BusinessMagazin

Tag: parteneriat

  • Care este legătura între deciziile lui Donald Trump şi puterea tot mai mare a Chinei

    Deşi ideea de piaţă liberă reprezintă un punct-cheie în discursul multor preşedinţi de stat, acordurile în acest sens presupun ani de negociere şi compromisuri. Ce se întâmplă însă atunci când statele ajung la un consens, dar schimbarea unui lider pune în pericol întreaga înţelegere?

    Acordul de Parteneriat Transpacific (TPP) a fost semnat de 12 state în luna februarie, cu intenţia de a crea o zonă de comerţ liber; economiile combinate ale acestora reprezintă 40% din economia globală. Toate aceste 12 state trebuie însă să şi ratifice tratatul, iar comentariile recente ale preşedintelui ales Donald Trump sugerează că acest lucru nu se va întâmpla.
    La momentul semnării, tratatul a fost văzut ca o mare realizare – mai ales din perspectiva faptului că statele aveau standarde şi abordări diferite în mai multe domenii, inclusiv protecţia mediului înconjurător sau drepturile angajaţilor.

    Barack Obama, preşedintele încă în funcţie al Statelor Unite, a considerat tratatele comerciale ca fiind prioritare, dar oponenţii TPP au caracterizat înţelegerea ca fiind una care favorizează companiile mari în detrimentul locurilor de muncă şi al suveranităţii naţionale.

    Statele membre ale TPP sunt Japonia, Statele Unite ale Americii, Malaiezia, Vietnam, Singapore, Brunei, Australia, Noua Zeelandă, Canada, Mexic, Chile şi Peru. Tratatul are menirea de a întări relaţiile economice dintre aceste state prin reducerea mai multor taxe vamale. TPP a fost gândit, aşadar, pentru a crea o piaţă unică, similară cu cea din interiorul Uniunii Europene. Dar cele 12 state au, colectiv, o populaţie de 800 de milioane – aproape dublu faţă de populaţia Uniunii Europene.

    Ideea unui acord transpacific a plecat de la un tratat semnat de patru state – Brunei, Chile, Noua Zeelandă şi Singapore – care a intrat în vigoare în 2006. Înţelegerea a dus la eliminarea taxelor de import şi la cooperarea în domenii-cheie, precum practicile de angajare, proprietatea intelectuală sau politicile concurenţiale.

    Cele mai multe bunuri şi servicii comercializate între state au fost definite şi în noul TPP; nu toate taxele pe import (aproximativ 18.000) aveau să fie eliminate. Spre exemplu, semnatarii spun că au decis să elimine sau să reducă taxele de import în ceea ce priveşte produsele agricole sau bunurile de origine agricolă, încă de la început. Când vine vorba de produse textile, înţelegerea prevede ca unele dintre taxe să fie eliminate după o perioadă mai lungă de timp.
    TPP a fost de multe ori confundat cu TTIP – Parteneriatul Trans-Atlantic pentru Comerţ şi Investiţii; cel din urmă se referă însă la cu totul altceva, respectiv comerţul dintre Statele Unite şi state membre ale Uniunii Europene. În acest caz, negocierile se află într-o fază incipientă.

    De când cu alegerea lui Donald Trump, există însă mai multe semne de întrebare decât certitudini în ceea ce priveşte TPP. Pentru a intra în vigoare, acordul trebuie semnat de cel puţin şase state care, cumulat, să genereze cel puţin 85% din puterea economică a grupului. Cu alte cuvinte, atât Japonia cât şi Statele Unite trebuie să semneze.
    Noua Zeelandă a sugerat că un anumit parteneriat se poate materializa şi în lipsa Statelor Unite; Japonia, pe de altă parte, a anunţat prin vocea premierului Shinzo Abe că un TPP fără Statele Unite şi cei 250 de milioane de consumatori ar fi „lipsit de sens”.

