BusinessMagazin

Tag: pornire

  • A pornit o companie vânzând un singur produs. Astăzi, corporaţia generează venituri de peste 50 de miliarde de dolari

    Charles Pfizer (22 martie 1824 – 19 octombrie 1906) este fondatorul multinaţionalei americane din industria farmaceutică Pfizer, companie care a ajuns anul trecut la venituri de 51,5 miliarde de dolari şi 78.000 de angajaţi, potrivit raportului anual al corporaţiei.

    Antreprenorul s-a născut în Ludwigsburg, Germania, cu numele de Karl Pfizer şi a emigrat în America în anul 1848, când avea 23 de ani, schimbându-şi numele în Charles Pfizer. Un an mai târziu, a fondat compania Charles Pfizer & Company, în parteneriat cu vărul său, Charles Erhart, care emigrase împreună cu el în căutarea de noi oportunităţi. Cei doi au investit în afacere 2.500 de dolari, bani pe care Pfizer îi împrumutase de la tatăl său.

    Au pornit compania într-o clădire din cărămidă aflată în cartierul newyorkez Brooklyn, un spaţiu modest ce servea drept birou, laborator, fabrică şi depozit, şi au început să producă primul medicament. Acesta era o versiune îndulcită de santonină, un medicament contra viermilor intestinali, afecţiune comună în perioada aceea. De profesie chimist, Pfizer a preparat medicamentul, iar partenerul său de afaceri a aplicat aroma de migdală îndulcită.

    În 1857, Pfizer a deschis un birou în Manhattan, pe strada Beekman, în inima districtului destinat produselor chimice şi medicamentelor. (11 ani mai târziu, acest birou a fost mutat într-o clădire cu patru etaje de pe strada Maiden Lane, unde, în 1978, compania a instalat unul dintre primele telefoane din New York – n.r.). Charles Pfizer călătorea deseori în Europa, pentru a menţine contactele cu producătorii de materie primă necesară medicamentelor sale. Într-una dintre aceste călătorii a cunoscut-o şi pe viitoarea sa soţie, Anna Hausch, cu care s-a căsătorit în 1859 şi cu care a avut cinci copii, dintre care doi au lucrat în cadrul companiei.

    Până în 1860, compania ajunsese să producă şi acid boric, Pfizer fiind primul producător important al acestuia şi al substanţelor derivate din acesta în SUA. Dezvoltarea a continuat şi în contextul Războiului de Secesiune (războiul dintre Nord şi Sud), când un tarif protector împotriva tartraţilor a permis companiei să înceapă producţia locală a acestora. Aceştia erau făcuţi din reziduurile încrustate rămase în butoaiele de vin. Acidul tartric avea un rol important în vindecarea soldaţilor răniţi şi îmbolnăviţi în luptă, prin urmare afacerea a devenit înfloritoare în perioada războiului.

    În afară de substanţele vândute în scopuri medicinale, Pfizer începuse să producă şi chimicale folosite în noua industrie a fotografiei. În perioada de după război, expansiunea a continuat: în 1880, cel mai important produs al lui Pfizer devenise acidul citric, folosit în prepararea sucurilor recent inventate, precum Coca-Cola şi Dr. Pepper. Produsele lor au căpătat rapid recunoaştere, un rol important în promovarea acestora avându-l şi vărul lui Pfizer. Se vorbea despre ”Calitatea Pfizer“, slogan care a fost folosit mai târziu în ambalarea medicamentelor produse de companie. În 1882, pe seama creşterii numărului de clienţi, cei doi s-au extins cu birouri şi depozite în afara New Yorkului, în Chicago, Illinois.

    În 1891, Erhart a murit, iar Pfizer a devenit unicul proprietar al afacerii. Înainte de a se retrage, Charles Pfizer a listat compania la bursă, cu acţiuni ce se vindeau cu preţul de 100 de dolari. S-a retras din afacere în 1900 şi a murit în 1906, după ce s-a accidentat căzând pe scările casei sale.

  • La doar 11 ani vinde papioane de 150.000 de dolari. A pornit un business primind lecţii de la bunica lui

    Moziah Bridges este un tânăr de 11 ani din Statele Unite care conduce o companie specializată în vânzarea de papioane. Ideea afacerii, povesteşte Bridges, i-a venit atunci când a încercat să îşi cumpere un papion pentru a-l asorta la un costum. “Nu am reuşit să găsesc modelul sau culoarea pe care le doream”, spune tânărul. “Aşa că am rugat-o pe bunica mea să mă înveţe să cos şi mi-am făcut singur papionul”, relatează Business Insider.

