BusinessMagazin

Tag: premier

  • Ministrul Finanţelor, Alexandru Nazare, ia poziţie faţă de revocarea din funcţie de către Florin Cîţu: Premierul mi-a spus că decizia nu are legătură cu rezultatele, ci cu “echipa”

    Fostul ministrul al Finanţelor, Alexandru Nazare, a publicat  joi după-amiază o explicaţie amplă pe pagina sa de Facebook despre motivele pentru care a refuzat să îşi dea demisia din funcţie, la cererea premierului Florin Cîţu, spunând că remanierea nu se impunea dacă sunt analizate rezultatele.

    El a adăugat că, potrivit premierului, decizia de remaniere nu are legătură cu rezultatele activităţii în minister, ci cu echipa.  

    Potrivit lui Alexandru Nazare, mesajul lui Florin Cîţu s-a referit probabil la faptul că nu s-a alăturat echipei care să îl susţină în campania pentru poziţia de preşedinte al PNL.

    Redăm mai jos mesajul lui Alexandru Nazare:

    ”Premierul mi-a cerut demisia, paradoxal, cu o zi înainte de emisiunea României de eurobonduri, menţionând că dacă nu demisionez, îmi va cere remanierea. O demisie, înaintea unei emisiuni de eurobonduri, ar fi afectat condiţiile pe care România le-ar fi putut obţine pe pieţele externe, condiţii şi aşa vitrege.

    Ieri, în timpul negocierilor, a revenit cu mesaje telefonice insistând să primească demisia cât mai curând. Imediat cum am finalizat cu succes emisiunea de eurobonduri, i-am răspuns că după toată munca depusă, rezultatele bune obţinute şi reflectate în execuţia bugetară şi evaluările instituţiilor financiare internaţionale, luând în calcul şi modul în care permanent a apreciat activitatea mea şi a colegilor din Ministerul Finanţelor, nu consider că aş avea vreun motiv sa îmi asum o demisie atât timp cât am apărat cu onestitate şi bună credinţă interesele financiare ale României.

    I-am spus domnului Florin Cîţu să pună în discuţie decizia legată de evaluarea şi retragerea mandatului meu în forurile de decizie ale PNL, conform protocolului asumat în coaliţie.

    Astăzi, înainte de şedinţa de Guvern, mi-a confirmat că va trimite propunerea de remaniere. Am menţionat că remanierea nu se impune dacă analizăm rezultatele; a replicat că această decizie nu are legătură cu rezultatele, ci cu “echipa”. Posibil s-a referit la faptul că nu m-am alăturat echipei care să îl susţină în campania pentru poziţia de preşedinte al PNL. Am considerat că o atitudine neutră, prin prisma poziţiei de ministru de Finanţe, este cea mai înţeleaptă în raport cu interesele românilor, cu ţintele asumate de România şi cu imaginea PNL.

    Ţin să menţionez că nu sunt întârzieri în proiectele de la Ministerul Finanţelor, aşa cum a precizat premierul. Mai mult, am deblocat multe dintre proiectele preluate şi am iniţiat multe altele noi, precum parteneriatul cu UiPath.

    Am mărit, în negociere cu Comisia Europeană, suma alocată Ministerului de Finanţe prin PNRR, de la 100 mil. EUR la 562 mil EUR şi am dublat numărul de proiecte de digitalizare, de la 25 la 50. În plus, am adăugat şi reforme proiectelor de investiţii.

    Spre exemplu, astăzi avem 90.000 de case de marcat conectate pentru că am demarat o aplicaţie nouă în luna ianuarie, care este funcţională. Numai dacă acest proiect este finalizat cu succes până la sfârşitul anului, aşa cum am planificat, va avea efecte de minim 10% în creşterea colectării TVA. Aplicaţia demarata în 2020, de ministrul Finanţelor de atunci, încă nu este funcţională.