    Imediat după anunţul lui Trump privind ieşirea din TPP, China, care nu era cooptată în Acordul de Parteneriat Transpacific (TPP), a anunţat că „va juca un rol important” în promovarea integrării economice în zona Asia-Pacific. „China va avea propriul rol; avem o atitudine deschisă faţă de orice aranjament în materie de comerţ liber regional”, a explicat Geng Shuang, purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe chinez. Geng Shuang a subliniat că toate părţile trebuie să aibă propria influenţă în zona Asia-Pacific, evitându-se ca agenda să fie fixată de o singură ţară. „Problemele nu trebuie politizate. Acest lucru înseamnă că nicio ţară nu trebuie să interpreteze acordurile de liber-schimb din perspective geopolitice”, a insistat oficialul chinez.

    Astfel, în vreme ce nesiguranţa pare a fi noua realitate sub conducerea lui Trump, China şi Rusia se pregătesc să acopere zonele lăsate libere. China a propus deja un acord comercial numit Parteneriatul Economic Regional (RCEP), care ar include în mod normal mai multe state afiliate TPP, precum Japonia sau Australia. Dacă acesta se materializează, chinezii se vor afla într-o poziţie dominantă în ceea ce ar putea fi o zonă extinsă de liber comerţ.

    Retragerea SUA din Acordul de Parteneriat Transpacific (TPP) este un pas în direcţia greşită şi cel mai pesimist scenariu pentru economia globală, crede Christopher Dembik, director de analiză macro la Saxo Bank. Prin promovarea restricţiilor comerciale, Donald Trump îşi asumă riscul de a grăbi revenirea recesiunii şi a împinge lumea într-o nouă perioadă de şomaj la scară largă. Demersul va avea, spune analistul, cinci consecinţe directe.

    Prima este reducerea comerţului global pe viitor, comerţ care a fost mult încetinit de la criza financiară încoace şi cu siguranţă va duce la sfârşitul procesului de globalizare care a început după cel de-al doilea război mondial şi care a fost în general benefic pentru ţările emergente prin favorizarea apariţiei unei vaste clase de mijloc în multe ţări, cum e China şi Brazilia. A doua consecinţă este scăderea PIB-ul global, care se chinuie să atingă nivelurile precriză. Revenirea unei creşteri economice puternice este amânată pe termen nedefinit, ceea ce înseamnă că majoritatea economiilor dezvoltate vor fi nevoite să se obişnuiască cu o creştere medie anuală a PIB-ului în jur de 1% şi 2% şi cu niveluri mari ale şomajului. În al treilea rând, retragerea indică sfârşitul acordurilor regionale de liber schimb şi confirmă faptul că tratatul negociat între Statele Unite şi Europa este în moarte clinică. Doar oficialii din Comisia Europeană mai cred că se poate ajunge la un acord în următoarele luni. Semnarea unor acorduri importante de liber schimb între regiuni devine parte din trecut. În al patrulea rând, retragerea înseamnă că protecţionismul s-a întors, deocamdată disimulat, şi ar putea duce la bariere comerciale mai mari şi la devalorizări competitive pe parcursul preşedinţiei lui Trump.

    Totuşi, acest tip de strategie economică s-a dovedit a fi un mare eşec în anii 1930 şi nu avem niciun motiv să credem că ar funcţiona mai bine în zilele noastre. În cele din urmă, decizia confirmă retragerea lentă a Statelor Unite din zona Asia-Pacific, care este o parte din zona sa tradiţională de influenţă. Va constitui o oportunitate excelentă pentru creşterea influenţei Chinei în regiune. China, care nu e parte din TPP, va putea să se extindă în Asia şi în America Latină, profitând din plin de influenţa în scădere a Statelor Unite. Aceasta este confirmarea faptului că Statele Unite se întorc încetul cu încetul la izolaţionism, aşa cum s-a întâmplat în anii 1920, de exemplu. „Lumea s-a schimbat. Regulile se schimbă odată cu ea, iar aceste reguli ar trebui scrise de Statele Unite, nu de ţări precum China”, declara Barack Obama recent. Dar Obama nu va mai fi preşedinte pentru mult timp, iar cel care îi va lua locul nu pare să-i împărtăşească opiniile.


     

  • Oraşul din România care a investit 50 de milioane de euro în turism. A devenit una dintre cele mai căutate destinaţii de vacanţă

    Cu 194 de milioane de euro finanţări nerambursabile, Oradea se plasează în fruntea listei în topul oraşelor care au atras fonduri europene anul trecut.

