BusinessMagazin

Tag: Portugalia

  • Cine e noul tigrişor al zonei euro

    În ultimul trimestru din 2013, economia Portugaliei, ţară care s-a îndatorat în 2011 cu 78 mld. euro la UE şi FMI, a crescut cu 1,6% faţă de ultimul trimestru din 2012 (cel mai bun rezultat din zona euro), cererea internă a contribuit pozitiv la creşterea PIB pentru prima dată din 2010, iar expansiunea exporturilor a produs în 2013 primul excedent de cont curent din ultimii 20 de ani.

    FMI a pregătit însă un raport mult mai prudent despre Portugalia, unde menţionează că performanţa exporturilor ţine de fapt de o prăbuşire a importurilor şi de o dublare a exporturilor de combustibili, iar datoriile companiilor reprezintă 155% din PIB, ceea ce prezintă riscuri pentru sectorul bancar şi împiedică investiţiile în economie.

    Experţii FMI insistă în continuare că Portugalia trebuie să reducă şi mai mult măsurile de protecţie socială a angajaţilor şi a şomerilor, precum şi costurile de producţie, inclusiv costul muncii, cu scopul de a stimula productivitatea şi a determina scăderea ratei şomajului, care se cifrează la 15,6%. Raportul FMI critică faptul că Portugalia are cea mai mare rigiditate la scăderea salariilor (rezistenţa angajatorilor şi a salariaţilor la tăierea nominală a salariilor) din zona euro şi că situaţia nu s-a schimbat prea mult în ultimii ani, ceea ce ar putea reflecta “fie constrângerea reprezentată de salariul minim, fie o descentralizare insuficientă a negocierii salariilor, în raport cu clasicele contracte colective de muncă”.

    În 2012, salariul minim brut a fost tăiat cu 3% în Portugalia, la 565,8 euro, ceea ce înseamnă că remarca FMI privind rigiditatea la scăderea salariilor se traduce prin faptul că în multe companii, salariile au fost deja reduse până la acest minim şi nu mai au cum să mai scadă. Salariul minim din Portugalia se situa anul trecut cam la jumătatea clasamentului ţărilor europene după acest criteriu. Cel mai mare salariu minim pentru angajaţii cu normă întreagă era înregistrat în Luxemburg (1.801,5 euro), iar cel mai mic în România (157,3 euro).

  • Portugalia transformă bonul fiscal în bilet la loterie, pentru a reduce evaziunea fiscală. Cum pot câştiga oamenii 60 de maşini de lux pe an

    Guvernul încurajează astfel cetăţenii consumatori să ceară peste tot, la cafenele, ateliere auto sau coafeze, bonuri fiscale inscripţionate cu numărul personal de identificare fiscală, sperând să obţină ajutorul populaţiei în lupta împotriva evaziunii fiscale şi economiei subterane, estimată la aproape 20% din PIB, potrivit Financial Times.

    Secretarul de stat pentru afaceri fiscale Paulo Núncio s-a declarat încrezător că şansa de a câştiga un automobil de lux va motiva cetăţenii, sporind numărul tranzacţiilor fiscalizate cu 50% în acest an . Oficialul speră că numărul chitanţelor înregistrate va creşte cu 2 miliarde faţă de anul trecut.

    Costul celor 60 de autoturisme premium, estimat neoficial la 90.000 de euro pe unitate, va fi depăşit cu mult de veniturile suplimentare colectate de stat datorită acestei campanii, estimează guvernul.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Anul financiar 2014 a început într-un ceas bun

    Randamentele obligaţiunilor de stat spaniole pe 10 ani au scăzut la nivelul cel mai redus din 2009 încoace, iar cele ale obligaţiunilor irlandeze similare au scăzut la cel mai mic nivel din 2006, exprimând încrederea sporită a pieţelor în redresarea economică a zonei. Şomajul din Germania s-a redus în luna decembrie pentru prima dată în cinci luni, iar în noiembrie vânzările din retail au crescut cu 1,5%. Comenzile din industrie pe ansamblul zonei euro au relevat în decembrie cea mai solidă ascensiune din ultimele 31 de luni.