    Mulţumesc tuturor colegilor din Ministerul de Finanţe pentru activitate şi rezultate! Le mulţumesc tuturor membrilor PNL care mi-au acordat susţinerea!

    Îi mulţumesc domnului Preşedinte Klaus Iohannis şi sunt onorat pentru încrederea acordată la numirea în funcţia de ministru de Finanţe şi pe parcursul mandatului!”.

    Joi dimineaţă, premierul Florin Cîţu a solicitat preşedintelui Klaus Iohannis aprobarea revocării din funcţie a ministrului de Finanţe Alexandru Nazare după ce acesta a refuzat să îşi dea demisia, la solicitarea premierului.

    „În ceea ce priveşte motivele, am făcut o evaluare la şase luni de zile, sunt mai multe lucruri, dar pe scurt cele mai întârziate proiecte sunt la Ministerul Finanţelor”, a spus premierul, care a adăugat că este vorba de proiecte importante pentru atragerea fondurilor europene şi eliminarea evaziunii fiscale.

    Florin Cîţu a spus că în acest moment nu are nicio propunere pentru noul ministru al Finanţelor. Acesta a precizat că este posibil ca membrii corpului de control să meargă la Ministerul Finanţelor.

     

  • Englezii, nevoiţi să mai aştepte revenirea la normalitate: Premierul Boris Johnson se pregăteşte să amâne ridicarea măsurilor anti-Covid din cauza numărului mare de cazuri din ultimele săptămâni

    Prim-ministrul britanic Boris Johnson se pregăteşte să amâne ridicarea restricţiilor impuse pe fondul pandemiei în Anglia, decizie lansată din cauza creşterii numărului de infecţii, care pun din nou sub presiune instituţiile medicale, potrivit Bloomberg.

    Ritmul de răspândire al variantei delta l-a forţat pe Johnson să regândească data ce va marca încheierea majorităţii regulilor de distanţare socială în Anglia. În schimb, oficialii se aşteaptă ca premierul să anunţe o întârziere de până la patru săptămâni în ceea ce priveşte relaxarea celor mai multe restricţii, decizia urmând să fie anunţată în seara de luni, 14 iunie.

    Un oficial susţine că ar putea exista o serie nouă de relaxări în ceea ce priveşte nunţile şi evenimentele sportive majore. O amânare ar lovi puternic businessurile din entertainment şi industria ospitalităţii care au fost închise sau au operat sub controale stricte în timpul pandemiei. Ultimele decizii vor fi luate luni.

    Ministrul britanic al sănătăţii Edward Argar a sugerat că autorităţile vor aştepta până vor primi mai mulţi oameni a doua doza a vaccinului anti-Covid pentru a lansa o nouă rundă de relaxări. Oamenii care au primit rapelul prezintă o imunitate de 81%, comparativ cu aproape o treime pentru persoanele cu o singură doză, spune Argar.

    „Toată lumea va recunoaşte că va veni un moment în care vom fi nevoiţi să trăim cu boala şi să spunem că nu poţi spera la o strategie zero-Covid”, a adăugat ministrul sănătăţii din Regatul Unit.

    Sâmbătă, Johnson a tras un semnal de alarmă cu privire la înrăutăţirea perspectivelor din ţară, declarându-se mai puţin optimist prin comparaţie cu perioada de acum două săptămâni.

    Varianta delta este „mai transmisibilă şi, de asemenea, este adevărat că infecţiile au crescut alături de gradul de spitalizare. Nu ştim în ce măsură va afecta acest lucru mortalitatea, însă este un motiv serios de îngrijorare.”

     

  • Fini sunt! Nu înţeleg de ce premierul Florin Cîţu este revoltat de bonusurile primite de directorii companiilor de stat: Miniştrii lui aprobă aceste pachete salariale şi criteriile de performanţă, pe care însă le trec la secret

    Premierul Florin Cîţu este revoltat de directorii companiilor de stat care, în loc să facă investiţii, îşi dau bonusuri nemeritate, plus că se duc în excursii sau în team buildinguri.

