BusinessMagazin

Tag: portofoliu

  • Gadget Review: noul rege al telefoanelor mobile – VIDEOREVIEW

    + DESIGN ŞI CONSTRUCŢIE

    + ECRANUL SUPERB

    + PERFORMANT

    + CAMERA FOTO

    -BIXBY MAI ARE DE INVĂŢAT

    – AUTONOMIA BATERIEI PUTEA FI MAI BUNĂ

    Noile telefoane Samsung S9 şi S9 Plus arată aproape identic cu modelul anterior, S8, ceea ce nu este un lucru rău. S8 a fost unul dintre cele mai frumoase telefoane lansate anul trecut, iar coreenii nu aveau motive să umble la aspectul telefonului. Singurul inconvenient la capitolul design la Samsung S8 a fost decizia de a amplasa senzorul de amprentă lângă cameră, nu sub, ceea ce făcea accesarea acestuia dificilă. Fanii şi criticii au fost vocali şi compania a rezolvat problema.

    De fapt, Samsung se pare că a ţinut cont de părerile criticilor adresând câteva dintre problemele semnalate. În recenzia de anul trecut la Samsung S8 am semnalat amplasarea ciudată a senzorului, puterea scăzută a difuzorului şi autonomia mediocră a bateriei. La S9, primele două au fost rezolvate prin modificarea poziţiei senzorului, implementarea unui difuzor mai puternic, care pe deasupra vine şi cu tehnologia Dolby Atmos, dar în privinţa autonomiei bateriei nu s-au făcut mari progrese.

    După cum spuneam, Samsung S9 păstrează linia de design impusă de S8, cu faţa şi spatele de sticlă pe un cadru de aluminiu şi cu marginile rotunjite. Telefonul arată foarte bine şi mă bucur că Samsung a decis să continue ce a început anul trecut.

    Tot la capitolul lucruri arătoase care au rămas la fel se încadrează şi display-ul OLED, extrem de frumos cu o rezoluţie de 1440 x 2960 pixeli, cu o densitate de pixeli de 570 ppi în cazul S9 şi 529 ppi în cazul S9Plus. La fel ca şi la versiunea anterioară, este o plăcere să te uiţi la ecranul acesta, să vezi filme şi să-l foloseşti în fiecare zi.

    De asemenea, telefoanele vin echipate cu difuzoare stereo produse de AKG ce vor suporta sunet surround Dolby Atmos. Asta înseamnă un volum mai mare al difuzoarelor, mai ales odată cu activarea funcţiei Atmos, ceea ce va face o experienţă mai plăcută din vizionarea filmelor pe telefon. De menţionat că telefonul nu vine cu rezoluţia de mai sus setată din fabrică, ci cu una de 1080 x 2220 pixeli. Diferenţele dintre cele două nu sunt vizibile cu ochiul liber, cel puţin eu nu am observat, iar asta nu face ca ecranul să fie mai urât sau ca imaginile sau culorile să nu fie la fel de frumos redate, ci se traduce într-o viaţă prelungită a bateriei.

    Am avut în teste modelul S9 Plus care vine cu o baterie de 3500 mAh care asigură o zi de lucru, plecând de la 100% dimineaţa la 8 şi ajungând la 33% seara la 8, cu ecranul la rezoluţia maximă. În cele zece ore am fotografiat, am navigat, am publicat poze pe reţelele de socializare şi am vorbit de câteva ori la telefon. A doua zi am trecut la rezoluţia 1080 x 2220 pixeli şi telefonul a ţinut ceva mai bine, rămânând cu câteva procente în plus şi pentru a doua zi. Încărcarea telefonului se poate face cu fir sau fără – cea cu fir este la fel de rapidă ca în trecut, iar noutatea este că telefonul suportă fast wireless charging, ceea ce este o veste cât se poate de bună – deoarece pe cât de util este modul de încărcare wireless, pe atât este de lent.
    Si acum să trecem la capitolul care probabil vă interesează pe toţi – camera foto. Noile telefoane Samsung au integrate o nouă lentilă cu diafragmă duală, care ar trebui să ofere fotografii mai bune în situaţii mai puţin bine iluminate, Super Slow-motion la 960 de cadre pe secundă şi AR Emoji personalizate.

    Samsung S9 Plus este dotat cu un sistem dual de cameră cu diafragma duală. Similar cu modul în care pupila se dilată şi se contractă, diafragma duală Samsung  (1.5 – 2.4) captează în mod automat mai multă lumină când este întunecat şi mai puţină lumină când mediul este prea luminos.

    Nu este nicio surpriză faptul că S9 Plus produce imagini excelente în timpul zilei: culorile sunt aprinse, expunerea corect făcută şi reuşeşte să păstreze destul de multe detalii fără mult zgomot în imagine. De asemenea, peisajele sunt contrastante şi imaginile au o gamă dinamică mare, păstrând multe detalii atât în zonele luminoase, cât şi în zonele întunecate. Surpriza vine din faptul că se descurcă foarte bine atunci când iluminarea nu este foarte bună, telefonul reuşind să realizeze imagini cu un echilibru bun între zgomot şi detalii. Astfel, imaginile sunt curate, dar fără a pierde din detalii, datorându-se în special deschiderii diafragmei până la f/1.5. Telefonul ar trebui să detecteze când are nevoie de mai multă lumină şi să treacă singur de la f/2.4 la f/1.5. S9 Plus face o treabă bună, iar imaginile sunt mai luminoase, dar nu fără un compromis: spre margini imaginea pierde din detalii.

    Pentru că S9 Plus vine echipat cu două camere (una cu un zoom optic de 2x), exact ca Samsung Note 8, zoom-ul este destul de rapid şi funcţionează bine: imaginile sunt contrastate, au detalii bune. De asemenea, acest sistem de cameră duală îi permite telefonului să realizeze fotografii ce le imită pe cele realizate cu un DSLR, prin acel background frumos înceţoşat. S9 Plus reuşeşte să dea un blur bun background-ului şi face o tranziţie bună între subiect şi peisaj, de cele mai multe ori. Pentru că mai ratează din când în când şi dă cu bidineaua de blur prea mult.