    Bridges a pornit compania Mo’s Bows la vârsta de 9 ani, iar acum se poate lăuda cu titlul de CEO, cinci angajaţi şi vânzări de peste 150.000 de dolari.

    Primele lecţii de cusut le-a primit de la bunica sa, iar la 9 ani avea deja câteva zeci de modele de papioane. Vestea despre tânărul designer s-a răspândit imediat, iar publicaţiile de profil au scriu pagini întregi despre el. Bridges a apărut la mai multe emisiuni TV din Statele Unite, printre care şi Shark Tank, în cadrul căreia antreprenori îşi prezintă ideile în faţa unor investitori pentru a primi capital cu care să pornească afacerea. În urma emisiunii, Bridges a primit ajutorul lui Daymond John, cel care în anii ’90 a pus bazele companiei FUBU.

    Întrebat cum are timp să se ocupe atât de business cât şi de şcoală, Bridges a spus că secretul stă în faptul că angajaţii săi sunt unii de încredere. “Bunica mea de 80 de ani lucrează cu mine, mama mea la fel, aşa că nu mi-e teamă să las afacerile pe mâna lor.”

  • La doar 11 ani vinde papioane de 150.000 de dolari. A pornit un business primind lecţii de la bunica lui

    Moziah Bridges este un tânăr de 11 ani din Statele Unite care conduce o companie specializată în vânzarea de papioane. Ideea afacerii, povesteşte Bridges, i-a venit atunci când a încercat să îşi cumpere un papion pentru a-l asorta la un costum. “Nu am reuşit să găsesc modelul sau culoarea pe care le doream”, spune tânărul. “Aşa că am rugat-o pe bunica mea să mă înveţe să cos şi mi-am făcut singur papionul”, relatează Business Insider.

    Bridges a pornit compania Mo’s Bows la vârsta de 9 ani, iar acum se poate lăuda cu titlul de CEO, cinci angajaţi şi vânzări de peste 150.000 de dolari.

    Primele lecţii de cusut le-a primit de la bunica sa, iar la 9 ani avea deja câteva zeci de modele de papioane. Vestea despre tânărul designer s-a răspândit imediat, iar publicaţiile de profil au scriu pagini întregi despre el. Bridges a apărut la mai multe emisiuni TV din Statele Unite, printre care şi Shark Tank, în cadrul căreia antreprenori îşi prezintă ideile în faţa unor investitori pentru a primi capital cu care să pornească afacerea. În urma emisiunii, Bridges a primit ajutorul lui Daymond John, cel care în anii ’90 a pus bazele companiei FUBU.

    Întrebat cum are timp să se ocupe atât de business cât şi de şcoală, Bridges a spus că secretul stă în faptul că angajaţii săi sunt unii de încredere. “Bunica mea de 80 de ani lucrează cu mine, mama mea la fel, aşa că nu mi-e teamă să las afacerile pe mâna lor.”

  • La doar 11 ani vinde papioane de 150.000 de dolari. A pornit un business primind lecţii de la bunica lui

    Moziah Bridges este un tânăr de 11 ani din Statele Unite care conduce o companie specializată în vânzarea de papioane. Ideea afacerii, povesteşte Bridges, i-a venit atunci când a încercat să îşi cumpere un papion pentru a-l asorta la un costum. “Nu am reuşit să găsesc modelul sau culoarea pe care le doream”, spune tânărul. “Aşa că am rugat-o pe bunica mea să mă înveţe să cos şi mi-am făcut singur papionul”, relatează Business Insider.

    Bridges a pornit compania Mo’s Bows la vârsta de 9 ani, iar acum se poate lăuda cu titlul de CEO, cinci angajaţi şi vânzări de peste 150.000 de dolari.

    Primele lecţii de cusut le-a primit de la bunica sa, iar la 9 ani avea deja câteva zeci de modele de papioane. Vestea despre tânărul designer s-a răspândit imediat, iar publicaţiile de profil au scriu pagini întregi despre el. Bridges a apărut la mai multe emisiuni TV din Statele Unite, printre care şi Shark Tank, în cadrul căreia antreprenori îşi prezintă ideile în faţa unor investitori pentru a primi capital cu care să pornească afacerea. În urma emisiunii, Bridges a primit ajutorul lui Daymond John, cel care în anii ’90 a pus bazele companiei FUBU.