    În acelaşi timp, prima ieşire a Irlandei pe piaţa de capital, după încheierea programului de salvare cu FMI şi UE, a fost foarte bine primită: statul a reuşit să vândă obligaţiuni pe 10 ani în valoare de 3,75 mld. euro, peste planul de 3 mld. euro, în condiţiile unei cereri totale de peste 14 mld. euro.

    Succesul emisiunii irlandeze denotă, conform analiştilor, revenirea încrederii faţă de ţările de la periferia zonei euro, susţinută de plasa de siguranţă financiară a BCE şi de garanţiile date de Mario Draghi că va face orice pentru menţinerea unităţii zonei euro. Scăderea randamentelor în cazul Irlandei s-a reflectat într-o scădere generală a randamentelor pentru Spania, Italia şi Portugalia. Lisabona a profitat şi ea de tendinţă, cu o emisiune de obligaţiuni planificată să atragă 2 mld. euro care era deja suprasubscrisă de două ori înainte de lansare.

    La rândul său, Grecia, care a preluat preşedinţia UE de la 1 ianuarie, a făcut cunoscut că vrea să iasă pe piaţa de capital în a doua jumătate a anului, în loc să solicite un nou pachet de salvare de la UE şi FMI.La preluarea preşedinţiei, premierul grec Antonis Samaras a declarat că anul 2014 va fi un an de creştere pentru UE şi pentru Grecia în particular, amintind că realizarea de către ţara sa a unui prim excedent bugetar i-a contrazis pe criticii ţării, care ani la rând au prezis că ţara va ieşi din zona euro pentru că nu va reuşi să-şi redreseze finanţele publice.

  • România, pe ultimul loc în UE la accesarea serviciilor online ale statului în 2013. 42% dintre români nu au utilizat niciodată internetul. CLASAMENTUL Eurostat

     Procentajul românilor care nu au utilizat niciodatã internetul este apropiat de cel din Bulgaria (41%), se arată într-un comunicat al Eurostat. În top urmează Grecia, unde 36% din populaţie nu a accesat internetul, Italia (34%), Portugalia (33%) şi Polonia (32%).

    Totodată, 32% dintre români spun că accesează zilnic internetul, iar 13% săptămânal, în timp ce 58% dintre gospodării României au acces la internet, iar 56% la dispoziţie viteze broadband.

    La nivelul UE, 79% din populaţie are acces la internet, iar 76% la servicii în bandă largă. Totodată, 62% dintre europeni intră zilnic pe net, 10% săptămânal, iar 21% nu au utilizat niciodată internetul.

    România stă de departe cel mai prost în ceea ce priveşte utilizarea serviciilor online ale statului. Cu o rată de accesare de numai 5%, România este cu mult în urma Italiei (21%) şi Bulgariei (23%), în timp ce la nivelul UE 41% dintre cetăţeni îşi plătesc taxele online sau utilizează servicii oferite de guvern şi autorităţile locale pe internet.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Portugalia: 32 de muncitori români au fost descoperiţi “în condiţii deplorabile”. Autorităţile vor deschide o anchetă

     Pe lângă cei 32 de români, autorităţile au identificat şi trei cetăţeni portughezi.

    Conform ACT, românii erau angajaţi în Spania de către o firmă spaniolă pentru “sarcini diverse”, scrie theportugalnews.com.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Portugalia: Patru ministere au fost ocupate temporar de manifestanţii anti-austeritate

    Protestatarii s-au adunat în timpul după-amiezii în holurile ministerelor Economiei, Sănătăţii, Mediului şi Finanţelor, la iniţiativa CGTP, principalul sindicat portughez, apropiat al Partidului comunist.

    În cursul serii, manifestanţii au părăsit fără incidente cele patru ministere în jurul cărora a fost sporită prezenţa poliţiei.