    Şi pe partea de filmare Samsung S9 Plus se descurcă bine, iar telefonul poate filma chiar şi 4K la 60 de cadre pe secundă. Culorile redate în modul video sunt vii, expunerea este bună şi telefonul reacţionează bine atunci când condiţiile de iluminare se schimbă (de ex. aprinzi şi stingi lumina), iar focalizarea automată funcţionează bine. Ca şi în cazul fotografiilor, şi pe partea de video software-ul reduce bine zgomotul de fundal fără a elimina prea mult din detalii.

    Tot prin aceste noi telefoane, Samsung permite utilizatorilor să creeze un emoji care arată, sună şi acţionează exact ca ei, susţin reprezentanţii companiei. Realitatea arată puţin altfel – avatarele nu sunt copii fidele, iar eu unul nu m-am recunoscut în avatarul meu. Totuşi, merită lăudat faptul că avatarul preia detalii precum părul facial şi, în cazul meu, chiar tăietura din bărbie. AR Emoji foloseşte un algoritm de învăţare a datelor, care analizează o imagine 2D a utilizatorului şi preia peste 100 de caracteristici faciale pentru a crea un model 3D care să reflecte şi să imite expresii precum clipitul şi mişcări ale capului, însă nu la un nivel foarte avansat. De exemplu, avatarele realizate de Apple pentru iPhone X mi s-au părut mai expresive şi parcă imitau mai bine mimica feţei, pe când S9 câteodată le nimereşte şi câteodată nu. Oricum ar fi, atât animoji (iPhone X) cât şi AR Emoji (Samsung S9) mi se par inutile, reprezentând doar o atracţie pe moment. Dar poate am îmbătrânit eu şi încă îmi mai place să mă exprim în scris, nu prin emoji.

    Samsung susţine că Bixby, asistentul din telefon, utilizează realitatea augmentată şi tehnologii de învăţare pentru a oferi informaţii utile despre împrejurimile în care se află utilizatorii. Bixby generează instant informaţii direct deasupra imaginii spre care este îndreptată camera, detectând şi recunoscând obiectul în timp real. E adevărat şi nu prea; eu am încercat mai multe obiecte şi rata de succes a recunoaşterii obiectului aş zice că e undeva la 30-40%.

    De asemenea, coreenii promit că prin Bixby am putea traduce în limbi străine. Nici aici nu m-a convins. I-am arătat asistentului 10-15 propoziţii şi expresii în limba franceză şi portugheză şi abia a reuşit să traducă unele cuvinte; de multe ori, fără să facă o legătură logică între ele. Deci să nu vă bazaţi pe Bixby atunci când călătoriţi într-o ţară străină.

    Prin modelele S9 şi S9 Plus, Samsung a rafinat conceptul adus de S8, păstrând acelaşi design premium, îmbunătăţind camera, însă ar mai putea lucra la autonomia bateriei şi la asistentul Bixby, pe care ni-l tot bagă pe gât. Chiar şi aşa, S9 Plus este unul dintre cele mai bune telefoane de pe piaţă la ora actuală, dacă nu chiar cel mai bun.

    CASETĂ TEHNICĂ
    SISTEM OS ANDROID 8 (OREO)
    DISPLAY 6.2-INCI QUAD HD + CURVED SUPER AMOLED, 18.5:99, 10 (529PPI)
    DIMENSIUNE 158.1MM X 73.8MM X 8.5MM, 189G, IP68
    CAMERĂ PRINCIPALĂ: DUAL CAMERA CU DUAL OIS
    • WIDE-ANGLE SUPER SPEED DUAL PIXEL 12MP AF SENZOR (F1.5/F2.4)
    • TELEPHOTO 12MP AF SENSOR (F2.4)
    FRONTALĂ 8MP AF (F1.7)
    PROCESOR 10NM, 64-BIT, OCTA-CORE PROCESSOR (2.7 GHZ QUAD + 1.7 GHZ QUAD)
    MEMORIE 6GB RAM
    SPAŢIU DE 64GB/128GB/256GB + MICRO SD SLOT (DE PÂNĂ LA 400GB)
    STOCARE
    SIM CARD SINGLE SIM:  NANO SIM
    DUAL SIM NANO SIM + NANO SIM SAU SLOT MICROSD
    (HYBRID SIM)
    BATERIE 3.500MAH
    PREŢ 4.400 LEI

    Imagini:

    Diferenţa dintre F/1.5 şi F/2,4 (toate setările au fost blocate mai puţin diafragma)

    F/1.5

     

  • Au angajat-o director ca să salveze o companie românească veche de 100 de ani. A evitat falimentul şi i-a crescut profitul de 6 ori

    Laura Şerban a fost numită la începutul anului 2014 CEO al producătorului de utilaje agricole Mecanica Ceahlău. În 2014 compania nemţeană a trecut printr-o întreagă serie de schimbări, iar profitul a crescut de peste şase ori, ajungând la 4,4 milioane de lei.

    La inceputul acestui an, mandatul de conducere al Laurei Şerban la Mecanica Ceahlău s-a încheiat. „Am optat să îmi continui cariera pe calea antreprenoriatului, acceptând o nouă provocare. Acum sunt managing partner la compania MPC trade marketing services.” Acum, preşedintele consiliului de administraţie al Mecanica Ceahlău este Aurelian Trifa.

    2014 a fost un an încărcat pentru producătorul nemţean de utilaje. A lansat patru produse noi, a deschis în Afumaţi (Ilfov) primul showroom în parteneriat cu unul din distribuitori, a început modernizarea producţiei şi a portofoliului de produse. Trăgând linie şi adunând, în vreme ce cifra de afaceri a companiei s-a menţinut la un nivel relativ constant, de circa 24 de milioane de lei, profitul a crescut de la 700.000 de lei în 2013 la 4,4 milioane de lei în 2014.