    Întrebat cum are timp să se ocupe atât de business cât şi de şcoală, Bridges a spus că secretul stă în faptul că angajaţii săi sunt unii de încredere. “Bunica mea de 80 de ani lucrează cu mine, mama mea la fel, aşa că nu mi-e teamă să las afacerile pe mâna lor.”

  • A pornit o companie vânzând un singur produs. Astăzi, corporaţia generează venituri de peste 50 de miliarde de dolari

    Charles Pfizer (22 martie 1824 – 19 octombrie 1906) este fondatorul multinaţionalei americane din industria farmaceutică Pfizer, companie care a ajuns anul trecut la venituri de 51,5 miliarde de dolari şi 78.000 de angajaţi, potrivit raportului anual al corporaţiei.

    Antreprenorul s-a născut în Ludwigsburg, Germania, cu numele de Karl Pfizer şi a emigrat în America în anul 1848, când avea 23 de ani, schimbându-şi numele în Charles Pfizer. Un an mai târziu, a fondat compania Charles Pfizer & Company, în parteneriat cu vărul său, Charles Erhart, care emigrase împreună cu el în căutarea de noi oportunităţi. Cei doi au investit în afacere 2.500 de dolari, bani pe care Pfizer îi împrumutase de la tatăl său.

    Au pornit compania într-o clădire din cărămidă aflată în cartierul newyorkez Brooklyn, un spaţiu modest ce servea drept birou, laborator, fabrică şi depozit, şi au început să producă primul medicament. Acesta era o versiune îndulcită de santonină, un medicament contra viermilor intestinali, afecţiune comună în perioada aceea. De profesie chimist, Pfizer a preparat medicamentul, iar partenerul său de afaceri a aplicat aroma de migdală îndulcită.

    În 1857, Pfizer a deschis un birou în Manhattan, pe strada Beekman, în inima districtului destinat produselor chimice şi medicamentelor. (11 ani mai târziu, acest birou a fost mutat într-o clădire cu patru etaje de pe strada Maiden Lane, unde, în 1978, compania a instalat unul dintre primele telefoane din New York – n.r.). Charles Pfizer călătorea deseori în Europa, pentru a menţine contactele cu producătorii de materie primă necesară medicamentelor sale. Într-una dintre aceste călătorii a cunoscut-o şi pe viitoarea sa soţie, Anna Hausch, cu care s-a căsătorit în 1859 şi cu care a avut cinci copii, dintre care doi au lucrat în cadrul companiei.

    Până în 1860, compania ajunsese să producă şi acid boric, Pfizer fiind primul producător important al acestuia şi al substanţelor derivate din acesta în SUA. Dezvoltarea a continuat şi în contextul Războiului de Secesiune (războiul dintre Nord şi Sud), când un tarif protector împotriva tartraţilor a permis companiei să înceapă producţia locală a acestora. Aceştia erau făcuţi din reziduurile încrustate rămase în butoaiele de vin. Acidul tartric avea un rol important în vindecarea soldaţilor răniţi şi îmbolnăviţi în luptă, prin urmare afacerea a devenit înfloritoare în perioada războiului.

    În afară de substanţele vândute în scopuri medicinale, Pfizer începuse să producă şi chimicale folosite în noua industrie a fotografiei. În perioada de după război, expansiunea a continuat: în 1880, cel mai important produs al lui Pfizer devenise acidul citric, folosit în prepararea sucurilor recent inventate, precum Coca-Cola şi Dr. Pepper. Produsele lor au căpătat rapid recunoaştere, un rol important în promovarea acestora avându-l şi vărul lui Pfizer. Se vorbea despre ”Calitatea Pfizer“, slogan care a fost folosit mai târziu în ambalarea medicamentelor produse de companie. În 1882, pe seama creşterii numărului de clienţi, cei doi s-au extins cu birouri şi depozite în afara New Yorkului, în Chicago, Illinois.

    În 1891, Erhart a murit, iar Pfizer a devenit unicul proprietar al afacerii. Înainte de a se retrage, Charles Pfizer a listat compania la bursă, cu acţiuni ce se vindeau cu preţul de 100 de dolari. S-a retras din afacere în 1900 şi a murit în 1906, după ce s-a accidentat căzând pe scările casei sale.

  • A pornit o companie vânzând un singur produs. Astăzi, corporaţia generează venituri de peste 50 de miliarde de dolari

    Charles Pfizer (22 martie 1824 – 19 octombrie 1906) este fondatorul multinaţionalei americane din industria farmaceutică Pfizer, companie care a ajuns anul trecut la venituri de 51,5 miliarde de dolari şi 78.000 de angajaţi, potrivit raportului anual al corporaţiei.