    “Am venit în mod paşnic şi vom pleca la fel. Însă vom reveni de fiecare dată când va fi nevoie pentru ca acest mesaj să fie clar şi pentru ca muncitorii să fie respectaţi”, a declarat Liberio Domingues, unul dintre liderii CGTP, ieşind in ministerul de Finanţe.

    Puţin mai târziu, o sută de persoane s-au adunat în interiorul şi exteriorul clădirii pentru a cere demisia guvernului.

    “A venit timpul ca guvernul să plece”, “Nu vrem fascişti la putere”, au scandat manifestanţii, în timp ce unii purtau pancarte pe care scria “jos guvernul!”.

    Protestatarii au cerut să se întâlnească cu miniştrii pentru a îşi exprima opoziţia faţă de măsurile de austeritate ale bugetului care a fost adoptat marţi de către Parlament.

    O delegaţie a sindicaliştilor CGTP a fost primită pentru puţin timp de secretarul de Stat pentru Serviciul public, Helder Rosalino, care le-a explicat, conform acestora, că măsurile de austeritate sunt indispensabile.

    “Această iniţiativă este un mod de a atrage atenţia opiniei publice” asupra “violenţei măsurilor guvernului”, a explicat Armenio Carlos, secretar general al CGTP, pentru televiziunea publică RTP.

    “Nu am încălcat nicio regulă şi desigur că nu vom recurge la violenţă”, a subliniat el.

    Mii de manifestanţi s-au adunat de asemenea în cursul dimineţii, la apelul CGTP, în faţa Parlamentului pentru a denunţa tăierea salariilor şi pensiilor funcţionarilor prevăzută în bugetul din 2014.

  • Anunţul făcut de Vodafone: Serviciile de roaming 4G sunt disponibile fără costuri suplimentare pentru utilizatorii care călătoresc în Italia, Spania, Portugalia şi Grecia

    Şi utilizatorii Vodafone din Italia, Spania, Portugalia şi Grecia care călătoresc în Romania se pot conecta la reţeaua 4G a Vodafone România, fără costuri suplimentare faţă de tarifele lor de roaming.

    Noile servicii de roaming 4G aduc utilizatorilor Vodafone o experienta superioara a serviciilor de date mobile, la viteze de download de pana la 150 Mbps si de upload de pana la 50 Mbps, in functie de viteza disponibila in fiecare tara.

    Pentru a putea folosi roaming-ul 4G, clientii Vodafone trebuie sa aiba un serviciu activ de 4G, sa fie intr-o zona acoperita 4G, sa detina un terminal compatibil si un SIM 4G Ready.

    Serviciile de roaming 4G vor fi disponibile in mai multe tari din Europa, incepand de anul viitor. Reteaua 4G a Vodafone Romania acopera 10 orase importante din tara: Arad, Bacau, Brasov, Cluj-Napoca, Constanta, Craiova, Iasi, Galati, Timisoara si Bucuresti. Reteaua 4G are o acoperire outdoor de 89% in Bucuresti si o acoperire de peste 90% in 7 din cele 10 orase cu retea 4G din Romania.

    Vodafone Romania a fost certificata de auditorul independent p3 communications pentru cel mai bun serviciu de date mobile, pe smartphone si pe modem, dintre toate retelele LTE/UMTS/GSM din Romania, in zonele metropolitane.

    Abonatii RED noi si existenti au acces in roaming la beneficiile incluse in abonamentele lor, cu optiunea Roaming pe zi: apeluri si SMS-uri nelimitate si pana la 4GB trafic de date, pentru 3 euro pe zi (Uniunea Europeana si Turcia). Abonatii Vodafone Business Red Plus pot activa aceeasi optiune, pentru 0 euro pe zi. 

    Utilizatorii Vodafone Romania pot avea acces la serviciile de roaming si la tarifele standard: apeluri in Uniunea Europeana pentru 0,30 euro/minut, apeluri primite pentru 0,09 euro/minut, SMS-uri la 0,10 euro si navigare online la 0,56 euro/MB.