    Investiţiile în turism au ieşit în evidenţă în ultimii ani, iar transformarea oraşului de pe Criş este vizibilă deopotrivă în Piaţa Unirii, centrul oraşului, care şi-a schimbat înfăţişarea, dar şi în zona Băilor Felix, unde s-au investit milioanele de euro.

    Oradea a atras, anul trecut, peste 160.000 de turişti, iar Băile Felix au fost destinaţia aleasă de peste 130.000 de oameni. În 2016, numărul lor ar urma să fie şi mai mare: peste 180.000 de turişti în Oradea, dintre care 70% români, urmaţi de maghiari şi austrieci. Doar investiţiile în turism se ridică, pentru Oradea, la 50 de milioane de euro, din care 2 milioane de euro au fost investite doar pentru reabilitarea Pieţei Centrale. Cu titlul de exemplu, în alte oraşe, din Moldova, de pildă, investiţiile pe un interval de zece ani, în toate domeniile, nu se ridică la acest nivel.

    La Oradea, bugetele de investiţiile au vizat şi trasee pietonale, restaurarea în întregime a Palatului Vulturul Negru sau amenajarea punctului de belvedere Ciuperca, după cum explică Traian Bădulescu, consultant în turism şi partener în cadrul Innovation Travel. „Oradea este oricum un oraş cu un mare potenţial turistic, iar în apropierea sa se află staţiunile balneare Băile Felix (numărul unu în România ca dimensiune) şi Băile 1 Mai. Faţă de alte regiuni, în Oradea a fost o colaborare excelentă între autorităţile locale şi mediul privat.“ În urmă cu doi ani, pe baza unui parteneriat public-privat, a luat fiinţă Asociaţia pentru promovarea turismului în Oradea.

    Autorităţile locale au comunicat şi au reuşit să acceseze fondurile europene, iar companiile private au investit bani. Recent, cu bani europeni (77,6 milioane de lei) a fost modernizată şi lungită pista aeroportului din Oradea. „Succesul Oradei a constat, în mare parte, în coerenţa investiţiilor şi gradul mare de absorbţie al fondurilor europene. După constatarea potenţialului turistic propriu, recomand oricărei alte regiuni să înfiinţeze o asociaţie de promovare turistică, pe baza unui parteneriat public-privat, şi să încerce să absoarbă fonduri europene şi să atragă investiţii în infrastructură; fără a neglija promovarea turistică, evident“, adaugă Bădulescu.

    Printre cele mai importante proiecte finalizate se numără restaurarea Cetăţii Oradea, cel mai important obiectiv turistic din oraş, un proiect în valoare de peste 19 milioane de euro. În cifre, poate fi sumarizat astfel: o suprafaţă de peste 25.000 mp de clădiri reabilitate, 306 încăperi amenajate şi peste 9.000 de vizitatori în 2015.

    Cea mai nouă vedetă a oraşului este Aquaparc Nymphea, cel mai complex şi modern proiect de acest fel, amenajat pe o suprafaţă de 6,7 ha. Este cea mai mare investiţie publică de acest fel din România, cu o valoare de peste 20 de milioane de euro, jumătate din fonduri europene.

    Parteneriatul public-privat este reţeta care a funcţionat şi în cazul restaurării, în cele mai mici detalii şi cu un buget de 1,5 milioane de euro, a Sinagogii Zion. Aflată pe malul Crişului, aceasta a fost construită în secolul XIX, când Oradea avea peste 25% din populaţie în rit mozaic. Pe lista de obiective turistice figurează şi Grădina Zoologică Oradea, care a fost şi ea subiectului unui proces de renovare, cu un buget de peste 4,5 milioane de euro.