    Antreprenorul s-a născut în Ludwigsburg, Germania, cu numele de Karl Pfizer şi a emigrat în America în anul 1848, când avea 23 de ani, schimbându-şi numele în Charles Pfizer. Un an mai târziu, a fondat compania Charles Pfizer & Company, în parteneriat cu vărul său, Charles Erhart, care emigrase împreună cu el în căutarea de noi oportunităţi. Cei doi au investit în afacere 2.500 de dolari, bani pe care Pfizer îi împrumutase de la tatăl său.

    Au pornit compania într-o clădire din cărămidă aflată în cartierul newyorkez Brooklyn, un spaţiu modest ce servea drept birou, laborator, fabrică şi depozit, şi au început să producă primul medicament. Acesta era o versiune îndulcită de santonină, un medicament contra viermilor intestinali, afecţiune comună în perioada aceea. De profesie chimist, Pfizer a preparat medicamentul, iar partenerul său de afaceri a aplicat aroma de migdală îndulcită.

    În 1857, Pfizer a deschis un birou în Manhattan, pe strada Beekman, în inima districtului destinat produselor chimice şi medicamentelor. (11 ani mai târziu, acest birou a fost mutat într-o clădire cu patru etaje de pe strada Maiden Lane, unde, în 1978, compania a instalat unul dintre primele telefoane din New York – n.r.). Charles Pfizer călătorea deseori în Europa, pentru a menţine contactele cu producătorii de materie primă necesară medicamentelor sale. Într-una dintre aceste călătorii a cunoscut-o şi pe viitoarea sa soţie, Anna Hausch, cu care s-a căsătorit în 1859 şi cu care a avut cinci copii, dintre care doi au lucrat în cadrul companiei.

    Până în 1860, compania ajunsese să producă şi acid boric, Pfizer fiind primul producător important al acestuia şi al substanţelor derivate din acesta în SUA. Dezvoltarea a continuat şi în contextul Războiului de Secesiune (războiul dintre Nord şi Sud), când un tarif protector împotriva tartraţilor a permis companiei să înceapă producţia locală a acestora. Aceştia erau făcuţi din reziduurile încrustate rămase în butoaiele de vin. Acidul tartric avea un rol important în vindecarea soldaţilor răniţi şi îmbolnăviţi în luptă, prin urmare afacerea a devenit înfloritoare în perioada războiului.

    În afară de substanţele vândute în scopuri medicinale, Pfizer începuse să producă şi chimicale folosite în noua industrie a fotografiei. În perioada de după război, expansiunea a continuat: în 1880, cel mai important produs al lui Pfizer devenise acidul citric, folosit în prepararea sucurilor recent inventate, precum Coca-Cola şi Dr. Pepper. Produsele lor au căpătat rapid recunoaştere, un rol important în promovarea acestora avându-l şi vărul lui Pfizer. Se vorbea despre ”Calitatea Pfizer“, slogan care a fost folosit mai târziu în ambalarea medicamentelor produse de companie. În 1882, pe seama creşterii numărului de clienţi, cei doi s-au extins cu birouri şi depozite în afara New Yorkului, în Chicago, Illinois.

    În 1891, Erhart a murit, iar Pfizer a devenit unicul proprietar al afacerii. Înainte de a se retrage, Charles Pfizer a listat compania la bursă, cu acţiuni ce se vindeau cu preţul de 100 de dolari. S-a retras din afacere în 1900 şi a murit în 1906, după ce s-a accidentat căzând pe scările casei sale.

  • Tânărul de 28 de ani care deschide o afacere în fiecare săptămână şi are sediul într-un autobuz

    Colin Grussing, cunoscut pentru participarea la emisiunea “Shark Tank”, este fondator şi preşedinte al “52 Businesses”, proiectat pe care l-a demarat alături de patru prieteni, relatează Business Insider. Conceptul este aparent simplu, şi anume lansarea unui startup în fiecare săptămână. Prima afacere pornită a fost chiar “52 businesses”, iar tinerii antreprenori se află deja în săptămâna cu numărul patru.

    Sediul se află într-un autobuz denumit Bob (“Business Operations Bus”), iar Grussing a mai apelat la câţiva studenţi voluntari pentru a întregi echipa. Antreprenorii vor documenta întreaga experienţă şi vor comunica în permanenţă rezultatele prin social media.