    Vodafone Romania este o divizie a Vodafone Group Plc., unul dintre cele mai mari grupuri de telecomunicatii mobile din lume, cu aproximativ 409 milioane de clienti la 30 iunie 2013. Vodafone are divizii in 30 de tari de pe cinci continente si peste 50 de retele partenere in intreaga lume.

  • S-a deschis un nou mall, urmează altul. Cât îi va costa pe dezvoltatori

    Centru comercial ParkLake va fi situat în sectorul 3, în estul Bucureştiului şi va fi construit în urma unei investiţi de 180 milioane euro.  Pentru comparaţie, investiţia în Promenada Mall, cel mai recent centru comercial din Bucureşti, a fost de 130 milioane euro.

    Noul mall va fi dezvoltat de Sonae Sierra, specialistul internaţional în centre comerciale, şi de dezvoltatorul imobiliar est european Caelum Development.
    şi este programat pentru deschidere în 2016.  Autorizaţia de construire pentru ParkLake a fost primită în septembrie 2013 şi permite începerea dezvoltării. Licitaţia pentru lucrările de construcţie se află în desfăşurare, iar lucrările vor începe în decembrie 2013. ParkLake va oferi o  o suprafaţă de cumpărături de 70.000 m², cu aproximativ 200 de magazine şi 2.600 de locuri în parcarea subterană. Pe lângă destinaţia de cumpărături, centrul va oferi şi posiblitatea practicării de activităţi sportive şi de petrecere a timpului liber, fiind în directă legătură cu Parcul Titan, aflat în imediata vecinătate a acestuia.

    “ParkLake va avea un mix de chiriaşi foarte variat, atât în ceea ce priveşte oferta de retail, cât şi cea de relaxare, şi va deveni una dintre principalele atracţii ale Bucureştiului datorită integrării zonei verzi adiacente din parcul Titan” a declarat Fernando Guedes Oliveira, CEO, Sonae Sierra.

    Compania internaţională specializată în centre comerciale Sonae Sierra deţine  49 de centre comerciale şi este prezentă în 12 ţări: Portugalia, Spania, Italia, Germania, Grecia, România, Croaţia, Turcia, Maroc, Algeria, Columbia şi Brazilia. Sonae Sierra administrează şi/sau închiriază 85 de centre comerciale, cu o valoare de piaţă de peste 5.8 miliarde de euro şi cu o suprafaţă totală închiriabilă de 2.3 milioane m2, care găzduiesc un număr de circa 8.500 de chiriaşi. În prezent, Sonae Sierra are 6 proiecte în curs de dezvoltare, dintre care 4 sunt pentru terţe companii, şi alte 4 noi proiecte în plan.

    Compania specializată în investiţii şi dezvoltare Caelum Development este deţinută de un grup privat de investitori irlandezi cu peste 10 ani experienţă pe piaţa europeană de Real Estate. Compania are sediul central în Varşovia. Grupul are un portofoliu extins de 36 de proiecte în Europa şi include 21 de centre de retail cu o suprafaţă brută de 200 000 m2.

     

  • Europenii speră să iasă din criză

    Începând cu al doilea trimestru, a crescut speranţa că criza financiară a trecut de faza critică. Economia la nivelul Uniunii Europene a înregistrat din nou o uşoară creştere, de 0,4%, faţă de trimestrul anterior. Franţa, Germania, Portugalia şi Regatul Unit au înregistrat, în parte, creşteri considerabile. Economiile spaniolă şi italiană par de asemenea să îşi fi revenit uşor, cu toate că continuă panta descendentă. În Franţa deficitul de comerţ extern a dispărut, iar Grecia a reuşit chiar să prezinte un buget pozitiv. În Portugalia, numărul şomerilor a scăzut din nou, pentru prima dată în doi ani.


