BusinessMagazin

Tag: Ploiesti

  • Alte 5 magazine real devin Auchan până în martie

     Astfel, cu un program al deschiderilor a câte 3 magazine Auchan pe lună, compania urmează să finalizeze programul rebrandingului hipermarketurilor real în aprilie. Ultimele magazine rămase de remodelat sunt situate în Bacău, Bucureşti – AFI Cotroceni, Craiova, Deva, Galaţi, Târgu Mureş şi Timişoara Nord.

    În ultima parte a anului trecut, Auchan a rebranduit şapte hipermarketuri real, dintre care două în Capitală, Pallady şi Vitan, unul în Braşov, unul în Oradea, unul în Constanţa, unul în Sibiu şi unul în Satu Mare. Două dintre acestea au fost remodelate în formatul Auchan City.

    Anterior, retailerul a anunţat că va rebrandui cele 20 de hipermarketuri Real în mai puţin de un an, cu o investiţie de 40 milioane euro.

    Tranzacţia Auchan-Real a fost finalizată pe 12 septembrie 2013, ca urmare a acordului semnat în 30 noiembrie 2012 între grupul Auchan şi Metro Group şi a validării primite din partea Consiliului Concurenţei, la sfârşitul lunii iulie.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Hipermarketul real Ploieşti va fi transformat până la sfârşitul acestei luni în Auchan

    “În curând, în locul Real, deschidem Auchan Ploieşti”, potrivit unui pliant distribuit clienţilor.

    După perioada de lichidare de stocuri, magazinul va fi închis pentru remodelare, care durează mai puţin de trei săptămâni după exemplul celorlalte magazine rebranduite, astfel că cel târziu la începutul lunii februarie magazinul din Ploieşti va opera sub sigla Auchan.

    În ultima parte a anului trecut, Auchan a rebranduit şapte hipermarketuri real, dintre care două în Capitală, Pallady şi Vitan, unul în Braşov, unul în Oradea, unul în Constanţa, unul în Sibiu şi unul în Satu Mare. Două dintre acestea au fost remodelate în formatul Auchan City.

    Retailerul remodelează în medie trei magazine pe lună. Anterior, retailerul a anunţat că va rebrandui cele 20 de hipermarketuri Real în mai puţin de un an, cu o investiţie de 40 milioane euro.

    Tranzacţia Auchan-Real a fost finalizată pe 12 septembrie 2013, ca urmare a acordului semnat în 30 noiembrie 2012 între grupul Auchan şi Metro Group şi a validării primite din partea Consiliului Concurenţei, la sfârşitul lunii iulie.

    Auchan România, în noua sa dimensiune, ajunge la 31 de magazine deschise şi alte două în construcţie, o suprafaţă netă de vânzare de 252.000 metri pătraţi, peste 10.000 de angajaţi, 3 platforme logistice, 70 milioane de clienţi anual şi o cifră de afaceri comună de peste 4,5 miliarde de lei, fără taxe.

    Compania devine, astfel, unul din primii cinci cei mai mari angajatori privaţi din România şi a doua reţea de comerţ ca suprafaţă totală de vânzare la nivel naţional.

    Potrivit deciziei Consiliului Concurenţei de aprobare a tranzacţiei, Auchan România va aplica propriul model economic, care presupune şi preţuri mai competitive pentru clienţi, în hipermarketurile preluate de la Real, de la care va adopta însă sistemul logistic mai performant.

    Tranzacţia a fost autorizată cu condiţia respectării unor angajamente asumate voluntar de părţile implicate pe două pieţe relevante, respectiv Craiova şi Târgu-Mureş. Astfel, pentru Craiova şi Târgu Mureş, Auchan şi-a luat angajamentul de a nu deschide sau achiziţiona noi magazine pe o perioadă de cinci ani de la data autorizării concentrării şi de a nu majora preţurile cu mai mult de 5% faţă de media preţurilor altor magazine din reţea pentru trei ani.

  • Dedeman a investit 15 milioane de euro într-un magazin la Ploieşti, unitatea numărul 36 a reţelei

     Amplasat în zona Bariera Bucov, magazinul are o suprafaţă construită de 15.000 mp şi dispune de 380 de locuri de parcare, se arată într-un comunicat al companiei.