    Şi pentru acest lucru, dar şi pentru altele, premierul spune public că este nevoie de reforma companiilor de stat.

    Probabil că premierul ştie mai bine care sunt bonusurile primate de directorii marilor companii de stat, cele mai multe fiind din energie.

    Citiţi continuarea pe alephnews.ro

     

     

  • Premierul Cîţu spune că ţine foarte mult la transparenţă, dar PNRR-ul prin care România se va îndatora cu 16 mld. euro va fi public abia după ce este depus la Comisie

    Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) rămâne până la final unul dintre cele mai mari mistere legate de creşterea economică a Ro­mâniei, nici în ultimul ceas guvernanţii ne­fiind dispuşi să facă publică lista proiectelor şi a angajamentelor luate pentru a primi ba­nii europeni.

    Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) rămâne până la final unul dintre cele mai mari mistere legate de creşterea economică a Ro­mâniei, nici în ultimul ceas guvernanţii ne­fiind dispuşi să facă publică lista proiectelor şi a angajamentelor luate pentru a primi ba­nii europeni.

    Opacitatea din jurul acestui instrument gândit special pentru redresarea post-pandemie este cu atât mai greu de înţeles cu cât România vrea să împrumute 16 miliarde de euro, dincolo de cele 13 miliarde de euro disponibile din granturi, pentru proiecte despre care nimeni nu ştie nimic oficial, dar care vor fi plătite de toţi.

    „PNRR este ca Sfântul Graal”, spune un consultant din piaţă. „Este noaptea minţii ce se întâmplă acum”, spun specialiştii din domeniul energetic.

    Reacţiile vin în contextul în care deşi planul va fi trimis luni la Bruxelles, nimeni nu ştie exact pentru ce se împrumută România, cine ar putea accesa fondurile sau care sunt condiţiile sub care ţara va primi împrumuturile de 16 mld. euro.

    „Am luat decizia de a publica întreg planul României, vom fi printre puţinele state membre UE care publică întregul document“, a declarat Cristian Ghinea, ministrul investiţiilor şi proiectelor europene, în cadrul unui comunicat de presă dat la scurt timp după intervenţia de ieri, din Parlament, a premierului Florin Cîţu. Astfel, pe 31 mai va avea loc depunerea oficială a PNRR în sistemul informatic al Comisiei Europene.

    „Se vor depune 30 de documente separate, câte unul pentru fiecare capitol transversal şi pentru fiecare componentă”, spune Ghinea.

    Mai departe, pe 1 iunie textele vor fi reunite într-un format pentru publicare, iar pe 2 iunie va avea loc publicarea integrală şi prezentarea PNRR către publicul larg şi jurnalişti.

    Până atunci, Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene a publicat un document de sinteză de 16 pagini în care sunt date câteva exemple de livrabile incluse în PNRR.

    În linii mari, Facilitatea de Relansare şi Rezilienţă lansată de Comisia Europeană va pune la dispoziţia statelor membre 672,5 miliarde de euro în granturi şi împrumuri pentru a ajuta economiile europene să se redreseze după pandemia de COVID-19. Împrumurile vor urmări logica Green Deal, astfel că 37% din bani se vor duce pe investiţii care au ca rezultat protecţia mediulu, 20% din sume urmând să alimenteze tranziţia digitală a blocului european. Una dintre cele mai importante condiţii din Planurile Naţionale este faptul că proiectele trebuie să fie finalizate în 2026.

    Acestea fiind condiţiile, România spune, prin documentul de sinteză publicat ieri, că va construi 2.000 de kilometri de reţele de canalizare în localităţile de peste 2.000 de locuitori şi 470 de kilometri de reţele în cele cu mai puţin de 2.000 de locuitori.