    Când vine vorba despre asemănarea dintre Cluj şi Oradea, întâlnită destul de des în ultimii ani, Traian Bădulescu spune că ambele sunt caracterizate de un apetit crescut al investitorilor străini. „Oradea reuşeşte, ca şi Clujul, să atragă investiţii în general, precum şi evenimente. Oradea este ajutată, evident, şi de poziţionarea ei, la graniţa de vest a ţării, care atrage investiţiile străine şi poate fi considerată şi «poartă turistică a României». Subliniez că Oradea este singura localitate din România care face parte din reţeaua Art Nouveau, alături de Barcelona, Nancy, Viena sau Budapesta. Însă, pe de altă parte, atât reprezentanţii sectorului public, cât şi ai celui privat, au fost şi sunt buni manageri şi au reuşit să atragă fonduri europene şi investiţii.“

  • Produsele unui brand românesc de fashion, disponibile pe Amazon

    Brandul românesc de fashion Tudor Pop a încheiat un parteneriat cu gigantul american Amazon, cel mai mare retailer online din lume, produsele începând să fie comercializate de la sfârşitul lunii trecute, scrie Ziarul Financiar

    Astfel, în prezent în oferta Amazon se regăsesc şi produsele Tudor Pop, printre care se numără „pietre de whiskey” şi şosete din fibră de bambus. Procedura pentru listarea produselor în platforma de comerţ electronic a retailerului american a durat circa patru luni.

    „Am început cu piaţa europeană. Momentan vindem în cinci ţări prin Amazon: Marea Britanie, Germania, Spania, Franţa şi Italia”, a declarat Tudor Pop, antreprenorul care a pus bazele brandului. Tudor Pop produce accesorii vestimentare masculine, magazinul online propriu fiind deschis în martie 2015 cu o serie limitată de produse. În iunie 2015 Tudor Pop a semnat şi un parteneriat cu eMag, cel mai mare retailer online de pe piaţa locală. 

  • Produsele unui brand românesc de fashion, disponibile pe Amazon

    Brandul românesc de fashion Tudor Pop a încheiat un parteneriat cu gigantul american Amazon, cel mai mare retailer online din lume, produsele începând să fie comercializate de la sfârşitul lunii trecute, scrie Ziarul Financiar

    Astfel, în prezent în oferta Amazon se regăsesc şi produsele Tudor Pop, printre care se numără „pietre de whiskey” şi şosete din fibră de bambus. Procedura pentru listarea produselor în platforma de comerţ electronic a retailerului american a durat circa patru luni.

    „Am început cu piaţa europeană. Momentan vindem în cinci ţări prin Amazon: Marea Britanie, Germania, Spania, Franţa şi Italia”, a declarat Tudor Pop, antreprenorul care a pus bazele brandului. Tudor Pop produce accesorii vestimentare masculine, magazinul online propriu fiind deschis în martie 2015 cu o serie limitată de produse. În iunie 2015 Tudor Pop a semnat şi un parteneriat cu eMag, cel mai mare retailer online de pe piaţa locală. 

  • Analist: Retragerea SUA din TPP ar însemna sfârşitul acordurilor de liber schimb

    Retragerea SUA din Acordul de parteneriat transpacific (TPP) este un pas în direcţia greşită şi cel mai pesimist scenariu pentru economia globală, spune Christopher Dembik, director de analiza macro la Saxo Bank.

    Prin promovarea restricţiilor comerciale, Donald Trump îşi asumă riscul de a grăbi revenirea recesiunii şi a împinge lumea într-o nouă perioadă de şomaj la scară largă. Demersul va avea, spune analistul, cinci consecinţe directe.

    Prima este reducerea comerţului global pe viitor, comerţ care a fost mult încetinit de la criza financiară încoace, şi cu siguranţă va duce la sfârşitul procesului de globalizare care a început după cel de-al doilea război mondial şi care a fost în general benefic pentru ţările emergente prin favorizarea apariţiei unei vaste clase de mijloc în multe ţări, cum e China şi Brazilia.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Iohannis: Alegerile din Moldova, cruciale. Parteneriatul pentru integrare europeană trebuie dezvoltat

    Preşedintele Klaus Iohannis spune, referitor la alegerile prezidenţiale din R. Moldova, că parteneriatul strategic pentru integrarea europeană semnat de R.Moldova şi România trebuie aprofundat şi că speră că turul doi se va desfăşura în spiritul corectitudinii şi al responsabilităţii clasei politice

    “Alegerile prezidenţiale din Republica Moldova reprezintă un moment crucial pentru viitorul statului. Pe tot parcursul zilei de ieri, am fost informat permanent de către Ministerul Afacerilor Externe în legătură cu derularea scrutinului, inclusiv prin Ambasada României la Chişinău. Îmi exprim speranţa că turul doi al alegerilor, din 13 noiembrie 2016, se va desfăşura în bune condiţii, cu respectarea standardelor europene privind derularea alegerilor, în spiritul corectitudinii şi transparenţei”, spune luni preşedintele într-un mesaj publicat de Administraţia Prezidenţială.