    În 2015, compania a avut afaceri de aproape 30 de milioane de lei, dar profitul a scăzut la 2,2 milioane de lei, iar anul trecut cifra de afaceri a Mecania Ceahlău a ajuns la 37,3 milioane de lei şi a avut un profit de 2,1 milioane de lei.

    „Rezultatele pozitive din 2014 sunt consecinţa procesului de analiză şi eficientizare a companiei – atât a structurii generale, cât şi a fluxurilor de producţie“, spune Laura Şerban, care la 38 de ani are peste 14 ani de experienţă în mediul de afaceri, după cum povesteşte chiar ea. Anterior acestui mandat, Laura Şerban a deţinut poziţia de managing director al GNC – Live well, vreme de peste un an iar înainte de aceasta a condus una dintre firmele grupului RTC, respectiv Proffice Experience.

    Şi-a făcut debutul în management în 2002, ca director de marketing şi achiziţii, iar ulterior a preluat funcţia de director general al Depozitului de Distribuţie de Carte şi Jucării, firmă dezvoltată ca start-up şi care a devenit în cinci ani lider pe segmentul său. Cel mai dificil moment din cariera sa de până acum, care coincide şi cu perioada în care a avut şi cele mai mari satisfacţii profesionale, îşi aminteşte Laura Şerban, a fost proiectul Mobishop, o firmă cu o cifră de afaceri de peste 50 de milioane de euro pe an şi pierderi financiare masive, cu o structură de personal de aproape 300 oameni. „Eram presaţi de timp, dar am implementat soluţii astfel încât să devină profitabilă rapid şi să nu îşi piardă poziţia în piaţă. În mai puţin de un an, după ce compania a devenit profitabilă, a fost preluată de Pay Point, într-o tranzacţie de aproximativ 20 de milioane de euro.“

    Despre mandatul prezent, când coordonează activitatea a 200 de oameni implicaţi în producţia de utilaje agricole, Laura Şerban spune ca i s-a părut „un proiect complex, într-un domeniu cu potenţial“. Decizia de a accepta a fost luată rapid, iar discuţiile au început cu circa trei luni înainte de numirea sa. La acel moment, spune ea, cunoştea deja specificul industriei, pentru că „familiarizarea cu domeniul a început încă de când am luat decizia să mă alătur acestui proiect“. Domeniul producţiei de utilaje agricole se dezvoltă rapid, pentru că, argumentează Laura Şerban: „În România există foarte multe ferme care au nevoie de dotări şi de reîmprospătarea parcului de utilaje. Mai mult decât atât, alocarea de fonduri europene în acest segment de piaţă constituie un factor favorabil şi, în acest sens, o măsură de facilitare pentru fermieri“. De pildă, tendinţa de consolidare a suprafeţelor, în rândul celor 1,3 milioane de ferme cu mai puţin de 50 de hectare în exploatare, duce la o creştere a cererii pentru tractoare moderne şi alte tipuri de utilaje.

    Mecanica Ceahlău a început producţia în 1921, fiind timp de mai multe decenii unul dintre principalii furnizori de tractoare şi utilaje agricole pe piaţa românească. După 1990 a devenit o societate pe acţiuni, iar nouă ani mai târziu s-a transformat într-o companie cu capital integral privat. Compania, listată la Bursa de Valori Bucureşti, se află în portofoliul SIF Moldova, care deţine peste 55% din acţiunile companiei, între acţionari aflându-se şi fondul de investiţii Romanian Investment Fund. La finalul anului trecut, Mecanica Ceahlău avea în portofoliu peste 20 de categorii de utilaje agricole, între care se numără semănători, maşini pentru întreţinerea solului şi pentru recoltat; din februarie 2015, firma a inclus în portofoliu şi echipamente marca Steyr, produse de CNH Industrial, cu care firma nemţeană a încheiat un parteneriat.

    Laura Şerban mai spune că nu a cochetat cu ideea antreprenoriatului, pentru că „am avut oportunitatea să lucrez cu şi pentru oameni care au crezut în mine şi în iniţiativele mele, nefiind neapărat îngrădită de reguli şi proceduri“.

    Fostul director general al companiei, Neculai Timaru, a fost demis de consilul de administraţie la finele anului 2013, fiind acuzat că ar fi încheiat contracte de peste 200.000 de euro cu firme deţinute de familia sa, conform unui audit intern al companiei.

  • Un mediu bun pentru listări. Mai multe listări

    Greg Konieczny a renunţat la începutul acestui an la managementul Fondului Proprietatea, iar de la 1 aprilie Johan Meyer va deveni singurul manager de portofoliu principal al Fondului. Din 1 noiembrie 2016, Johan Meyer a împărţit responsabilităţile manageriale cu Greg Konieczny, în calitate de comanager de portofoliu. Astfel, începând cu 1 aprilie 2018, Greg Konieczny va renunţa la responsabilităţile legate de managementul Fondului, acestea fiind transferate către Johan Meyer. Echipa Franklin Templeton Bucureşti, alcătuită din cinci analişti de investiţii locali, este la rândul său sprijinită de platforma globală a Franklin Templeton, ce include experienţa şi resursele unor talente investiţionale globale, cu peste 50 de profesionişti în investiţii în pieţe emergente în 20 de birouri la nivel global şi peste 28 de miliarde de dolari active administrate.

    ”De când am preluat managementul Fondului Proprietatea ne-am luptat pentru respectarea guvernanţei corporative în companiile deţinute de stat, iar rezultatele pozitive înregistrate de companiile din portofoliul nostru stau ca dovadă a faptului că acesta este modul în care trebuie acţionat. Este clar că mai sunt multe de făcut înainte ca toate regulile să producă efecte, dar este esenţial ca principiul de bază să rămână nealterat“, spune Greg Konieczny.