    Tot până în 2026 ar trebui plantate 45.000 de hectare de pădure. La acestea se adaugă 434 de kilometri de autostradă, modernizarea a 311 kilometri de cale ferată, electrificarea altor 110 kilometri, precum şi extinderea reţelei de metrou cu 15 staţii. În zona de energie este estimată punerea în funcţiune a 1.581 MW în proiecte eoliene şi a peste 2.031 MW în proiecte solare. În zona de sănătate tot în următorii cinci ani vor fi renovate sau extinse 30 de spitale.

    „Tot am fost acuzat că nu vreau să prezint acest plan în Parlamentul României. De fiecare dată când am fost invitat procedural, am prezentat în faţa românilor. Ţin foarte mult la transparenţă şi profesionalism”, a spus premierul în deschiderea discursului său. El a mai precizat că investiţiile se vor vedea în buzunarele românilor, 16 miliarde de euro din planul de 29,2 miliarde de euro fiind oricum sub formă de împrumuturi, nu granturi.

    “România are nevoie de toată suma pentru a arde etape, pentru a prinde din urmă alte ţări dezvoltate. Mai mult, România are nevoie de investitori. Vom lua toată suma, o vom folosi, iar companiile româneşti şi ceilalţi investitori vor implementa acest program. Haideţi să vă sun un secret. E nevoie de toată clasa politică pentru a realiza acest program, pentru că este programul românilor”, a mai spus premierul Cîţu.

    Deşi este programul românilor şi o bună parte din el va fi finanţat tot de români, PNRR-ul complet rămâne secret pentru români până pe 2 iunie.

     

     

  • Fini sunt! În loc să se ocupe de cei vii, de economie, de IMM-urile care de-abia mai răsuflă, premierul Cîţu a ajuns să se ocupe de morţi

    Vlad Voiculescu, vedeta USR/PLUS, a aruncat o piatră în spaţiul public că sunt mai mulţi morţi de Covid decât apar în raportările oficiale, iar toată lumea s-a apucat să-i mestece declaraţiile, în frunte cu premierul Florin Cîţu.

    În loc să se ocupe de economie, de companiile care plătesc taxe şi impozite, de angajaţii care se duc în fiecare zi la muncă sub ameninţarea permanentă a Covidului, premierul s-a apucat să numere morţii lui Vlad Voiculescu.

    De asta avem noi nevoie de la un premier? Îmbătat de revenirea economică peste aşteptări şi de nota bună primită de la agenţia de rating S&P, premierul s-ar putea să uite că România nu a scăpat de criza cu care se confruntă cei vii.

    Vedeţi articolul integral pe Aleph News. 

  • Orban: Nu putem accepta să fie afectate competenţele constituţionale ale premierului

    „Evident suntem de acord cu orice dialog, cu orice evaluare până la punctul în care nu putem accepta să fie afectate atribuţiile, competenţele constituţionale. Nu putem schimba Constituţia. În ultimă instanţă, cel care decide dacă un ministru poate sau nu continua, sigur, după o confruntare a argumentelor în cadrul coaliţiei (…), decizia aparţine premierului şi la decizie participă şi preşedintele României”, spune Ludovic Orban.

    De asemenea, el a respins varianta ca şi prim-ministrul să fie evaluat.

    „Nu mai vreau să intru în… Nu e nimic stipulat. Asta e o chestiune de evaluare care e firească. Premierul participă la şedinţele Coaliţiei, conduce şedinţele Guvernului… Asta e aşa, hai să dechidem un nou subiect”, conchide liderul liberal.

    USR PLUS ar putea renunţa în anumite condiţii la solicitarea ca Florin Cîţu să nu mai fie premier, declara liderul deputaţilor USR PLUS, Ionuţ Moşteanu.

    Moşteanu spunea, într-un interviu la RFI, că s-ar impune „nişte acte adiţionale” la protocolul de funcţionare a coaliţiei, legate în special de modul de demitere a unui ministru.

