Toti brokerii de la noi se chinuiau din rasputeri in decembrie sa convinga investitorii straini sa nu isi lichideze toate pozitiile si sa paraseasca piata. Nici nu va dati seama cat de greu a fost, iar situatia nu s-a schimbat prea mult“, declara, sub acoperirea anonimatului, directorul unei banci comerciale la inceputul lunii februarie. Brokerii sustin insa contrariul, exemplificand cu tendinta ascendenta a investitiilor facute de nerezidenti in 2007, iar iesirile din ultima parte a anului sunt considerate normale pentru o perioada de scadere generalizata a pietei.
In cursul anului trecut, ponderea investitorilor straini in valoarea totala a tranzactiilor efectuate la BVB a depasit-o pentru prima oara pe cea a investitorilor autohtoni. Impulsionati de cresterile bursei din prima jumatate a anului, dar mai ales de intrarea Romaniei in Uniunea Europeana, fondurile straine au inceput sa isi deschida tot mai multe pozitii la Bucuresti. Principala piedica in calea unei intrari masive a strainilor a fost identificata de toti brokerii, fara exceptie, ca fiind lipsa emitentilor mari, cu un numar semnificativ de actiuni libere la tranzactionare (free float). „Problema exista si acum, avem discutii cu mai multe fonduri americane de investitii care ar dori sa cumpere pachete de actiuni de peste 10 milioane de dolari la companii listate la BVB, iar noi nu avem ce sa le oferim“, spune Ioana Vladila, director general al EFG Eurobank Securities.
Banii strainilor, dolari sau euro, au ajuns totusi la companiile listate la BVB. Unul dintre cele mai mari fonduri de in-vestitii din lume, Julius Baer, ajunsese la sfarsitul lunii septembrie 2007 la participatii in valoare totala de aproximativ 370 de milioane de euro. Principalele titluri din portofoliu erau cele ale SNP Petrom, BRD-Société Générale si Rompetrol Rafinare Constanta. Impreuna cu investitiile fondurilor Morgan Stanley, East Capital sau MEI Roemenie & Bulgarije Fund, detinerile strainilor la bursa romaneasca depaseau atunci jumatate de miliard de euro.
Insa ponderea strainilor in totalul achizitiilor lunare de la BVB, care in iunie a ajuns la 56% din total, a inceput sa se micsoreze pe masura ce criza internationala a determinat si scaderea pietei romanesti. Valoarea vanzarilor a inceput sa o depaseasca pe cea a cumpararilor, iar in luna august, prima luna cu „deficit de straini“, vanzarile nerezidentilor persoane juridice s-au ridicat la 141,2 milioane de euro, iar achizitiile la 119,7 milioane de euro. Diferenta de 21,5 milioane de euro este suma de bani care nu s-a mai intors ulterior in actiunile listate la BVB. In mod normal, banii se intorc o luna sau doua mai tarziu, in momentul in care investitorii gasesc o noua oportunitate sau un titlu atractiv.
Situatia a continuat si in lunile urmatoare, singura exceptie pana la sfarsitul anului fiind luna octombrie, cand a fost inregistrat un excedent (intrari de capital mai mari decat iesirile) de 1,7 milioane de euro. Valoarea maxima a deficitului in participatiile investitorilor institutionali straini a fost consemnata in luna noiembrie, cu un total de aproape 60 de milioane de euro. In ultimele cinci luni, vanzarile persoanelor juridice nerezidente au depasit achizitiile cu aproximativ 101 milioane de euro. Practic, strainii si-au marcat o parte din profituri sau pierderi si si-au trimis banii acasa. Sumele nu sunt mari, fiind echivalentul valorii totale a cinci sedinte de tranzactionare, dar definesc un trend. Situatia a continuat si in ianuarie, cand deficitul s-a ridicat la 56 de milioane de euro. In intregul an 2007, diferenta dintre achizitii si vanzari a fost totusi pozitiva, valoarea totala a sumelor care au ramas in actiuni fiind de 226,4 milioane de euro.
„Noi operam prin fonduri mutuale, iar investitorii nostri pot vinde oricand participatiile pe care le detin, ceea ce ne obliga sa avem titluri lichide. Dar nu s-a pus niciodata problema iesirii de pe piata romaneasca de capital, chiar daca detinerile s-au redus, alaturi de valoarea portofoliilor“, spune Karine Hirn, partener si director executiv al East Capital, societate de administrare a fondurilor de investitii, cu sediul central la Stockholm. Directoarea East Capital a adaugat ca valoarea investitiilor din acest moment de pe piata de capital se ridica la circa 130 de milioane de euro, ceea ce transforma Romania in cea de-a cincea piata pentru acest fond specializat in pietele Europei Centrale si de Est.
De la inceputul anului, valoarea portofoliului East Capital a scazut cu aproximativ 20%, conform declaratiilor lui Karine Hirn, respectiv cu 50 de milioane de dolari (circa 35 de milioane de euro), diminuare cauzata de tendinta descendenta a bursei. Insa deprecierile nu au dus la inchideri ale pozitiilor la bursa. „Pierderile nu sunt dramatice, se inscriu in trendul general al burselor. Mai mult, investitiile noastre sunt pe termen lung, de 3-5 ani, iar potentialul de crestere al bursei si economiei romanesti ramane atractiv“, a declarat directoarea East Capital, contrazicand declaratiile de mai sus ale directorului roman de banca.