    Capitalizarea bursieră a Fondului Proprietatea a ajuns la 8,33 miliarde lei (1,81 miliarde euro), după ce de la începutul acestui an acţiunile FP au crescut cu 3,36%, pe fondul unor tranzacţii de 128,7 milioane lei.

    Tranzacţia cu Electrica a contribuit în mod pozitiv la performanţe, spune Konieczny, considerând-o un exemplu clar de situaţie în care toate părţile câştigă: pe de-o parte statul, ca acţionar majoritar, iar de cealaltă parte acţionarii de la Electrica. ”Am demarat o serie de procese prin care să evaluăm dacă există interes în achiziţionarea unor acţiuni la Enel, Engie şi Hidroelectrica. Aceste procese necesită o analiză atentă şi discuţii cu părţile interesate, dar nu există nicio garanţie că ele se vor materializa într-o tranzacţie. Este însă datoria noastră să căutăm, permanent, metode de a maximiza câştigurile acţionarilor noştri“, notează Greg Konieczny.

    În cazul Enel, pentru analiza unei potenţiale achiziţii Franklin Templeton a apelat la Ithuba Capital AG, o companie independentă de consultanţă. În ceea ce priveşte Hidroelectrica, compania a desemnat Citigroup Global Markets şi UBS Limited drept consultanţi financiari.

    ”Vom continua să luptăm pentru ca legislaţia guvernanţei corporative să fie respectată, fără excepţie, în ceea ce priveşte companiile deţinute de stat“, spune Konieczny, referindu-se la planurile pentru anul în curs. ”Practica de a oferi mandate interimare, dusă de statul român ca acţionar majoritar are ca scop numirea în fruntea companiilor a unor oameni afiliaţi politic şi care au foarte puţine sau niciun fel de competenţe, iar acest lucru trebuie să înceteze. Este dăunător pentru stabilitatea economică a acestor companii pe termen scurt, mediu şi lung, iar acestea sunt unele dintre cele mai valoroase întreprinderi de stat din România“, adaugă el.

    Konieczny spune că executivii aflaţi la conducerea companiilor ar trebui numiţi după un proces riguros de selecţie; noii membri ar trebui mai întâi să seteze priorităţile strategice ale companiei, luând în calcul deciziile acţionarilor.

    Ulterior, ei pot aproba planuri de investiţii şi pot identifica soluţii de finanţare, iar banii aduşi de o ofertă publică iniţială reprezintă o soluţie bună din punctul de vedere al costurilor. ”Nu e mare ştiinţă; aceşti paşi şi-au dovedit eficienţa în cadrul mai multor companii din lumea întreagă. Dacă regulile de guvernanţă corporativă sunt urmate, există toate premisele pentru dezvoltarea sănătoasă a unei companii“, spune el. Ca urmare, următorul pas în evoluţia unei companii va fi accesarea capitalului de piaţă prin listarea la bursă.

    Listarea Hidroelectrica ar avea un impact pozitiv în ceea ce priveşte stabilitatea financiară a Fondului Proprietatea, deoarece ar creşte în mod considerabil segmentul din portofoliu listat. ”De asemenea, procesul de listare ar stabiliza valoarea participaţiei de 20% pe care o avem la Hidroelectrica, participaţie ce la rândul său reprezintă 30% din valoarea activului net unitar al Fondului (raportul dintre activele deţinute şi numărul de acţiuni – n.red.)“, explică Konieczny. ”Listarea unei părţi din cea mai valoroasă şi profitabilă companie românească nu poate fi decât profitabilă, atât pentru Fondul Proprietatea, cât şi pentru stat, aducând şi o mai mare valoare acţionarilor noştri.“

  • RE/MAX îşi extinde reţeaua şi ajunge la 25 de birouri în România

    RE/MAX Home Connection, cel mai nou birou al reţelei deschis în Bucureşti, care va fi operaţional din martie, este deschis de Cristina Warinschi şi partenerul său, Dan Dănăilă, aflaţi la început de drum în domeniul imobiliar. Antreprenorii au ales sa achiziţioneze spaţiul comercial pentru noul birou RE/MAX, demarând aşadar noul business cu o investiţie imobiliară rentabilă.

    RE/MAX Smart, unitate operaţională din ianuarie în Satu-Mare, este deţinută de Nicolae Varga şi a presupus până acum o investiţie de aproximativ 5.000 de euro, care va fi completată de costurile cu brandingul biroului. În prezent, în cadrul RE/MAX Smart activează o echipă de 5 persoane, iar fondatorul are în plan recrutarea a 10 agenţi pentru următoarele 6 luni.

    Potrivit reprezentantului RE/MAX Smart, Satu-Mare şi zona învecinată devin tot mai atractive din perspectivă imobiliară, iar asta se reflectă în dinamica şi valoarea tranzacţiilor realizate în ultimul timp în oraş. De exemplu, preţurile medii de tranzacţionare sunt de 600 euro/mp apartament, 500 euro mp/case şi 45 euro/mp teren. Majoritatea tranzacţiilor rezidenţiale se situează între 35.000 şi 65.000 de euro. La închiriere preţul ajunge la 5 euro mp/rezidenţial şi 10 euro/mp pentru spaţii în zone active.

    Tot la începutul acestui an, în portofoliul de francize al companiei a intrat şi RE/MAX Magnum, birou deschis în Bucureşti, deţinut de Cătălin Cornescu asociat cu Andrei Marinescu. Biroul este operaţional din ianuarie şi numără în prezent 16 agenţi, fiind un birou care se va orienta către reprezentarea la vânzare a proiectelor imobiliare de la dezvoltatori..

    RE/MAX a intermediat anul trecut peste 1.500 de tranzacţii imobiliare, în creştere cu 50% comparativ cu 2016 şi comisioane generate în valoare de peste 2 milioane de euro, în creştere cu cca. 30% faţă de anul precedent.