    Şeful statului subliniază că este nevoie de stabilitate şi responsabilitate din partea clasei politice şi că reformele în spirit european trebuie continuate în beneficiul cetăţenilor din R. Moldova.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Belgia blochează semnarea parteneriatului comercial UE-Canada. Premierul belgian: “Wallonia nu poate semna astăzi Acordul CETA”

    Regiunea Wallonia nu poate susţine deocamdată Acordul de parteneriat UE-Canada, anunţă premierul Belgiei, Charles Michel, precizând că a notificat Uniunea Europeană în legătură cu această decizie.

     “Wallonia nu poate semna astăzi Acordul CETA”, a declarat Paul Magnette, premierul Guvernului regiunii belgiene, citat de site-ul publicaţiei La Libre.

    În acest context, premierul Belgiei, Charles Michel, i-a transmis oficial preşedintelui Consiliului European, Donald Tusk, că Guvernul belgian “nu poate semna acordul”.

    La rândul său, Andre Antoine, preşedintele Parlamentului wallon şi membru al Partidului Socialist, condus de Paul Magnette, a transmis, potrivit Reuters, că regiunea Wallonia va lua o decizie pe tema CETA până la sfârşitul anului. “Un termen rezonabil ar fi sfârşitul anului”, a afirmat el.

     România va continua demersurile pentru aplicarea acordului privind eliminarea vizelor de călătorie în Canada chiar dacă nu va fi semnat parteneriatul comercial UE-Ottawa (CETA), a afirmat vineri preşedintele Klaus Iohannis într-un interviu acordat site-ului Politico.eu. “În cazul în care Acordul CETA nu va fi semnat…, noi vom continua negocierile cu partea canadiană. Am putea găsi o soluţie bilaterală în problema vizelor. Totuşi, acesta ar fi momentul ideal pentru soluţionarea acestei probleme”, a declarat Klaus Iohannis la Bruxelles.

    Klaus Iohannis anunţase vineri, de la Bruxelles, că România a ajuns la o înţelegere cu Canada privind eliminarea vizelor în mod etapizat, în 2017, astfel că ţara noastră nu mai are obiecţii faţă de Acordul economic UE-Canada (CETA). ”Am o veste în această dimineaţă. În această dimineaţă s-a ajuns la un acord cu partea canadiană, un acord rezonabil pentru ambele părţi şi în acest fel suntem în situaţia foarte potrivită pentru discuţia de astăzi să ne retragem rezerva pe care am declarat-o faţă de CETA. România nu mai are niciun fel de obiecţiuni faţă de Acordul comercial cu Canada”, a spus şeful statului.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Mâine începe a XIV-a ediţie a Salonului Auto Bucureşti, la Romaero Băneasa

    La SAB & Accesorii vor fi prezente premiere naţionale şi cele mai noi modele auto de la: Abarth, Alfa Romeo, BMW, Citroën, DS, Fiat, Ford, Hyundai, Honda, Isuzu, Jaguar, Jeep, Kia, Land Rover, Maserati, Mazda, Mercedes-Benz, Mini, Mitsubishi, Nissan, Opel, Peugeot, Seat, Skoda, Suzuki, Volvo.

    Dintre companiile expozante, Auto Italia este prezentă la SAB cu 4 premiere naţionale şi un stand de peste 600 mp. Importatorul Auto Italia aduce în premieră, direct de la Paris, ediţia exclusivistă Fiat 500 Riva, dezvoltată în parteneriat cu celebrul producător italian de iahturi de lux. În stand vor fi expuse în premieră naţională Noua Alfa Romeo Giulia, Noul Abarth 595 precum şi Noul Fiat Tipo Hatchback. În anul jubiliar Jeep, vizitatorii standului Auto Italia vor putea descoperi ediţiile speciale 75th Anniversary ale gamei Jeep.