  • Senatorul Ştefan Radu Oprea, după ce Cîţu s-a lăudat cu ratingul S&P: A reuşit să aducă ratingul acolo unde îl lăsase PSD

    Senatorul Ştefan Radu Oprea, purtătorul de cuvânt al PSD, spune că, sâmbătă, premierul Florin Cîţu a ieşit doar să se laude cu decizia Agenţiei Standard & Poor’s, deşi „nu merită felicitat”.

    „Premierul Cîţu a ieşit astăzi să se laude. Dar nu merită felicitat chiar dacă Standard & Poor’s a schimbat perspectiva de ţară la negativ la stabil. Ce uită să spună Florin Cîţu: că a reuşit să aducă ratingul acolo unde îl lăsase PSD, adică la stabil. Vă readuc aminte că S&P modificase perspectiva în decembrie 2019. Cîţu, ministrul Finanţelor Publice, a dus deficitul bugetar la un record istoric în acea perioadă, ceea ce a generat decizia S&P de scădere a perspectivei la negativ”, spune Oprea.

    Acesta este de acord, însă, cu premierul Cîţu, în privinţa nominalizării antreprenorilor ca fiind „adevăraţii eroi”.

    „Dacă au reuşit să supravieţuiască este numai meritul lor. Guvernul PNL şi apoi cel al coaliţiei de dreapta au <reuşit performanţa> de a acorda cel mai mic sprijin direct mediului de afaceri. Doar 2,4% ca pondere din PIB conform FMI. (Suntem lângă ţările din Africa, nu lângă Statele Membre UE). S&P justifică decizia de acum prin perspectiva absorbţiei fondurilor europene din PNRR. Dar în generarea programului Next Generation EU, Florin Cîţu nu a avut niciun merit. De ce ar trebui felicitat? Deocamdată PNRR-ul propus de PNL a primit nota 4 la Bruxelles. Şi nici cel propus de USR nu are perspective mai bune”, mai spune Oprea.

    Acesta are două întrebări pentru Florin Cîţu:
    „1. Oare merită preţul plătit? Adică acela al sărăcirii populaţiei!
    2. Dacă Florin Cîţu ştia că perspectiva se va îmbunătăţii, ceea ce ar trebui să ducă la scăderea dobânzilor cu care te împrumuţi, atunci de ce am împrumutat săptămâna trecută 3,5 miliarde euro cu o dobândă monstruoasă, de 14 ori mai mare ca a statelor vecine?”.

    Ştefan Radu Oprea comentează că stabilitatea ţării nu se obţine prin declanşarea crizelor politice şi îi transmite lui Florin Cîţu să nu se mai laude atunci când nu are motive.

    Premierul Florin Cîţu a comentat decizia Agenţiei Standard & Poor’s care a îmbunătăţit ratingul României pentru prima dată în ultimii opt ani spunând că antreprenorii sunt eroii acestei reuşite. Realizarea a apărut în condiţiile unei bune guvernări, a mai spus Cîţu.

  • Premierul Cîţu, despre anunţul Standard & Poor’s: Eroii sunt companiile private, antreprenorii. Fără încrederea lor nu reuşeam

    Premierul Florin Cîţu a comentat decizia Agenţiei Standard & Poor’s care a îmbunătăţit ratingul României pentru prima dată în ultimii opt ani spunând că antreprenorii sunt eroii acestei reuşite. Realizarea a apărut în condiţiile unei bune guvernări, a mai spus Cîţu.

    Prim-ministrul le-a mulţumit antreprenorilor români care au făcut sacrifcii şi a vorbit despre măsurile economice luate de alianţa de la guvernare.

    „Eroii sunt companiile private, antreprenorii. Ei sunt cei care au dus greul şi cu ei m-am consultat de multe ori. Fără încrederea lor nu reuşeam. Pentru toate acestea, le mulţumesc. Realizarea este cu atât mai importantă cu cât vine în contextul celei mai mari crize economice şi sanitare din ultimii 100 de ani. Această coaliţie condusă de PNL, din care fac parte USR-PLUS şi UDMR, a reuşit ce nu au putut face guvernările anterioare în perioadele de creştere”, a declarat Florin Cîţu, în timpul unei declaraţii publice.