  • Javier Garcia del Valle, CEO Happy Tour: „Happy Tour este de vânzare, dar nu au existat niciodată discuţii avansate referitoare la o potenţială tranzacţie”

    Potrivit CEO-ului Happy Tour, anul trecut, veniturile companiei au ajuns la la 54 de milioane de euro în România; la nivel consolidat (incluzând afacerile companiei din Bulgaria şi Turcia), acestea se plasează la la 58-59 mil. euro. Totodată, profitul operational al companiei se plasează la circa 1 milion de euro.

    Javier Garcia del Valle spune că zvonurile de anul trecut referitoare la o posibilă tranzacţie între Happy Tour şi un competitor local sunt false. „Anul trecut au existat zvonuri referitoare la faptul că un competitor local a făcut un due dilligence al Happy Tour, nu este adevărat; acel lucru nu s-a întâmplat niciodată, nicio companie românească sau străină nu a început sau iniţiat conversaţii pentru achiziţia companiei. Nici în acest moment nu suntem implicaţi în niciun fel de conversaţii, negocieri, acţiuni proactive de vânzare a companiei.  Nu ştiu când vom vinde compania, dacă mă duc la birou şi vine cineva cu o ofertă, este posibil ca acest lucru să se întâmple.”

    În ceea ce priveşte exitul de anul trecut al lui Mircea Vladu, care deţinea 4,99%  din acţionariatul Happy Tour, el spune: „Nu am cumpărat acţiunile lui Mircea Vladu, el a vândut acţiunile către Happy Tour – era acţionar minoritar în structura de acţionariat a Happy Tour; din anumite motive, a spus că vrea să iasă din companie. El ne a întrebat dacă vrem să cumpărăm acţiunile, nu invers; acţiunile lui nu au fost cumpărate de acţionari, de compania însăşi şi scoase de pe piaţă – am redus capitalul pentru a reduce participaţia lui Vladu, aşteptăm aprobarea, iar apoi vom creşte capitalul din nou.” 

    De asemenea, el spune că evaluarea companiei speculată în piaţă anul trecut, odată cu ieşirea din acţionariatul companiei al acestui acţionar minoritar, de 3 milioane de euro, nu este reală. „Dacă aceasta ar fi valoarea companiei, m-aş duce la bancă şi aş cumpăra-o imediat. Valoarea companiei este cât este dispusă o altă companie să plătească. În fiecare tranzacţie există diferite metode de a calcula valoarea companiei, una dintre ele este multiplii de EBITDA.”

    Javier Garcia del Valle spune că, în pofida faptului că Happy Tour nu este liderul pieţei de turism din punctul de vedere al cifrei de afaceri, el spune că valoarea este dată de alţi factori cheie, interesanţi pentru potenţialii investitorii: „Nu cred că factorul cheie este cifra de afaceri, ci stabilitatea, onestitatea, transparenţa, să acţionezi conform legii, să plăteşti taxe, un lider este urmat de alţii, setează trendurile în piaţă, este cineva care este urmărit de competitori, Happy Tour este unul dintre lideri – astfel, din punctul meu de vedere, valoarea companiei ar trebui să fie o sumă formată din două cifre.”

    De asemenea, CEO-ul Happy Tour subliniază faptul că modul în care sunt raportate cifrele la Registrul Comerţului nu este relevant pentru businessul Happy Tour; aceste cifre referindu-se la profiturile nete sau pierderile nete – şi nu la cele operaţionale; valorile nete fiind influenţate de factori precum deprecierile, amortizările, impactul referitor la rata de schimb valutar – „care este uriaş, leul nu ajută”.

    Javier Garcia del Valle spune că cel mai probabil, compania pe care o conduce va fi cumpărată de o altă companie străină, care nu are încă operaţiuni în România. „Nu cred că o companie prezentă pe piaţa locală să facă achiziţia – nu cred că au resursele, în plus, competitorii mari au deja un nume bun în piaţă, astfel că nu văd rostul unei astfel de achiziţii. Eu văd cumpărătorul într-o companie străină care să vină din afară, este interesant pentru o companie din afara UE să vină în UE sau din Europa de Vest sau Centrală  să se extindă pe cele trei pieţe pe care suntem prezenţi prin cumpărarea Happy Tour – pot prelua astfel organizaţia, care este bine pregătită – cu cifre exacte, auditate – pentru un străin este mai uşor să preiei acest tip de companie, decât să iei câte o câte companie în fiecare dintre aceste trei ţări.”

    Javier Garcia del Valle spune că businessul companiei evoluează foarte bine: compania şi-a majorat anul trecut vânzările din România am cu mai mult de 10%,în Bulgaria, cu 40% şi în Turcia, cu peste 200%.  „Per ansamblu, am crescut, consolidat, cu mai mult de 15%.”  Divizia de corporate travel a generat mai mult de 60% din totalul vânzărilor; în business travel, compania şi-a crescut cu aproximativ 20% numărul de clienţi. „Avem clienţi din energie, IT, pharma, retail, creştem în continuare – spre exemplu,  am semnat recent un nou contract, de mai mult de 600.000 de euro.”

    În ceea ce priveşte divizia de evenimente (MICE) compania a înregistrat o creştere de 20% faţă de anul anterior, iar pe segmentul leisure compania şi-a crescut de asemenea câştigurile cu două cifre.

    Happy Tour/FCM Travel Solutions este deţinută de fondul de investiţii GED Capital şi parte din Happy Tour Group – cel mai mare jucător de pe piaţa de turism din România, cu o reţea de 83 de agenţii proprii şi asociate, numărând 94 de puncte de vânzare, în 52 de oraşe din România, Turcia, Bulgaria şi Republica Moldova.

  • Vânzări cu 13% mai mari pentru Jidvei, anul trecut

    Segmentul premium şi superpremium, cu gamele Mysterium şi Owner’s Choice (vinurile Ana şi Maria), au avut cea mai mare creştere, respectiv cu 30% faţă de anul anterior. În ceea ce priveşte vinul bag-in-box, Jidvei a vândut, în anul 2017, peste 1 milion de litri.