    Pentru 2013, toţi experţii anticipează o uşoară înviorare a economiei româneşti. Previziunile privind această ameliorare variază între 1,6 procente şi 2,0 procente. În perioada 2014 – 2016, se anticipează că economia României va cunoaşte o creştere cuprinsă între 2,7 procente şi 4,3 procente. Conform estimărilor actuale, PIB a crescut cu 0,5 procente în trimestrul al doilea. Cadrul economic general este favorabil: datoria naţională este în jur de 34 procente, deficitul bugetar în jur de 2,5 procente, iar şomajul se situează la circa 7 procente.

    „Cu toate acestea, România are încă nevoie de o serie de reforme pentru a putea ţine pasul, pe termen lung, cu celelalte ţări europene. Foarte multe companii continuă să rămână în proprietatea statului. Speranţele de continuare a privatizării au fost risipite în repetate rânduri, în special în industria chimică, minerit şi transporturi. În plus, încă mai există probleme legate de sistemul judiciar şi de piaţa neagră. Invitaţiile la licitaţii prezintă foarte adesea neregularităţi, iar guvernul trebuie să îşi îmbunătăţească comportamentul de plată, care, în unele domenii, este deficitar”, arată reprezentanţii GfK.

    Având în vedere că atât aşteptările privind starea economiei, cât şi aşteptările privind veniturile au crescut relativ accentuat în întreaga Europă, lucrurile stau mai bine în ce priveşte dorinţa de cumpărare decât în prima jumătate a anului. Indicatorul a stagnat în Austria, Cehia, Franţa, Grecia, Portugalia şi România. Toate celelalte ţări au înregistrat în parte creşteri relativ substanţiale. În special în ţările afectate de criză din sud, turismul a contribuit la îmbunătăţirea situaţiei.


    În vară, UE a înregistrat prima scădere în ce priveşte numărul total al şomerilor. Rata continuă însă să se menţină la 11 procente. Ca urmare, nu se întrevede deocamdată o inversare reală a situaţiei de pe piaţa muncii. Se anticipează de fapt că în anul care urmează şi mai mulţi oameni să devină din nou şomeri. O scădere semnificativă a numărului de şomeri este preconizată de abia în 2015. Cu toate acestea, experţii nu anticipează ca nivelul dinainte de criză să fie atins pe termen mediu.


    Împrumuturile bancare continuă şi să se situeze la un nivel extrem de coborât. Impulsul dat de creşterea slabă, care probabil se va accelera în lunile care urmează, este cu siguranţă insuficient pentru a opri creşterea continuă a muntelui de datorii ale ţărilor UE, potrivit reprezentanţilor GfK.

  • Care sunt cele mai riscante destinaţii de investiţii

    Topul celor mai riscante zece ţări din lume, după costul CDS, include Argentina, Cipru, Ucraina, Venezuela, Pakistan, Grecia, Egipt, Portugalia, Irak şi Liban, potrivit S&P Capital IQ (fosta CMA Datavision).

    În cazul Europei de Vest, costul CDS s-a redus cu 12% faţă de trimestrul al doilea, inclusiv graţie ameliorării cu 4% a percepţiei de risc pentru Grecia, iar în cazul Europei de Est, costul CDS a scăzut cu 7%, singura ţară unde percepţia de risc a crescut fiind Ucraina.

    România se află pe locul 31, mult în urma unor ţări ca Slovenia, Italia, Islanda, Spania sau Ungaria, cu un cost al CDS de 195,07 puncte de bază la finele trimestrului al treilea, faţă de 316 puncte de bază la sfârşitul aceluiaşi trimestru din 2012.

    Cea mai sigură zonă pentru investiţii din Europa continuă să fie considerată cea nordică, respectiv ţările scandinave, unde costul CDS s-a redus cu 14% faţă de trimestrul anterior. Pentru Norvegia, cea mai sigură ţară dintre cele 73 inventariate de S&P Capital IQ, costul CDS este de numai 15,53 puncte de bază, comparativ cu 2.608,03 puncte de bază în cazul Argentinei, ţara din fruntea clasamentului.