    Maserati urmează să prezinte oficial în România primul SUV din istoria de 100 de ani a mărcii: Levante, venit direct de la Paris.

    Alături de Quattroporte, Ghibli, GranTurismo şi GranCabrio, acesta acoperă în întregime cerinţele segmentului de lux la nivel global.

    Ţiriac Auto aduce la SAB & A modelele: Mercedes – Benz Clasa E, Mercedes – Benz GLC Coupe, Mercedes – Benz GLS, TBD.

    În standul Land Rover şi Jaguar veţi regăsi Jaguar XE, Jaguar XF, Jaguar F-Pace, Jaguar F-Type, Range Rover Evoque, Range Rover, Range Rover Sport, Land Rover Discovery Sport.

    Ford va prezenta modelele: Fiesta ST line, Focus RS, Ford Ecosport, Ford Mondeo Vignale, Ford Edge, Ford Mustang.

    În standul Hyundai vizitatorii vor putea admira modelele: Hyundai i10, Hyundai i20, Hyundai i40, Hyundai Elantra, Hyundai Tucson, Hyundai Santa Fe iar Mitsubishi va prezenta modelele Lancer, ASX, Outlander, Outlander PHEV, Pajero, L200.

    De asemenea, pe o suprafaţă exterioară de peste 500 mp, Ţiriac Auto va expune numeroase modele de vehicule comerciale de la Mercedes, Ford, Hyundai, Mitsubishi.

    În standul Trust Motors, vizitatorii vor putea admira în premieră în cadrul Salonului Noul Citroën C1 şi Noul SUV PEUGEOT 2008, venit direct de la Paris.

    Prezentat şi la Salonul Auto de la Paris, Suzuki expune în premieră naţională modelul Suzuki SX4, un crossover ajuns la maturitate. La SAB & Accesorii, Suzuki România va expune şi best seller-ul Vitara dar şi noul Baleno, prezentat în premieră anul trecut în premieră mondială la Salonul Auto de la Frankfurt, plus modelele Jimny şi Celerio.

    Mit Motors prezintă în premieră naţională modelul Kia Niro – un crossover hibrid compact.

    În standul GTC Auto Shop & Service din Pavilionul H105 vizitatorii vor vedea atât maşini preparate pentru off-road şi vânătoare cât şi maşini de Extrem participante la Campionatul Naţional de Off Road. Reprezentanţii GTC au pregatit şi un showroom de accesorii 4×4, unde veţi găsi preturi promotionale pe perioada de desfăşurare a Salonului Auto Bucureşti.

    Pentru a 4-a oară în cadrul SAB & Accesorii „Bucharest Classic Car Expo” va fi organizat în parteneriat cu Oldtimer Studio Restaurări.

    SAB & Accesorii este un eveniment susţinut de APIA şi ACAROM.

  • Vodafone mizează pe video. Compania a încheiat un parteneriat cu Netflix, iar Zonga aduce 36 de milioane de melodii abonaţilor

    Operatorul de telefonie mobilă Vodafone şi-a făcut intrarea în gama serviciilor TV şi conţinut video online prin lansarea 4GTV+. România este a unsprezecea ţară în care Vodafone lansează serviciul de televiziune în parteneriat cu Netflix, iar aplicaţia dezvoltată de operator include şi 36 de milioane de melodii, printr‑un acord încheiat cu Zonga. Lista de parteneriate rămâne însă deschisă.

    „Fiica mea de 15 ani nu ştie ce înseamnă televiziunea clasică“, spunea Ravinder Takkar, preşedinte şi CEO al Vodafone România, în cadrul evenimentului în care a anunţat lansarea aplicaţiei 4GTV+. Îmbrăcat casual, cu blugi, Takkar a făcut o prezentare în care a folosit argumente, cifre şi studii pentru a arăta felul în care se schimbă comportamentul consumatorilor, cât de mare este apetitul pentru servicii video online şi cât de mult sunt folosite mobilele. „Clienţii Vodafone urmăresc 21 de milioane de ore de conţinut video pe lună. Cred că în câţiva ani ani acest număr se va dubla. Sunt încrezător că oamenii vor petrece şi mai mult timp navigând pe internet; nu ştiu dacă va creşte şi numărul de ore petrecut pe social media, dar ar putea avansa şi această zonă“, afirmă CEO-ul Vodafone România.