    „În prezent, portofoliul de produse cuprinde, pe lângă vinurile liniştite, vinuri spumante, vinars şi must, Jidvei fiind producătorul cu cea mai diversificată gamă de produse din România”, a spus Cristian Şaitariu, girector general al Jidvei.

    Recoltarea în anul 2017 s-a desfăşurat în perioada 5 septembrie – 9 octombrie, fiind implicaţi 1.100 de oameni pentru culesul manual şi 13 combine pentru culesul mecanizat. În total, din podgoria Târnave, ce se întinde pe o suprafaţă de peste 2.500 ha de viţă-de-vie, s-au recoltat peste 22 milioane kg de struguri. Din această producţie se estimează obţinerea a aproximativ 17 milioane de litri de vin.

    Anul 2017 a marcat cea de-a treia ediţie a campaniei „Vin de casă din must de la Jidvei”, iniţiativă care vine în sprijinul iubitorilor de vin, al celor care păstrează tradiţiile generaţiilor anterioare, al gospodarilor care doresc să obţină acasă un vin de calitate autentic românesc. La această ediţie, s-au vândut 900.000 de litri de must.

    Compania a continuat investiţiile în dezvoltare, acestea fiind direcţionate către achiziţionarea de echipamente şi utilaje pentru viticultură, precum şi către extinderea capacităţii de producţie şi depozitare a cramelor – capacitatea depăşeşte, în prezent, 30 milioane litri. Valoarea echipamentelor achiziţionate pentru lucrările agricole a depăşit 2.5 milioane euro, iar a celor pentru modernizarea cramei Jidvei a fost de aproximativ 4 milioane euro.

    Jidvei deţine plantaţii bază certificate, precum şi o pepinieră de butaşi, denumită „Şcoala de viţă”, care generează peste 500.000 de plante anual, soiurile cultivate fiind integral nobile, atât autohtone (Fetească Regală şi Fetească Albă), cât şi internaţionale (Sauvignon Blanc, Pinot Grigio, Riesling, Syrah ş.a.).

    „Aceasta reprezintă baza genetică sănătoasă pentru întreaga producţie Jidvei. Toate operaţiunile sunt făcute integral în cadrul grupului Jidvei: creşterea butaşilor ce se plantează ulterior în vie, creşterea şi recoltarea strugurilor, vinificaţia şi condiţionarea vinurilor, precum şi procesul de îmbuteliere. Integrarea verticală completă asigură un control total al procesului de producţie, cu beneficii directe şi certe asupra calităţii produselor”, a spus Cristian Şaitariu.

    Grupul Jidvei este cel mai mare producător de vin din România, având 2.500 de hectare de viţă-de-vie şi crame situate la Jidvei, Tăuni, Blaj şi Bălcaciu. Jidvei produce vinuri cu denumire de origine controlată de pe Valea Târnavelor. În zona DOC „TÂRNAVE” – sub denumirea „JIDVEI” se produc unele dintre cele mai apreciate vinuri şi spumante româneşti, calitatea acestora fiind confirmată de cele peste 300 de medalii obţinute în ultimii ani în cadrul celor mai prestigioase concursuri de profil din lume.

     

  • Au angajat-o director ca să salveze o companie românească veche de 100 de ani. A evitat falimentul şi i-a crescut profitul de 6 ori

    Laura Şerban a fost numită la începutul anului 2014 CEO al producătorului de utilaje agricole Mecanica Ceahlău. În 2014 compania nemţeană a trecut printr-o întreagă serie de schimbări, iar profitul a crescut de peste şase ori, ajungând la 4,4 milioane de lei.

    2014 a fost un an încărcat pentru producătorul nemţean de utilaje. A lansat patru produse noi, a deschis în Afumaţi (Ilfov) primul showroom în parteneriat cu unul din distribuitori, a început modernizarea producţiei şi a portofoliului de produse. Trăgând linie şi adunând, în vreme ce cifra de afaceri a companiei s-a menţinut la un nivel relativ constant, de circa 24 de milioane de lei, profitul a crescut de la 700.000 de lei în 2013 la 4,4 milioane de lei în 2014.

    În 2015, compania a avut afaceri de aproape 30 de milioane de lei, dar profitul a scăzut la 2,2 milioane de lei, iar anul trecut cifra de afaceri a Mecania Ceahlău a ajuns la 37,3 milioane de lei şi a avut un profit de 2,1 milioane de lei.

    „Rezultatele pozitive din 2014 sunt consecinţa procesului de analiză şi eficientizare a companiei – atât a structurii generale, cât şi a fluxurilor de producţie“, spune Laura Şerban, care la 38 de ani are peste 14 ani de experienţă în mediul de afaceri, după cum povesteşte chiar ea. Anterior acestui mandat, Laura Şerban a deţinut poziţia de managing director al GNC – Live well, vreme de peste un an iar înainte de aceasta a condus una dintre firmele grupului RTC, respectiv Proffice Experience.