    Cu şase magazine noi deschise în acest an, Dedeman vizează creşterea cifrei de afaceri cu 8% faţă de anul 2012, când rulajul s-a ridicat la 540 milioane euro.

    Portofoliul retailerului include peste 45.000 de produse, care acoperă 11 domenii. Compania are peste 6.650 de angajaţi.

    Dedeman, cea mai mare companie din domeniul retailului cu materiale de construcţii şi amenajărilor interioare din România, este controlată de oamenii de afaceri Dragoş şi Adrian Pavăl.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Imagini cu o bătrână legată de pat la SJU Ploieşti. Managerul: Sunt împotriva practicilor inumane

     Managerul Spitalului Judeţean de Urgenţă (SJU) din Ploieşti a declarat, vineri, că va fi făcută o anchetă internă după ce un post de televiziune a difuzat imagini cu o bătrână legată de pat, imagini care ar fi fost filmate joi în unitatea medicală.

    Adrian Strâmbeanu a spus că face un apel public către toţi pacienţii internaţi în spital şi către rudele acestora să anunţe orice neregulă şefilor de secţii şi directorului medical.

    “În acest moment sunt în spital aproximativ 1.100 de pacienţi internaţi. Nu am cunoştinţă de starea fiecăruia. Dintotdeauna şi din principiu sunt împotriva unor practici inumane la adresa bolnavilor. Îi rog pe pacienţi şi pe aparţinătorii acestora să anunţe şefilor de secţii şi directorului medical orice neregulă. Cei care au luat decizia de a lega un bolnav de pat trebuie să justifice această decizie şi să răspundă pentru ea. Fiecare trebuie să-şi asume răspunderea pentru ceea ce face”, a afirmat Adrian Strâmbeanu.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Medicul care a acuzat grave probleme la Spitalul Judeţean Ploieşti: Ceea ce se întâmplă în spitalul nostru este o problemă generală în toate spitalele din România. Sper să schimbăm ceva. Mai mulţi medici s-au declarat solidari

    “Nu am trimis o scrisoare către presă, am făcut un comentariu la un articol din presă, care a devenit o problemă naţională. De fapt. sistemul de sănătate este o problemă naţională. Ceea ce se întâmplă în spitalul nostru este o problemă generală în toate spitalele din România, poate cu excepţia câtorva clinici de mare valoare, fanion ale medicinei româneşti, care probabil au o dotare mai bună, ca să aibă ce arăta şi occidentului. Dar pentru omul simplu, spitalele judeţene se confruntă cu aceleaşi probleme ca şi noi”, a declarat, joi după-amiază, corespondentului MEDIAFAX, medicul chirurg Dan Oprea de la Spitalul Judeţean de Urgenţă (SJU) din Ploieşti.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Centura Ploieşti Vest, redeschisă circulaţiei la capacitate maximă

    “Lucrarea de lărgire la 4 benzi a centurii Ploieşti Vest a fost inaugurată cu mare fast de fostul premier Emil Boc în august 2010, deşi prezenta defecte majore de execuţie. Această construcţie a fost executată la acea vreme de firma lui Costel Căşuneanu, client de casă al Partidului Democrat Liberal (PDL)”, se spune în comunicat.

    Din cauza erorilor de execuţie, la un an de la inaugurare, centura a fost închisă pentru remedierea acestora.

    Prima parte a lucrărilor de reabilitare a fost finalizată în a doua jumătate a anului 2012, iar la 27 mai 2013 au fost începute lucrările de reparaţii la trei din cele mai importante pasaje: Pasaj pe Centura Ploieşti Vest (DN 1) km.9 + 004 la Ploieşti; Pasaj pe Centura Ploieşti Vest (DN 1) km.10+305 peste DN 72; Pasaj pe Centura Ploieşti Vest (DN 1) km.10+604 la Ploieşti, acestea fiind finalizate în prezent, potrivit sursei citate.

     

  • Încasări de 25 de milioane de euro după un an pentru mall-ul din Ploieşti

    Centrul comercial a fost dezvoltat de Carrefour Property România şi New Europe Property Investments (NEPI). Având o suprafaţă închiriabilă de 55.000 m2, 2.200 locuri de parcare şi peste 100 de magazine, restaurante şi cafenele, rata de ocupare a centrului comercial la un an de la deschidere se ridică la aproximativ 90%. Brandurile internaţionale reprezintă 75% dintre chiriaşi, brandurile naţionale 21%, iar cele locale însumează 4% din totalitatea comercianţilor. Ploieşti Shopping City este singurul centrul comercial din judeţul Prahova ce găzduieşte magazinele grupului Inditex, Zara, Pull & Bear, Stradivarius, Berska, dar şi branduri precum New Yorker, Sephora, Yves Rocher, Subway sau Pizza Hut. De asemenea, primul mall din Ploieşti are şi cel mai mare cinema din afara Bucureştiului, cu 12 ecrane, operate de Cinema City.

    Centrul comercial beneficiază şi de o zonă de entertainment, Play Again şi The Jack Casino, cu 14 mese de biliard, 5 piste de bowling, 16 aparate de jocuri, 52 de slots machines şi ruletă electronică, precum şi cea mai mare zonă dedicată electronicelor şi electrocasnicelor, prin prezenţa celor mai mari operatori de profil: Altex, Domo şi Flanco.

  • Noul pol industrial al României – cum a atras un oraş de provincie atenţia giganţilor mondiali

    “Produsul Cappy Pulpy made în România va ajunge la peste 100 de milioane de consumatori”, declara la sfârşitul lui octombrie Muhtar Kent, CEO şi preşedinte al Coca-Cola, companie cu afaceri de peste 32 de miliarde de euro la nivel mondial. Kent a venit pentru inaugurarea celei mai recente investiţii a Coca-Cola HBC România, îmbuteliatorul local al mărcilor de băuturi răcoritoare. Pentru instalarea noii linii, bugetul a fost 22 de milioane de euro, iar băuturile vor pleca spre consumatori din Bulgaria, Ungaria, Croaţia, Bosnia, Cehia şi Slovacia. Investiţia a fost realizată la Ploieşti, oraş în care anul acesta au fost inaugurate, conform calculelor Business Magazin, investiţii de peste 260 de milioane de euro. Pe lângă Coca-Cola, pe lista investiţiilor din acest an se numără British American Tobacco (tutun, 40 de milioane de euro pentru extinderea fabricii), Lufkin Industries (utilaje petroliere, 100 de milioane de euro), Honeywell Frictions (auto, 58 de milioane de euro), AdePlast (materiale de construcţii, 5 milioane de euro), Coficab (auto, 22 de milioane de euro) sau Toro (sisteme de irigaţii, 20 de milioane de euro).

    Iar 2013 nu este o excepţie în ce priveşte investiţiile atrase. „În 2011, judeţul Prahova s-a situat pe locul doi în ţară în funcţie de valoarea investiţiilor realizate (74 de milioane de euro) şi după numărul de locuri de muncă nou create prin investiţiile efectuate – 982„, spune Aurelian Gogulescu, preşedintele Camerei de Comerţ şi Industrie Prahova. Tot el punctează că în 2012 Prahova s-a plasat pe locul trei, după Bucureşti şi Timiş, în ce priveşte valoarea PIB-ului pe judeţe. De unde acest succes pentru Ploieşti?

    Deciziile de investiţii se iau pe baza mai multor factori, arată Bogdan Belciu, partener în cadrul PwC. Este vorba de disponibilitatea forţei de muncă educate şi pregătite în domeniu, un rol important având proximitatea unor facultăţi puternice, disponibilitatea şi calificarea forţei de muncă, în cadrul unor companii cu activităţi în acelaşi domeniu. „Contează şi costurile totale, între care cele cu forţa de muncă, costurile cu investiţiile (teren etc.), mediul administrativ local, taxe, facilităţi, dar şi accesibilitatea rutieră, feroviară, navală”, spune Belciu.

    În acest context, Ploieştiul are câteva avantaje importante. Pe de o parte, se află la 60 km de Capitală, cu acces facil pe DN1 şi autostradă. Aurelian Gogulescu spune chiar că drumul până la aeroportul Otopeni durează la fel de mult de la Ploieşti ca şi din centrul Bucureştiului. În al doilea rând, indică Belciu, un atu al oraşului este disponibilitatea universităţilor tehnice, punctul forte fiind tradiţia în industria de petrol şi gaze. Iar în al treilea rând, „calitatea bună a vieţii la modul general, la costuri mai mici decât în Bucureşti„. În zona dezavantajelor, reprezentantul PwC indică nivelul salarial mediu, aflat peste media României şi „în mod clar peste nivelul costurilor din alte judeţe, la fel ca şi costurile investiţiilor„. De aceea, un revers al medaliei în zonele dezvoltate este că pierd unele avantaje competitive în timp: creşterea investiţiilor duce la dificultăţi în găsirea de personal, iar costurile devin mai mari. „De aceea, decizia finală de a investi se ia punând în balanţă deopotrivă factorii menţionaţi, cu ponderi relativ diferite în funcţie de natura investiţiei si alţi factori specifici industriei şi companiei respective”.

    Analistul economic Mircea Coşea este de părere că investiţiile atrase în ultima perioadă de capitala judeţului Prahova ţin mai cu seamă de conjunctură. „Decizia unui investitor se bazează pe elemente obiective dar şi pe altele de relaţionare, de «reclamă», de activitatea altor întreprinderi”, afirmă Coşea. Altfel spus, relaţia investitorilor cu administraţia locală are un rol extrem de important. „Sunt multe cazuri în care investitorii nu şi-au putut plasa acolo unde au dorit fabricile din pricina piedicilor puse de autorităţile locale, care, de cele mai multe ori, se comportă ca un duşman al investitorilor străini„, declară Mircea Coşea. Evoluţia investiţiilor din Ploieşti în ultima perioadă dovedeşte că „factorii de decizie din administraţia locală a oraşului sunt mai atenţi şi mai receptivi la contactele cu investitorii străini„. Coşea punctează şi că oraşul se plasează pe axa industrială Timişoara-Sibiu-Braşov-Bucureşti, dar şi că are avantajul forţei de muncă şi specializate şi disciplinate, cu experienţă mai cu seamă în domeniul industrial.

  • Pirotehniştii au detonat o VALIZĂ SUSPECTĂ lăsată lângă o unitate bancară

     Echipele de pirotehnişti ale Poliţiei Prahova au fost alertate, vineri după-amiază, după ce, lângă vitrina unei bănci situate pe Bulevardul Republicii, în apropiere de centrul Ploieştiului, a fost observată o valiză abandonată, considerată suspectă, au declarat reprezentanţi ai Inspectoratului de Poliţie Judeţean Prahova.

    Conform procedurii specifice într-un astfel de caz, pirotehniştii au izolat zona şi detonat valiza, constatând că aceasta conţinea hârtii.

    În urma operaţiunii, unul dintre geamurile care compun faţada sediului băncii a fost spart.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • De ce a venit cel mai puternic om din Coca-Cola la Ploieşti

    Kent a participat la deschiderea operaţiunilor din România în 1990, când în primele zile ale capitalismului Ion Stamanichi, directorul celei mari mari fabrici de sucuri din ţară, Ci-Co din Capitală, i-a scris o scrisoare directorului companiei americane de la acea vreme. Pe scurt, îi lansa o invitaţie pentru a-şi uni forţele cu el ca să vândă Coca-Cola pe piaţa românească. Nu doar că mesajul a avut răsunet şi în câteva luni de la trimiterea scrisorii o întreagă delegaţie evalua potenţialul afacerii din România, dar după un an a şi început producţia de Coca-Cola. ”Am plătit opt milioane de dolari pentru fabrica din Bucureşti”, spunea anterior pentru Business Magazin Muhtar Kent – dar investiţia era de fapt la acea vreme un joint-venture.

    Profitul net al Coca-Cola, cel mai mare producător de băuturi răcoritoare la nivel mondial, a crescut cu 6% în trimestrul al treilea, la 2,45 de miliarde de dolari, de la 2,31 miliarde de dolari în urmă cu un an, susţinut de volumul mai mare al vânzărilor în America de Nord.

    Veniturile grupului au scăzut cu 3%, la 12,3 miliarde de dolari, dar au depăşit estimările analiştilor, de 12,05 miliarde de dolari, în timp ce volumul a avansat cu 2%, potrivit datelor publicate marţi de Coca-Cola, relatează Bloomberg.

    Volumul vânzărilor a crescut cu 2% în America de Nord, unde compania a redus preţurile pentru atragerea clienţilor. în trimestrul al doilea, volumul din America de Nord s-a redus cu 1%. în Europa, volumul a scăzut cu 1%, după un declin de 4% înregistrat în trimestrul al doilea.