    Pe parcursul prezentării sale, a arătat că în ultimii trei ani numărul de consumatori de conţinut video online, la nivel internaţional, a crescut cu 50%, în SUA. Iar 86% dintre românii care folosesc telefoane inteligente se uită la cel puţin un video pe săptămână, conform unui studiu realizat de EY.

    De fapt, Ravinder Takkar a pregătit terenul pentru această lansare, iar la întrebările adresate de jurnalişti cu câteva luni în urmă a spus că Vodafone acordă „atenţie foarte mare pe ceea ce noi credem că este un motor cheie de creştere pentru video: conţinutul. Vom continua să adăugăm lucruri noi, pe lângă cele care le avem în prezent – YouTube şi HBO Go – pe care le vom anunţa pe parcursul anului“. La acel moment, adică în iunie, spune acum Ravinder Takkar, „aveam deja ideea de a face acest proiect şi începuserăm să lucrăm la el. Punerea în aplicare a mai durat câteva luni, astfel încât la finalul lunii proiectul a fost gata. Aplicaţia 4GTV+ nu este un lucru static, nu se opreşte aici, putem adăuga conţinut, alte opţiuni, noi capabilităţi; ideea este să îmbogăţim aplicaţia“.

    Primul pas făcut de companie în acest sens a fost lansarea versiunii beta a aplicaţiei 4G TV, pentru teste, în luna iulie a acestui an, prin care compania oferea acces clienţilor la aproape 20 de posturi TV live şi o serie de filme. 4GTV+ oferă acces la o serie largă de canale TV, care acoperă toate tipurile de conţinut, de la ştiri la divertisment, atât local, cât şi internaţional. Serviciul include şi 36 de milioane de melodii oferite prin Zonga, precum şi producţii de succes oferite de parteneri precum Disney Channel, Disney Junior şi Disney Channel On Demand.

    Până la lansarea 4GTV+, Vodafone era singurul jucător de top din industria locală de comunicaţii care nu era prezent în niciun fel pe segmentul de servicii TV şi conţinut video. Cei mai mari jucători de pe piaţa locală TV sunt RCS&RDS, Telekom şi UPC, cel mai nou intrat pe acest segment fiind Orange; cele patru companii oferă pe lângă serviciile prin cablu sau satelit şi acces la posturi TV live prin aplicaţii mobile.

    Cu 4GTV+, Vodafone contraatacă, punând la dispoziţia clienţilor acces la o colecţie de filme şi posturi TV live, dar exclusiv de pe echipamente mobile – smartphone-uri şi tablete – pentru toţi clienţii Vodafone România care descarcă aplicaţia 4GTV+ din App Store şi Google Play. Aplicaţia este disponibilă din 3 octombrie, iar accesul la tot conţinutul oferit prin acest serviciu este inclus în abo-namentele Vodafone înce-pând cu planul tarifar Red 19 şi pentru clienţii care achiziţionează sau prelungesc un asemenea abonament.

    Utilizatorii 4GTV+ pot să urmărească emisiuni difuzate live de canalele TV, dar şi să pună pauză şi să le urmărească mai târziu de la momentul la care le-au întrerupt, precum şi să deruleze de la început cu ajutorul funcţiei „Repornire şi derulare înapoi“. De asemenea, folosind funcţia „Catch-up“, utilizatorii pot viziona emisiuni pe care nu le-au putut urmări live, opţiune valabilă timp de 72 de ore de la momentul difuzării lor. În plus, clienţii beneficiază de experienţa multiecran, care le permite să transfere conţinutul disponibil prin 4GTV+ către ecranul TV şi, în paralel, să îşi folosească telefonul pentru apeluri sau orice alte acţiuni fără a întrerupe vizionarea. Utilizatorii mai beneficiază şi de continuitatea sesiunii de vizionare, opţiune prin care pot întrerupe vizionarea şi apoi relua oricând de la momentul întreruperii.