    Şi-a făcut debutul în management în 2002, ca director de marketing şi achiziţii, iar ulterior a preluat funcţia de director general al Depozitului de Distribuţie de Carte şi Jucării, firmă dezvoltată ca start-up şi care a devenit în cinci ani lider pe segmentul său. Cel mai dificil moment din cariera sa de până acum, care coincide şi cu perioada în care a avut şi cele mai mari satisfacţii profesionale, îşi aminteşte Laura Şerban, a fost proiectul Mobishop, o firmă cu o cifră de afaceri de peste 50 de milioane de euro pe an şi pierderi financiare masive, cu o structură de personal de aproape 300 oameni. „Eram presaţi de timp, dar am implementat soluţii astfel încât să devină profitabilă rapid şi să nu îşi piardă poziţia în piaţă. În mai puţin de un an, după ce compania a devenit profitabilă, a fost preluată de Pay Point, într-o tranzacţie de aproximativ 20 de milioane de euro.“

    Despre mandatul prezent, când coordonează activitatea a 200 de oameni implicaţi în producţia de utilaje agricole, Laura Şerban spune ca i s-a părut „un proiect complex, într-un domeniu cu potenţial“. Decizia de a accepta a fost luată rapid, iar discuţiile au început cu circa trei luni înainte de numirea sa. La acel moment, spune ea, cunoştea deja specificul industriei, pentru că „familiarizarea cu domeniul a început încă de când am luat decizia să mă alătur acestui proiect“. Domeniul producţiei de utilaje agricole se dezvoltă rapid, pentru că, argumentează Laura Şerban: „În România există foarte multe ferme care au nevoie de dotări şi de reîmprospătarea parcului de utilaje. Mai mult decât atât, alocarea de fonduri europene în acest segment de piaţă constituie un factor favorabil şi, în acest sens, o măsură de facilitare pentru fermieri“. De pildă, tendinţa de consolidare a suprafeţelor, în rândul celor 1,3 milioane de ferme cu mai puţin de 50 de hectare în exploatare, duce la o creştere a cererii pentru tractoare moderne şi alte tipuri de utilaje.

    Mecanica Ceahlău a început producţia în 1921, fiind timp de mai multe decenii unul dintre principalii furnizori de tractoare şi utilaje agricole pe piaţa românească. După 1990 a devenit o societate pe acţiuni, iar nouă ani mai târziu s-a transformat într-o companie cu capital integral privat. Compania, listată la Bursa de Valori Bucureşti, se află în portofoliul SIF Moldova, care deţine peste 55% din acţiunile companiei, între acţionari aflându-se şi fondul de investiţii Romanian Investment Fund. La finalul anului trecut, Mecanica Ceahlău avea în portofoliu peste 20 de categorii de utilaje agricole, între care se numără semănători, maşini pentru întreţinerea solului şi pentru recoltat; din februarie 2015, firma a inclus în portofoliu şi echipamente marca Steyr, produse de CNH Industrial, cu care firma nemţeană a încheiat un parteneriat.

    Laura Şerban mai spune că nu a cochetat cu ideea antreprenoriatului, pentru că „am avut oportunitatea să lucrez cu şi pentru oameni care au crezut în mine şi în iniţiativele mele, nefiind neapărat îngrădită de reguli şi proceduri“.

    Fostul director general al companiei, Neculai Timaru, a fost demis de consilul de administraţie la finele anului 2013, fiind acuzat că ar fi încheiat contracte de peste 200.000 de euro cu firme deţinute de familia sa, conform unui audit intern al companiei.

  • P3 a cumpărat anul trecut peste 100 de hectare de teren. Care sunt planurile companiei anul acesta în România

    Rata de ocupare a atins un nivel record, urcând la 97% la sfârşitul anului. Compania a continuat dezvoltarea activă şi investiţiile în întreaga regiune, începând construcţia a aproape 600.000 m² de spaţii noi şi finalizând achiziţii strategice în mai multe ţări, inclusiv un portofoliu important în Spania la începutul anului 2017, pentru mai mult de 240 milioane de euro. La sfârşitul anului, echipa de dezvoltare a companiei P3 achiziţionase mai mult de 100 de hectare de teren în Europa, gata pentru a fi dezvoltate.

    P3 şi-a mărit semnificativ portofoliul de clienţi, dezvoltând proiecte pentru clienţi noi, precum Lamborghini-Ducati, British American Tobacco, Antalis şi BSH Electrodomésticos. Compania a finalizat, de asemenea, noi facilităţi pentru clienţii existenţi, precum FM Logistics, eMag şi Keuhne & Nagel. În prezent, mai mult de 360 de companii numesc acasă un parc logistic P3.

    Comentând realizările din 2017, CEO-ul P3, Ian Worboys, a declarat: “În conformitate cu obiectivele noastre pe termen lung, am fost foarte activi în 2017, atât în ceea ce priveşte activitatea de dezvoltare, cât şi achiziţiile. Intrând în 2018, avem o echipă în plină dezvoltare de specialişti talentaţi în domeniul imobiliar, pregătiţi să fie partenerii clienţilor pentru nevoile imobiliare ale acestora pe termen lung. Cererea de spaţii logistice premium continuă să depăşească oferta în aproape toate locaţiile cheie din Europa şi nu văd semne că acest trend se va schimba. În acest ritm, am putea vedea dublarea valorii companiei în următorii 3-5 ani. Ne aşteaptă o perioadă interesantă.”

    Pentru a susţine ritmul de expansiune al companiei, la sfârşitul anului au intrat în vigoare o serie de schimbări de personal cheie. Andrew Stacey, fostul Director General al P3 Franţa şi Directorul Departamentului de Asset Management al P3, avansează pe poziţia de Chief Operating Officer, responsabil cu operaţiunile zilnice ale companiei în Europa. Blake Horsley, fostul Director General al P3 România, îşi asumă un nou rol ca Director de Dezvoltare al Grupului P3, responsabil pentru creşterea economică a companiei. Nu în cele din urmă, Andrzej Wroński, fostul Director General al P3 Polonia preia poziţia de Director al Departamentului de Asset Management al Grupului P3, responsabil cu administrarea activelor şi proprietăţilor pentru întreg portofoliul P3.

    De asemenea, P3 a devenit primul dezvoltator de proprietăţi logistice din lume care a semnat Compactul Global al Naţiunilor Unite, cea mai mare iniţiativă de sustenabilitate din lume destinată companiilor, demonstrând angajamentul său de a reduce impactul său asupra mediului. Pentru a susţine practicile de dezvoltare durabilă ale companiei, Steffen Walvius a fost recrutat pentru poziţia de Manager de Sustenabilitate al Grupului.

    În România, P3 a livrat trei noi depozite cu un total de 65.000 m2 în parcul P3 Bucharest. În cursul anului, P3 a semnat contracte de închiriere de peste 115.000 m2, constând atât în contracte noi, cât şi în reînnoiri şi extinderi pentru clienţi existenţi, precum eMag, Tibbet/Yusen Logistics, Macromex şi Interbrands, demonstrând astfel un angajament şi o strategie pe termen lung faţă de clienţii săi.
    În 2017, compania a finalizat achiziţia a peste 17 ha de teren adiţional lângă parcul P3 Bucharest, cu intenţia de a dezvolta parcul la 500.000 m2 în următorii doi ani.

    “În 2017 am continuat dezvoltarea parcului nostru de la km 13 atât prin construcţia de noi depozite, cât şi prin achiziţia de terenuri. Suntem pregătiţi pentru un 2018 foarte dinamic, în care intenţionăm inaugurarea de noi locaţii atât în Bucureşti, cât şi în vestul ţării, venind în întâmpinarea cerinţelor pieţei. Bineînţeles, P3 Bucharest Park va rămâne centrul gravitaţional al activităţii noastre, fiind concentraţi în continuare pe menţinerea poziţiei acestuia de cel mai mare parc logistic din România şi pe consolidarea relaţiilor pe termen lung cu chiriaşii noştri. România continuă să fie văzută în interiorul P3 ca o piaţă cu un potenţial mare şi sustenabil de dezvoltare pe segmentul logistic şi industrial, potenţial pe care suntem gata să îl fructificăm prin echipa locală foarte dedicată şi prin sprijinul puternic pe care îl avem din partea grupului”, declară Sînziana Pardhan, Director General al P3 România.

     P3 are, în acest moment, un total de 370.000 m² în 14 depozite în parcul P3 Bucharest şi alţi 100.000 m² care permit dezvoltarea de noi spaţii. Situat la doar 13 km de centrul oraşului, P3 Bucharest Park se află pe soseaua de centură a oraşului, care oferă acces uşor la toate cele 6 sectoare din Bucureşti, la Aeroportul Internaţional Henri Coanda (22 km) şi la autostrada A2. P3 planifică, de asemenea, să se extindă atât în Bucureşti, cât şi în partea centrală şi de vest a ţării.

  • Cine sunt cei mai bogaţi antreprenori români de la Bursă

    Cei mai bogaţi antreprenori prezenţi pe piaţa de capital românească au un portofoliu cumulat de acţiuni de 4,6 miliarde lei (1 miliard euro), plutonul fiind condus de Zoltan Teszari, fondatorul companiei telecom Digi, cu o avere pe bursă de 2,1 miliarde lei, urmat de Radu Dimofte (802 milioane lei), deţinător al unei participaţii de 43,67% din Sphera Group plus 48% din Practic Bucureşti, şi Horia Ciorcilă (443 milioane lei ), unul dintre membrii fondatori şi preşedinte al Băncii Transilvania, scrie ZF.

    Spre comparaţie, averea statului pe bursă este în jur de 5 miliarde euro, echivalentul a 25% din valoarea cumulată a tuturor emitenţilor locali.

    Valoarea medie a unui portofoliu deţinut de unul dintre cei 31 de mari antreprenori de pe bursa de la Bucureşti este de 149 milioane lei, însă mediana, mai potrivită într-un asemenea caz, este de 14,5 milioane lei, reprezentând deţinerea cu care figurează investitorul de la jumătatea seriei date.

    Citeşte mai multe pe www.zf.ro

  • Cum poţi să te ÎMBOGĂŢEŞTI peste noapte: Tot ce trebuie să ştii despre investiţia care îţi poate multiplica banii de până la 400 de ori în numai câteva luni

    Investiţia în criptomonede este una dintre cele mai profitabile variante de investiţii din lume. Surpriza vine însă din faptul că nu bitcoin este cea mai profitabilă alegere, ci criptomonedele care urmează să fie lansate, prin intermediul procedurii de ICO (Initial Coin Offering). Investiţia într-o criptomonedă nouă poate avea randament chiar şi de 425.000%.
     
    Piaţa criptomonedelor depăşeşte 500 de miliarde de dolari, iar investitorii de pretutindeni caută posiblităţi de a accesa o felie din noul „El Dorado” al lumii.
     
    Specialiştii prezenţi la evenimentul „Fenomenul Cryptocurrency în 2018”, organizat de companiile IntelDev Technologies şi Omega House, susţin că investiţia într-o criptomonedă nouă, care se lansează acum poate avea un randament mai mare decât investiţia într-o criptomonedă deja existentă, precum bitcoin sau ethereum.
     
    Investiţia în criptomonede se poate face în două moduri: Cumpărarea unei criptomonede care a fost deja lansată sau investiţie în lansarea unei criptomonede noi – ICO (Initial Coin Offering).
     
    În primul caz, investiţia se face prin intermediul exchange-urilor. Pentru a putea accesa un astfel de exchange, utilizatorul trebuie să îşi creeze un wallet ( portofel virtual), care poate fi accesat de către utilizator printr-un cod unic, denumit cheie privată.
     
    Potrivit noilor reglementări, denumite AML (Anti Money Laundering – împotriva spălării de bani), platformele ar trebui să aibă date despre despre clienţi – KYC (Know Your Customer – cunoaşte-ţi clientul).
     
    Unele platforme de exchange, la crearea wallet-ului cer o poză cu cartea de identitate, şi realizarea unei fotografii de tip „selfie” în care utilizatorul trebuie să ţină cardul bancar în mână, lăsând la vedere ultimele 4 cifre de pe card, pentru a dovedi că este al său. Nu toate platformele se conformează acestor reglementări.
     
    După ce acest proces de identificare este complet, utilizatorii pot începe să cumpere monede cu bani fiat.
     
    A doua variantă de investiţie, este cea într-o monedă digitală care urmează să se lanseze – procedură numită ICO.