    Îmbunătăţirea ratingului vine la pachet cu încă o premieră, a declarat Florin Cîţu sâmbătă, la Palatul Victoria.

    „Aş vrea să vă vorbesc despre altă premieră. Am reuşit să reducem deficitul bugetar, avem venituri mai mari, în condiţiile în care nu am mărit taxele şi nu am introdus nicio taxă…. Anul trecut am vorbit despre încredere, v-am cerut să aveţi încredere, am promis că voi lua decizii, aşa s-a întâmplat. În trimestrul 4 am avut cea mai mare creştere din UE. Standard & Poor’s este garanţia că ce am promis, am făcut, că asigurăm stabilitatea României”, a precizat premierul României.

  • Klaus Iohannis a semnat decretul prin care premierul Cîţu preia interimatul la Min. Sănătăţii

    Premierul Florin Cîţu preia, de miercuri, interimatul la Ministerul Sănătăţii, după ce vicepremierul Dan Barna a refuzat funcţia. Preşedintele Klaus Iohannis a semnat decretul.

    Preşedintele României, Klaus Iohannis, a semnat miercuri decretul de desemnare a premierului Florin Vasile Cîţu, ca ministru al Sănătăţii, interimar.

    Premierul Florin Cîţu i-a înaintat preşedintelui Klaus Iohannis documentele de revocare din funcţia de ministru al Sănătăţii a lui Vlad Voiculescu, iar şeful statului a semnat revocarea.

    Cîţu i-a propus vicepemierului Dan Barna să preia interimatul la Ministerul Sănătăţii, dar acesta a spus că a refuzat.

    Alianţa USR PLUS a anunţat că Florin Cîţu nu mai are susţinerea Alianţei USR PLUS pentru rămânerea în funcţia de prim-ministru şi a cerut de urgenţă o şedinţă a Coaliţiei pentru a discuta retragerea sprijinului politic pentru premier.

  • Florin Cîţu, mesaj categoric! A făcut anunţul despre lockdown-ul naţional

    Premierul Florin Cîţu dă asigurări, miercuri, că autorităţile nu iau în calcul o carantină generală, după ce Andreea Moldovan a spus că două săptămâni de carantină naţională „ar face minuni”.

    „Nu luăm în calcul o carantinare. M-am opus din primul moment. Am spus că nu va exista în România un lockdown generalizat, nu va exista nicio carantinare. Mergem, aşa cum vedeţi, în direcţia relaxării, dar cu această condiţie – să ne vaccinăm cu toţii. Este foarte important să înţelegem – 1 iunie se poate întâmpla doar dacă ne vaccinăm. Altfel nu avem şanse”, spune Florin Cîţu.

    El precizează că a avut o discuţie cu Andreea Moldovan, după ce aceasta a spus că este de părere că două săptămâni de carantină naţională „ar face minuni”.

    „Am avut o discuţie cu doamna secretar de stat (de la MS, Andreea Moldovan – n.r.) şi dna secretar de stat dădea un exemplu teoretic. Anul trecut toate discuţiile despre carantinare se învârteau în jurul a două săptămâni, pentru că asta era discuţa despre virus – două săptămâni trebuie să stai în casă, 14 zile, pentru a scăpa de virus. Era o discuţie teoretică, nu era ipotetică, nu era o propunere în acest sens”, spune Cîţu.

    „Perioada de incubaţie a virusului este de două săptămâni, ceea ce înseamnă că dacă timp de maximum două săptămâni nu se transmite virusul el se poate stopa. Două săptămâni de carantină ar face minuni”, a spus Andreea Moldovan la DigiFM.