CTP, cel mai mare dezvoltator, proprietar şi administrator de spaţii industriale şi logistice listat din Europa după suprafaţa închiriabilă (GLA), anunţă numirea lui Andrei Brînzea în funcţia de Business Development Director, poziţie din care va coordona echipa de business development din România.
Cu o experienţă de peste două decenii în domeniul imobiliar, Andrei Brînzea a lucrat de-a lungul timpului cu companii lider de piaţă precum LIDL, Kaufland, CBRE, iar cel mai recent a fost implicat în proiecte în cadrul companiei Cushman & Wakefield din poziţia de Partner Industrial Agency.
În cadrul CTP, Andrei Brînzea va lucra îndeaproape cu Remon Vos, CEO şi fondator al companiei şi cu echipa de management din România.
“Alăturarea în echipa CTP România ca Business Development Director marchează nu doar un nou capitol în cariera mea, ci şi un angajament de a modela spaţii care inspiră inovaţia, promovează comunităţile şi construiesc un viitor durabil”, spune Andrei Brînzea, Business Development Director.
CTP activează în România din 2015 şi până în prezent a investit peste 1,5 miliarde de euro pe piaţa locală.
Compania deţine şi operează parcuri industriale cu o suprafaţă totală închiriabilă de cca. 2,6 milioane mp, la care se adaugă 200.000 mp suplimentari în construcţie, având capacitatea de a găzdui unităţi de producţie, logistică şi alte industrii cheie, cum ar fi retail, industria de apărare şi auto.
CTP România are o echipă de 100 de profesionişti împărţiţi în 7 echipe regionale în toată România.
Remon Vos, CEO şi fondator al CTP, declara la începutul anului 2024 într-un interviu acordat în exclusivitate ZF faptul că are în plan ca pe lângă portofoliul de 2,6 mil mp, să mai crească cu încă pe atât în următorii ani.
El explică faptul că pentru această expansiune se bazează pe echipa sa, pentru a valorifica potenţialul, resursele şi oportunităţile României.
21 de crame din România îşi vor expune vinurile la târgul ProWein Düsseldorf din Germania, în perioada 10-12 martie 2024, iniţiativa fiind sprijinită de APEV România (Asociaţia Producătorilor şi Exportatorilor de Vinuri din România) şi finanţată din resursele proprii ale cramelor participante: Aurelia Vişinescu, Domeniile Avereşti, Budureasca, Crama Ceptura, Caii de la Letea, Cotnari, Familia Darabont, Davino, Crama DeMatei, Domeniile Franco-Române, Domeniul Bogdan, Dropia, Crama Gîrboiu, Crama Hermeziu, Jidvei, Liliac, Viile Metamorfosis, Murfaltar Vinul, Crama Oprişor, Crama Rasova şi Domeniile Sâmbureşti.
“Cu o imagine fresh şi unite sub sloganul „Yes, Romania Makes Wine.”, cele 21 de crame vor evidenţia diversitatea şi calitatea vinurilor româneşti pentru publicul internaţional, la standul României de la ProWein, cel mai mare târg de specialitate din lume”, spun reprezentanţii APEV România.
Potrivit acestora, în cadrul târgului, producătorii români vor organiza mai multe evenimente de promovare, degustări şi sesiuni de informare. Sloganul „Yes, Romania makes wine.”, va fi motivul central al masterclass-ului de excepţie, în cadrul căruia cele mai cunoscute soiuri româneşti, Feteasca Albă, Feteasca Regală şi Feteasca Neagră, vor fi puse în valoare.
De 30 de ani, ProWein este cel mai important târg internaţional de vinuri şi băuturi spirtoase care acoperă întreaga piaţă globală. Târgul de la Düsseldorf oferă achizitorilor internaţionali şi vizitatorilor, ocazia de a descoperi noile vinuri, noile produse de referinţă pentru consumatori, dar şi cele mai recente tendinţe din sectorul vinurilor şi băuturilor spirtoase.
APEV România (Asociaţia Producătorilor şi Exportatorilor de Vinuri din România) reuneşte cei mai importanţi exportatori locali de vinuri, cei care deţin, împreună, aproximativ 70% din totalul exportului românesc de vinuri. Membrii săi deţin, de asemenea, o cotă de similară de aproximativ 70% din piaţa internă.
APEV România a fost înfiinţată în 2001 ca entitate legală nonprofit menită să reprezinte, să apere şi să promoveze drepturile şi interesele membrilor săi, atât la nivel local, cât şi internaţional.
Bitcoin (BTC) a scăzut imediat marţi după ce a atins pentru scurt timp un nou maxim istoric, pentru prima dată în mai bine de doi ani, potrivit CNBC.
Preţul criptomonedei a depăşit nivelul de 69.200 de dolari marţi, conform Coin Metrics, pentru ca ulterior să scadă pe parcursul zilei de marţi cu aproximativ 8%.
Acest efect de scădere imediată a venit în parte din cauza investitorilor care au vrut să-şi lichideze poziţiile şi să încaseze profituri la acest moment.
Coin Telegraph notează că un investitor de mari dimensiuni care era inactiv în piaţă din 2010 s-a trezit acum pentru a vinde 1.000 BTC la 69.000 de dolari per monedă, încasând profituri de 68 de milioane de dolari.
Miercuri dimineaţă, BTC a mai crescut faţă de finalul zilei de marţi şi se situa la un nivel de 67.200 de dolari, în creştere cu sub 1% în ultimele 24 de ore.
BTC are o creştere importantă de la începutul anului, iar investitorii se tem că ar putea veni corecţii în perioada următoare.
„Piaţa este poziţionată pentru o corecţie abruptă, care ar putea fi cuprinsă între 10 şi 20%. Orice mutare semnificativă în jos va duce la lichidări în cascadă pe pieţele de swap. (…) În următoarele câteva trimestre ne aşteptăm ca Bitcoin să performeze bine, dar vom vedea corecţii bruşte pe parcurs”, a declarat Ed Tolson, CEO şi fondator al Kbit, fond de investiţii de tip hedge fund dedicat pieţei crypto, citat de CNBC.
Anterior, BTC a atins un maxim istoric de 68.982 de dolari în data de 10 noiembrie 2021, cu un an înainte de prăbuşirea gigantului FTX, atunci unul dintre cele mai mari platforme de exchange de pe piaţa crypto.
Avântul din ultimele luni al BTC ar fi susţinut în parte de aprobarea primelor ETF-uri (Exchange Traded Funds), bazate pe Bitcoin, pentru a fi listate pe piaţa americană.
Totodată, evoluţia BTC vine în anticiparea momentului cunoscut drept halving, care se întâmplă odată la aproximativ patru ani şi care se referă la modul în care agloritmul BTC este programat să înjumătăţească recompensa pentru mineri, adică să înjumătăţească ritmul în care este deblocată oferta în piaţă.
Încă nu este clar care sunt fundamentele formării preţului activelor digitale din piaţa crypto dincolo de cel dat de tranzacţionare.
Cea mai scumpă piaţă imobiliară din lume se află în Monaco. Un milion de dolari cheltuit pe o proprietate situată în fermecătorul oraş-stat european, cunoscut pentru faptul că atrage bogaţii şi celebrităţile lumii, ajunge doar la 16 metri pătraţi, potrivit agenţiei imobiliare Knight Frank. Aceasta este cea mai mică cantitate de spaţiu dintre cele 30 de pieţe imobiliare de primă mână din lume. Hong Kong s-a clasat pe locul al doilea, cu 237 de metri pătraţi, iar Singapore pe locul al treilea, cu 344 de metri pătraţi.
Vânzările globale de imobile de lux au scăzut anul trecut din cauza ratelor ridicate ale dobânzilor. Cu toate acestea, preţurile au rămas ridicate, deoarece oferta continuă să fie limitată.
Rezultatul: Un milion de dolari cheltuiţi pe pieţele imobiliare premium nu oferă la schimb prea mult spaţiu pentru super-bogaţi. În New York, cu această sumă pot fi cumpăraţi 366 de metri pătraţi. În Paris, 431 de metri pătraţi, iar în Shanghai, 452 de metri pătraţi.
Monaco a ajuns să ofere cea mai mică suprafaţă, deoarece multimilionarii au continuat să cumpere proprietăţi în acest oraş pentru a se bucura de cazinouri, de stilul de viaţă şi de impozitele minime, ceea ce a dus la creşterea preţurilor şi la ridicarea standardelor pentru a face parte din top 1% dintre cei mai bogaţi oameni la 12,8 milioane de dolari.
În Dubai, cererea în creştere pe fondul unui aflux de expaţi a determinat cumpărătorii să stea la coadă pentru case de milioane de dolari. Cu toate acestea, pieţele de top ceva mai mature oferă cel mai puţin spaţiu. Cu un milion de dolari în Dubai, se pot cumpăra de trei ori mai mulţi metri pătraţi decât în Londra, de exemplu.
„Preţurile prime din Dubai pot fi cu 134% mai mari decât la începutul pandemiei, dar sunt încă sensibil mai mici decât pe pieţele mai bine stabilite” a declarat Kate Everett-Allen, şefa departamentului de cercetare rezidenţială internaţională şi de ţară la Knight Frank
Piaţa londoneză a chiriilor a început să se „normalizeze” după un an de ofertă redusă şi de creşteri recente record ale chiriilor, potrivit Foxtons, cu mai puţini potenţiali chiriaşi care urmăresc fiecare anunţ, raportează Financial Times.
Agentul imobiliar axat pe Londra a declarat că a văzut mai multe proprietăţi ieşite pe piaţă, cu mai puţini solicitanţi pentru fiecare anunţ, şi se aşteaptă ca majorările de chirii să încetinească în acest an – chiriile crescând mai lent faţă de actualele maxime istorice.
Veniturile din închirieri, care au crescut cu 16% anul trecut, au ajutat Foxtons să compenseze o scădere de 14% a veniturilor din vânzarea de locuinţe. Compania şi-a majorat veniturile totale cu 5%, la 147 milioane de lire sterline, profitul operaţional fiind ajustat cu 2%, la 14 milioane de lire sterline.
Cea mai scumpă piaţă imobiliară din lume se află în Monaco. Un milion de dolari cheltuit pe o proprietate situată în fermecătorul oraş-stat european, cunoscut pentru faptul că atrage bogaţii şi celebrităţile lumii, ajunge doar la 16 metri pătraţi, potrivit agenţiei imobiliare Knight Frank. Aceasta este cea mai mică cantitate de spaţiu dintre cele 30 de pieţe imobiliare de primă mână din lume. Hong Kong s-a clasat pe locul al doilea, cu 237 de metri pătraţi, iar Singapore pe locul al treilea, cu 344 de metri pătraţi.
Vânzările globale de imobile de lux au scăzut anul trecut din cauza ratelor ridicate ale dobânzilor. Cu toate acestea, preţurile au rămas ridicate, deoarece oferta continuă să fie limitată.
Rezultatul: Un milion de dolari cheltuiţi pe pieţele imobiliare premium nu oferă la schimb prea mult spaţiu pentru super-bogaţi. În New York, cu această sumă pot fi cumpăraţi 366 de metri pătraţi. În Paris, 431 de metri pătraţi, iar în Shanghai, 452 de metri pătraţi.
Monaco a ajuns să ofere cea mai mică suprafaţă, deoarece multimilionarii au continuat să cumpere proprietăţi în acest oraş pentru a se bucura de cazinouri, de stilul de viaţă şi de impozitele minime, ceea ce a dus la creşterea preţurilor şi la ridicarea standardelor pentru a face parte din top 1% dintre cei mai bogaţi oameni la 12,8 milioane de dolari.
În Dubai, cererea în creştere pe fondul unui aflux de expaţi a determinat cumpărătorii să stea la coadă pentru case de milioane de dolari. Cu toate acestea, pieţele de top ceva mai mature oferă cel mai puţin spaţiu. Cu un milion de dolari în Dubai, se pot cumpăra de trei ori mai mulţi metri pătraţi decât în Londra, de exemplu.
„Preţurile prime din Dubai pot fi cu 134% mai mari decât la începutul pandemiei, dar sunt încă sensibil mai mici decât pe pieţele mai bine stabilite” a declarat Kate Everett-Allen, şefa departamentului de cercetare rezidenţială internaţională şi de ţară la Knight Frank
Constructorii auto din SUA se chinuie să-şi vândă vehiculele electrice în timp ce piaţa chineză continuă să evolueze, deoarece produsele fabricare în SUA rămân inferioare celor chinezeşti, potrivit unuia dintre cei mai mari producători de materiale pentru baterii din lume, raportează Financial Times.
Mathias Miedreich, directorul executiv al Umicore, a declarat că vânzările de maşini electrice chinezeşti au crescut vertiginos, spre deosebire de cele din SUA, datorită performanţelor mai bune şi a preţurilor accesibile.
„Maşinile chinezeşti sunt pur şi simplu foarte calitative. De aceea oamenii aleg să le cumpere”, a declarat Miedreich într-un interviu. “Producătorii americani par să se chinuie în ceea ce priveşte creşterea calităţii produselor lor”.
Şeful producătorului belgian de materiale de bază destinate bateriilor pentru vehicule electrice, care numără printre clienţii săi Volkswagen, BMW şi compania chineză Envision AESC, a adăugat că şi producătorii auto americani îşi retrag planurile de extindere a fabricilor pentru vehiculele electrice din cauza cererii slabe.
În China, vânzările de maşini electrice, inclusiv cele hibride plug-in, au urcat cu 36%, ajungând la 7,7 milioane în 2023, faţă de 5,7 milioane în 2022, potrivit datelor Asociaţiei chineze pentru automobile civile.
Vehiculele electrice au reprezentat peste o treime din cele 21,7 mil. de vehicule noi vândute în China anul trecut, comparativ cu 28% în 2022.
Deşi vânzările de maşini electrice, inclusiv cele hibride plug-in, au crescut puternic în SUA anul trecut, piaţa rămâne în continuare destul de fragilă.
Vânzările de vehicule electrice din SUA au crescut cu 58%, ajungând la 1,5 mil. în 2023, reprezentând doar 9,6% din totalul maşinilor vândute în ţară.
Grupul Affidea, cel mai mare jucător din domeniul imagisticii medicale, anunţă o tranzacţie prin care preia cele patru clinici MedEuropa România, centre specializate în radioterapie, prezente în patru oraşe mari din ţară. Prin această tranzacţie, Affidea intră şi pe segmentul de radioterapie, serviciu care nu exista până acum în oferta jucătorului de pe piaţa locală.
În primul trimestru din 2024 urmează să fie deschisă o nouă clinică MedEuropa la Iaşi, o investiţie anterioară tranzacţiei.
MedEuropa este un business care a crescut constant pe piaţa locală, fiind timp de doi ani consecutiv cea mai dinamică firmă din sănătate, potrivit anuarului ZF Cele mai dinamice companii din România, produsul prin care ZF aduce în prim-plan companiile care cresc din zece sectoare mari de activitate.
„Această achiziţie nu vizează doar extinderea reţelei naţionale a Clinicilor Affidea, este mai ales despre sprijinul real pe care dorim să-l oferim sistemului naţional de sănătate, precum şi persoanelor afectate de această boala nemiloasă. Aşteptăm cu nerăbdare să lucrăm împreună cu echipa de profesionişti ai MedEuropa după încheierea tranzacţiei şi să continuăm să oferim expertiză şi profesionalism fiecărui pacient oncologic, facilitând accesul la o gamă variată de servicii medicale, de la diagnostic la tratamentul si monitorizarea patologiilor oncologice.”, a spus Răzvan Predica, CEO Affidea România şi Ungaria.
MedEuropa a deschis primul centru de radioterapie la Constanţa, în 2018, iar ulterior a mai deschis încă trei centre la Braşov, Bucureşti şi Oradea. În total, compania are 300 de angajaţi.
MedEuropa este un proiect dezvoltat de Philippe Jacobs, copreşedinte al grupului Jacobs Holdings, un grup de investiţii elveţian cu sediul în Zurich înfiinţat de antreprenorul Klaus J. Jacobs în 1994, care a dezvoltat afaceri în domeniul ciocolatei şi al cafelei (brandul Jacobs).
“Suntem mândri de reţeaua de centre greenfield pe care le-am construit, oferind servicii medicale şi tratamente de cea mai înaltă calitate. Dorim să mulţumim medicilor şi personalului nostru pentru contribuţiile din ultimii ani. Credem că o soluţie de servicii medicale integrate este cea optimă pentru pacienţii oncologici. De aceea, integrarea MedEuropa în mare familie a Affidea reprezintă o cale ideală de a oferi cea mai bună îngrijire cu rezultate eficiente pentru pacienţii oncologici din România.”, au adăugat Philippe Jacobs, Preşedinte, şi Silviu Savin, asociat MedEuropa.
Finalizarea achiziţiei este supusă aprobării Consiliului Concurenţei din România. În această tranzacţie, Grupul Affidea a fost asistat juridic de Societatea de avocatură Rizoiu & Poenaru, de firma Clifford Chance şi TS Partners, în timp ce Deloitte Romania a asistat Affidea în procesul de due diligence financiar si fiscal, precum şi în asistenţă la tranzactie. MedEuropa a fost asistată juridic de Biris Goran şi Linklaters.
Compania chineză LONGi Green Energy Technology, cel mai mare producător de panouri solare din lume, face apel la guvernul din Beijing să controleze preţurile, în contextul în care excesul de capacitate şi competiţia ridicată din piaţă împinge producătorii spre faliment, potrivit Bloomberg.
Guvernul chinz ar trebui să introducă reguli noi pentru a descuraja companiile care vin la licitaţii cu preţuri sub costul de producţie, a declarat Zhong Baoshen, preşedinte LONGi, într-un interviu acordat Shanghai Securities News.
Industria de panouri solare din China este afectată de reducerea producţiei şi de concedieri, deşi instalările de fotovoltaice s-ar putea menţine şi în 2024 la nivelul record atins în 2023.
Anul trecut, Gao Jifan, preşedintele Trina Solar, a avertizat la finalul anului trecut că toate companiile mici vor fi zdrobite de preţurile foarte mici.
Unii productorii care câştigă licitaţii vin cu preţuri sub piaţă şi livrează panouri de slabă calitate, ceea ce afectează producătorii care investesc mai mult în inovaţii tehnologice, descurajându-i să vină cu produse mai bune, a declarat Zhong.