    Reacţia publicului a fost una imediată, iar echipa de la “52 businesses” a apărut în articole şi interviuri din întreaga lume. Întrebat care a fost scopul acestui proiect, Grussing a răspuns că lumea are o impresie greşită despre pornirea unei afaceri. “Vrem să încurajăm lumea să îşi urmeze ideile, pentru ca în final să poată contribui la o economie mai puternică”, a declarat Grussing.

  • Încă un kg de purtat de către elevi. În primul capitol din manual copiii vor învăţa pornirea şi oprirea din mers. Vedeţi AICI cum arată manualul de Educaţie Fizică şi Sport

    “Majoritatea statelor din Uniunea Europeană au manual de sport pentru clasa a V-a. De exemplu Franţa. Nu este decizia Ministerului Educaţiei, aceste programe făcute de experţi ai Academiei Române, alături două instituţii care se ocupă de elaborarea programelor şcolare şi rescrierea programei şcolare. Este pentru prima dată când s-a introdus acest manual în România.

    Este util şi pentru părinţi şi pentru elevi. Sunt trei manuale. Profesorii vor stabili pe care vor lucra. Acest manual e un intrument care poate fi folosit cu succes şi de elev, şi de părinte şi de profesor. Vedem reclame să facem mişcare 30 de minute zilnic, dar nu prea ştim să facem asta. Cred că e important ca un copil de clasa a V-a să ştie cum să facă mişcare corect, cum să se îmbrace la o oră de sport. O să încurajez orele de sport şi pentru clasele 9- 12″, a declarat ministrul Educaţiei.

    Liviu Pop a dat asigurări că toţi copiii de clasa a V-a vor avea manualele necesare. Ministrul a anunţat că este prima dată când copiii de la clasa a V-a vor avea disciplina informatică.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Încă un kg de purtat de către elevi. În primul capitol din manual copiii vor învăţa pornirea şi oprirea din mers. Vedeţi AICI cum arată manualul de Educaţie Fizică şi Sport

    “Majoritatea statelor din Uniunea Europeană au manual de sport pentru clasa a V-a. De exemplu Franţa. Nu este decizia Ministerului Educaţiei, aceste programe făcute de experţi ai Academiei Române, alături două instituţii care se ocupă de elaborarea programelor şcolare şi rescrierea programei şcolare. Este pentru prima dată când s-a introdus acest manual în România.

    Este util şi pentru părinţi şi pentru elevi. Sunt trei manuale. Profesorii vor stabili pe care vor lucra. Acest manual e un intrument care poate fi folosit cu succes şi de elev, şi de părinte şi de profesor. Vedem reclame să facem mişcare 30 de minute zilnic, dar nu prea ştim să facem asta. Cred că e important ca un copil de clasa a V-a să ştie cum să facă mişcare corect, cum să se îmbrace la o oră de sport. O să încurajez orele de sport şi pentru clasele 9- 12″, a declarat ministrul Educaţiei.

    Liviu Pop a dat asigurări că toţi copiii de clasa a V-a vor avea manualele necesare. Ministrul a anunţat că este prima dată când copiii de la clasa a V-a vor avea disciplina informatică.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Încă un kg de purtat de către elevi. În primul capitol din manual copiii vor învăţa pornirea şi oprirea din mers. Vedeţi AICI cum arată manualul de Educaţie Fizică şi Sport

    “Majoritatea statelor din Uniunea Europeană au manual de sport pentru clasa a V-a. De exemplu Franţa. Nu este decizia Ministerului Educaţiei, aceste programe făcute de experţi ai Academiei Române, alături două instituţii care se ocupă de elaborarea programelor şcolare şi rescrierea programei şcolare. Este pentru prima dată când s-a introdus acest manual în România.

    Este util şi pentru părinţi şi pentru elevi. Sunt trei manuale. Profesorii vor stabili pe care vor lucra. Acest manual e un intrument care poate fi folosit cu succes şi de elev, şi de părinte şi de profesor. Vedem reclame să facem mişcare 30 de minute zilnic, dar nu prea ştim să facem asta. Cred că e important ca un copil de clasa a V-a să ştie cum să facă mişcare corect, cum să se îmbrace la o oră de sport. O să încurajez orele de sport şi pentru clasele 9- 12″, a declarat ministrul Educaţiei.

    Liviu Pop a dat asigurări că toţi copiii de clasa a V-a vor avea manualele necesare. Ministrul a anunţat că este prima dată când copiii de la clasa a V-a vor avea disciplina informatică.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro