BusinessMagazin

Tag: petrol

  • Petrolul a suferit cea mai mare scădere săptămânală din octombrie

    Preţurile petrolului au suferit cea mai mare scădere săptămânală din octombrie, în condiţiile în care semne de reducere a cererii pe pieţele cheie au oprit brusc tendinţa de creştere, relatează Financial Times.

    Referinţa internaţională Brent a încheiat săptămâna în scădere cu aproape 7%, la 64,53 dolari pe baril. West Texas Intermediate, referinţa americană, a scăzut cu o marjă similară, la 61,42 dolari pe baril.

    Scăderea a pus frână creşterii apropae neîntrerupte de anul acesta. Brent şi WTI au crescut cu peste 60% de la începutul lunii noiembrie, în condiţiile în care lumea a început să se redeschidă din blocajele induse de pandemie.

    Ceşterea s-a temperat după ce Brent a depăşit pragul de 70 de dolari pe baril săptămâna trecută, pe fondul restricţiilor reînnoite din anumite părţi ale Europei şi fragilităţii cererii din China şi SUA.

    La Beijing, autorităţile au temperat importurile de combustibili cu emisii grele, provocând îngrijorări cu privire la viitorul unor importuri din Asia. Între timp, stocurile de petrol din SUA au crescut, în condiţiile în care rafinăriile îşi reiau funcţionarea mai lent după îngheţul din Texas. Administraţia pentru informaţii energetice a raportat miercuri o creştere a stocurilor cu 2,4 milioane barili.

    “Piaţa a fost suprasolicitată pentru o vreme, povestea macro şi optimismul general al vaccinului contribuind la susţinerea stării”, a declarat Paul Horsnell, şeful cercetării mărfurilor la Standard Chartered.

    Unii analişti spun că este puţin probabil ca slăbiciunea de pe pieţele petrolului să dureze, argumentând că cererea va reveni, probabil, puternic la sfârşitul acestui an, deoarece programele de vaccinare se accelerează – în ciuda problemelor pe termen scurt din Europa – stimulând călătoriile şi economia în general.

    După patru zile consecutive de declin, atât Brent, cât şi WTI au recuperat teren la sfârşitul săptămânii, fiecare crescând cu aproximativ 2%, ca efect al atacului cu drone asupra unei rafinării din Riyad.

    Ministerul local al energiei a declarat că aprovizionarea nu a fost afectată, dar aacul vine după alte atacuri recente care vizează instalaţiile petroliere ale regatului, revendicate de rebelii huthi din Yemen, susţinuţi de Iran.

    Goldman Sachs, care, la fel ca alte bănci din Wall Street, prognozează preţuri mai mari pe baza unei cereri mai puternice, a estimat vineri că preţurile Brent vor atinge 80 de dolari pe baril în această vară.

  • SFÂRŞITUL erei benzinei este tot mai aproape. Anunţul a fost făcut chiar de marii producători de petrol

    Scăderea recentă a preţului petrolului la un minim istoric a determinat firmele Shell şi British Petroleum (BP) să îşi schimbe în totalitate previzinile legate de profitabilitatea companiilor, scrie The Guardian.

    Săptămâna trecută, BP a decis să îşi revizuiască preţurile pentru petrol pentru următoarele trei decenii. Previziunile anterioare ale unui preţ mediu de 75 de dolari pe baril în următorii 30 de ani s-au schimbat, valoarea previzionată fiind acum de 55 de dolari.

    Decizia a şters mai bine de 17 miliarde de dolari din valoarea companiei dintr-o lovitură – iar acest aspect poate însemna că rezervele de petrol neextrase încă ar putea rămâne acolo.

    Tranziţia spre energie regenerabilă prevala în declaraţia CEO-ului BP, Bernard Looney: „Aceste decizii grele (…) ne vor ajuta să concurăm în direcţia tranziţiei energetice.” Reprezentanţii companiei au adăugat că pandemia va accelera probabil ritmul tranziţiei spre un sistem de energie mai ecologic, cu mai puţine emisii de carbon.

    Cu câteva săptămâni în urmă, compania Royal Dutch Shell anunţase că recalculează dividendele acţionarilor şi şterge trei sferturi din bonusurile anuale.
    Ben van Beurden, CEO-ul Shell, a declarat atunci că pandemia ar putea să îi aducă şi pe ei mai aproape spre proiecte de energie curată „care ne deservesc mai bine în viitor”.

    Firma de cercetare Rystad Energy crede că mai mult de 280 de miliarde de barili de petrol vor fi lăsaţi în pământ pe măsură ce apetitul oamenilor pentru combustibil este în scădere. Alţii cred însă că punctul minim de scădere a fost atins anul trecut.

    BP şi-a fixat ţinta unei amprente de carbon 0 până în 2050. Totuşi, compania a investit doar 500 de milioane de dolari din investiţiile totale de 12 miliarde de dolari în energia verde. Ameninţările existenţiale ale planetei ar putea determina companiile de profil să tureze acum motoarele în direcţia energiei verzi.

  • Petrolul atinge maximul pentru aproape 14 luni după ce OPEC + a decis să menţină reducerea ofertei

    La termen, ţiţeiul Brent a crescut cu 1,75 dolari, sau cu 2,6%, la 68,49 dolari pe baril, iar petrolul american West Texas Intermediate (WTI) a urcat cu 1,49 dolari, sau 2,3%, până la 65,32 dolari.

    Ambele contracte au crescut cu mai mult de 4% joi după ce Organizaţia ţărilor exportatoare de petrol şi aliaţii, care formează OPEC +, au extins şi în aprilie actualele limitări în furnizare, acordând mici scutiri Rusiei şi Kazahstanului.

    Investitorii au fost surprinşi de faptul că Arabia Saudită a decis să-şi menţină reducerea voluntară de 1 milion de barili pe zi (bpd) până în aprilie, chiar şi după creşterea preţului petrolului din ultimele două luni, în urma programelor de vaccinare COVID-19 din întreaga lume.

    Analiştii îşi revizuiesc previziunile de preţuri pentru a reflecta limitarea continuă a aprovizionării de către OPEC + ţi producătorii americani.

    Goldman Sachs şi-a majorat prognoza pentru preţul petrolului Brent cu 5 dolari, până la 75 de dolari pe baril în al doilea trimestru şi 80 de dolari pe baril în al treilea trimestru al acestui an. UBS a ridicat prognoza Brent la 75 de dolari pe baril şi WTI la 72 de dolari în a doua jumătate a anului 2021.

  • Preţul petrolului urcă la maximul a 13 luni pe fondul reducerii livrărilor

    Preţurile petrolului au crescut joi, pentru a patra sesiune consecutivă, la cel mai înalt nivel din ultimele 13 luni, susţinute de politicile de relaxare monetară şi de producţia mai mică din Statele Unite, anunţă Reuters.

    Petrolul Brent cu livrarea în aprilie a câştigat 19 cenţi, 0,3%, până la 67,23 dolari pe baril, în timp ce referinţa americană West Texas a ajuns la 63,30 dolari pe baril, în creştere cu 8 cenţi, sau 0,1%.

    Ambele contracte au atins cel mai mare nivel din ianuarie 2020, la începutul sesiunii, cu Brent la 67,44 dolari şi WTI la 63,67 dolari.

    Asigurările oferite d eFED că ratele dobânzilor vor rămâne scăzute pentru o vreme au stimulat apetitul pentru risc al investitorilor.

    Vremea rece din Texas a provocat redus producţia de petrol de ţiţei cu peste 10%, sau 1 milion de barili pe zi (bpd) săptămâna trecută, a anunţat Energy Information Administration.

    Aprovizionarea cu combustibil a celui mai mare consumator de petrol din lume s-ar putea, de asemenea, să se înrăutăţească, întrucât intrările sale de petrol pentru rafinărie au scăzut la cel mai redus nivel din septembrie 2008.

    Organizaţia ţărilor exportatoare de petrol şi aliaţii acestora, inclusiv Rusia, un grup cunoscut sub numele de OPEC +, urmează să se întâlnească pe 4 martie.

    Grupul va discuta o reducere modestă a livrărilor de petrol din aprilie, având în vedere redresarea preţurilor, au spus surse OPEC +, deşi unii sugerează menţinerea constantă pentru moment, având în vedere riscurile legate de evoluţia pandemiei.

  • Raliul petrolului este probabil tot ce-i trebuie lui Putin pentru a-i mulţumi pe ruşi

    Creşterea preţurilor petrolului şi deprecierea rublei ar putea furniza Kremlinului lichidităţi suplimentare de până la 33 miliarde de dolari pentru cheltuieli sociale în acest an, preşedintele Vladimir Putin beneficiind astfel de capacitatea financiară de a stăvili nemulţumirea în creştere a publicului, scrie Bloomberg. 

  • După ce a raportat pierderi de 22 mld. dolari anul trecut, una dintre cele mai mari companii energetice la nivel mondial, ar putea încheia un model de business vechi de 100 de ani

    Royal Dutch Shell a declarat că emisiile de carbon şi nivelul de producţie al petrolului din cadrul companiei vor înregistra scăderi în următorii ani, în condiţiile în care grupul pune bazele unui plan de tranziţie către energiile verzi, conform Bloomberg.

    Gigantul anglo-olandez a anunţat că nivelul de producţie va scădea anual cu 1%-2%, în timp ce marile conglomerate petroliere vor înregistra în medie un declin de 18% până la sfârşitul deceniului. De asemenea, producţia de „combustibili tradiţionali” ar putea scădea cu 55% până în 2030.

    Strategia moderată a companiei iese în evidenţă prin comparaţie cu mişcările rivalilor de la BP şi Total SE, care au anunţat acorduri majore pentru a accelera tranziţia către energiile verzi. BP a promis că va reduce producţia cu 40% şi va duce cheltuielile privind reducerea nivelul de carbon la 5 miliarde de dolari anual până în 2030.

    Între timp, investiţiile Shell vor fi curpinse între 2 şi 3 miliarde de dolari anual. Gigantul plănuieşte să reducă intensitatea emisiilor de dioxid de carbon cu 6-8% până în 2023, prin comparaţie cu 2016, urmând să atingă 20% în 2030, 45% în 2035 şi 100% în 2050.

    În plus, firma va dubla cantitatea de energie electrică până la sfârşitul deceniului şi ţinteşte 500.000 de puncte de încărcare a vehiculelor electrice până în 2025, de la 60.000 în prezent.

    Grupul a raportat pierderi de 21,7 miliarde de dolari în 2020, după un profit de 16,5 miliarde de dolari în 2019, şi a declarat că gradul ridicat de incertitudine va exercita un impact negativ asupra cererii de petrol şi gaze.

    Fondată în 1907, Shell este una dintre cele mai valoroase companii la nivel mondial, cu o capitalizare bursieră de 117 miliarde de dolari.

     

  • Scăderi masive pentru una dintre cele mai mari companii din energie la nivel mondial: Pierderile de anul trecut ajung la 21,7 miliarde de dolari

    Gigantul anglo-olandez Shell, unul dintre cele mai mari grupuri energetice din lume, a raportat pierderi de 21,7 miliarde de dolari în 2020 pe măsură ce pandemia de coronavirus a continuat să afecteze nivelul de cerere, scrie CNBC.

    Prin comparaţie, Shell a înregistrat în 2019 un profit de 16,5 miliarde de dolari.

    Anunţul vine după ce doi dintre cei mai mari rivali ai companiei, BP şi Exxon, au postat o serie similară de date. Shell a declarat că gradul ridicat de incertitudine va avea un impact negativ asupra cererii de petrol şi gaze, fapt ce va determina grupul să implementeze o serie de măsuri de reducere a nivelului de producţie.

    În septembrie, Shell a anunţat că va tăia până la 9.000 de locuri de muncă la nivel mondial, rezultat direct al pandemiei de COVID-19. Luna trecută, compania a eliminat 330 de joburi din zona Mării Nordului.

    BP a declarat marţi că a pierdut 18,1 miliarde de dolari în 2020, înregistrând primele pierderi anuale din ultimul deceniu. În aceeaşi zi, gigantul american Exxon Mobil a anunţat pierderi de 22,4 miliarde.

    Industria petrolieră începuse să îşi regândească planurile înainte de pandemie, luând în calcul tranziţia de la combustibilii fosili, iar impactul provocat de coronavirus va forţa companiile să accelereze procesele de tranziţie.

     

  • România se află pe locul 45 în lume după rezervele sale de petrol. Cine ocupă primele trei locuri în top

    Venezuela (300 miliarde de barili), Arabia Saudită (266,6 miliarde de barili) şi Canada (170,8 miliarde de barili) sunt pe primele trei locuri la nivel mondial după rezervele de petrol.

    Piaţa locală are rezerve de 600 de milioane de barili de petrol, un nivel similar cu cel al Turkmenistanului sau Italia. Acesta e echivalentul a 0,036% din totalul rezervelor lumii.
    Venezuela (300 miliarde de barili), Arabia Saudită (266,6 miliarde de barili) şi Canada (170,8 miliarde de barili) sunt pe primele trei locuri la nivel mondial după rezervele de petrol.

    România ocupă locul 45 în lume după re¬zer¬vele sale de petrol, fiind departe de pri¬mele poziţii, potrivit unei analize a Worl-do¬meters.info. În lume sunt aproape 100 de state care au rezerve de petrol, însă în multe cazuri acestea sunt insuficiente pentru necesarul intern. Acesta este şi cazul României.
    Piaţa locală are rezerve de 600 de milioane de barili de petrol, un nivel similar cu cel al Turkmenistanului sau Italia. Acesta e echivalentul a 0,036% din totalul rezervelor lumii, potrivit Worldometers.info.

    La polul opus, la vârful clasamentului se află Venezuela (300 miliarde de barili), Arabia Saudită (266,6 miliarde de barili) şi Canada (170,8 miliarde de barili). Spre exemplu, Venezuela are 18,2% din totalul rezervelor de petrol din lume.
    La nivelul Europei, Norvegia are cele mai mari rezerve, însumând 5,1 miliarde de barili de petrol, ocupând locul 22 în lume, urmată de Marea Britanie şi România. Preţul aurului negru a avut în ultimii ani o evoluţie sinu¬so-idală, marcat fiind de evenimentele din lume. Spre exemplu, anul trecut acesta a trecut în teritoriu negativ. Ceea ce s-a întâmplat pe 20 aprilie 2020 în piaţa petrolului va rămâne în istoria pieţelor financiare şi în manualele de economie drept prima oară când preţul petrolului a atins o valoare negativă.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Preţurile petrolului la maximul mai multor luni, OPEC+ este aşteptat să menţină producţia

    Preţurile au crescut în concordanţă cu pieţele financiare, preţul futures pentru petrolul Brent ajungând la 53,17 dolari pe baril, cel mai mare din martie 2020. Petrolul american WTI a atins 49,71 dolari pe baril, cel mai mare din februarie 2020.

    Tendinţele macroeconomice, incluzând un dolar mai slab şi poziţionarea investitorilor pentru o redresare în sectorul petrolier în acest an, ar putea sprijini preţurile petrolului, a declarat analistul Energy Aspects Virendra Chauhan.

    Mohammad Barkindo, secretar general al Organizaţiei ţărilor exportatoare de petrol (OPEC), a declarat duminică că, deşi se aşteaptă ca cererea de ţiţei să crească cu 5,9 milioane de barili pe zi (bpd) la 95,9 milioane bpd în acest an, grupul vede o mulţime de riscuri în prima jumătate a anului 2021.

    “Abia începem să ieşim dintr-un an de tăieri investiţionale profunde, de pierderi uriaşe de locuri de muncă şi cea mai gravă scădere a cererii de ţiţei înregistrată”, a spus el.

    Preţurile au închis anul 2020 cu aproximativ 20% sub media anului 2019.

    OPEC şi producătorii aliaţi, inclusiv Rusia, un grup cunoscut sub numele de OPEC +, au decis luna trecută să crească producţia cu 500.000 de barili pe zi în ianuarie, anticipând o creştere a cererii şi au convenit să se întâlnească în fiecare lună pentru a revizui producţia.

    Analiştii de la Energy Aspects şi RBC Capital au declarat că OPEC + va menţine probabil nivelurile de producţie din ianuarie şi în februarie.

    În Statele Unite, producţia de ţiţei a rămas sub presiunea preţurilor mici şi a cererii temperate, în scădere cu peste 2 milioane de barili pe zi (bpd) în octombrie faţă de începutul anului 2020, a arătat un raport guvernamental.

  • Petrol: După un an 2020 marcat de volatilitate, 2021 vine cu o mulţime de temeri

    2020 a fost un an fără asemănare pentru preţurile petrolului, notează Reuters.

    Chiar în condiţiile în care preţurile la nivel mondial încheie anul la aproximativ 51 $ pe baril, aproape de media pentru perioada 2015-2017, situaţia maschează un an de volatilitate. În aprilie, ţiţeiul american s-a prăbuşit în teritoriu negativ, iar petrolul Brent a scăzut sub 20 de dolari pe baril, sub presiunea pandemiei şi unui război al preţurilor între giganţii petrolieri Arabia Saudită şi Rusia.

    Restul anului a fost marcat de o recuperare în condiţiile în care pandemia a distrus cererea de combustibil la nivel mondial. Deşi intrarea temporară a petrolului american în teritoriu negativ nu se va repeat probabil în 2021, noi lockdown-uri şi o distribuire graduală a vaccinurilor vor pune presiune asupra cererii anul viitor şi poate şi mai departe.

    “Cu siguranţă nu am mai asistat la aşa ceva, nici în criza financiară, nici după 9/11”, arată Peter McNally, de la firma de cercetare Third Bridge. “Impactul asupra cererii a fost remarcabil şi rapid”.

    Cererea de combustibili fosili ar putea rămâne scăzută chiar şi după pandemie, în condiţiile în care ţările încearcă să limiteze emisiile pentru încetinirea schimbărilor climatice. Companii importante din energie, ca BP şi Total, au publicat rapoarte ce includ scenarii în care cererea globală de petrol a atins un vârf probabil în 2019.

    Citiţi continuarea pe www.businessmagazin.ro