    Chris Whiteley, VP Business Development, EMEA în cadrul Netflix a fost invitatul surpriză al evenimentului la care a fost anunţată lansarea 4GTV+. Dincolo de noutăţile de conţinut propriu şi nu numai, Whiteley a ţinut să precizeze că Vodafone are o ofertă specială pentru abonaţii săi, care pot beneficia de un bonus exclusiv de acces gratuit la Netflix timp de trei luni. „Vodafone este un partener global al Netflix şi extindem această relaţie şi în România“, a declarat Chris Whiteley. El nu a oferit niciun fel de detalii concrete referitor la aşteptările pe care le are de pe urma acestui parteneriat pe plan local; Netflix este prezent pe 190 de pieţe, în care are 83 de milioane de membri; aceştia folosesc serviciul, cumulat, 125 de milioane de ore zilnic.

    Spre comparaţie, nivelul de consum înregistrat anul trecut de Netflix era de 43 de milioane de ore; anul acesta, compania oferă peste 600 de ore de conţinut original, disponibil în acelaşi timp la nivelul întregii lumi. „Suntem preocupaţi de inovaţie atât în ceea ce priveşte conţinutul, ce se întâmplă în spatele camerei, dar şi de modalităţile în care ajunge conţinutul la consumatori. Parteneriatul cu Vodafone ne ajută să ajungem la mai mulţi clienţi“, a adăugat Chris Whiteley.

    Iar apetitul românilor pentru consumul de video pe telefoanele inteligente este evident. „Românii îşi iubesc mobilele, din fericire. La finalul anului trecut gradul de penetrare a smartphone-urilor în România a ajuns la 63%. Ce fac clienţii noştri cu telefoanele mobile? Conţinutul video reprezintă acum 53% din întregul trafic de date al abonaţilor noştri. Iar consumul video creşte cu o rată incredibilă. În fiecare săptămână este mai mare decât în săptămâna anterioară“, spune Ravinder Takkar. Cum folosesc telefoanele clienţii operatorului? Românii petrec într-o lună 28 de milioane de ore accesând social media pe mobile, iar 23 de milioane de ore sunt dedicate web – browsing-ului; consumul de conţinut video pe mobil a ajuns la 21 de milioane de ore.

    Schimbarea comportamentului de consum, cu migrarea consumatorilor spre conţinutul video online, este un fenomen valabil la nivelul întregii lumi. În SUA, pe parcursul ultimilor trei ani, a crescut cu 50% numărul de consumatori pentru serviciile video online; în Europa rata de creştere nu a fost la fel de rapidă, spune CEO-ul Vodafone România. „Este o cantitate uriaşă de conţinut disponibilă, iar uneori este dificil ca un consumator să găsească exact ce îl interesează. Persoanele cu vârste de până în 35 de ani, din SUA şi Marea Britanie, urmăresc conţinut video online, în medie, de 28,5 ore pe lună; spre comparaţie, dedică doar 8,3 ore pe lună pentru a urmări canale TV tradiţionale“, spune Ravinder Takkar, citând din studiul The Shift Report.
     

  • Prima bibliotecă din România dedicată investitorilor, lansată la Cluj

    Facultatea de Business din cadrul Universităţii “Babeş-Bolyai” (UBB), în parteneriat cu BCR şi ERSTE Asset Management România, a lansat, luni, prima bibliotecă din România dedicată investitorilor, aceasta având un fond de câteva sute de volume, transmite corespondentul MEDIAFAX.

    Decanul Facultăţii de Business, Ioan Alin Nistor, a declarat, la inagurare, că biblioteca nou înfiinţată facilitează transferul de cunoştinţe teoretice ale studenţilor în practică, deschizând noi orizonturi investiţionale ale viitorilor absolvenţi.

    “Facultatea de Business din cadrul UBB, în parteneriat cu BCR şi ERSTE Asset Management România, a lansat cea mai completă şi modernă bibliotecă din România dedicată investitorilor. Proiectul se încadrează în ceea ce Facultatea de Business îşi doreşte, şi anume de a oferi studenţilor pachetul de cunoştinţe de business, care să fie apoi uşor de implementat în practică. Transferul de cunoştinţe teoretice ale studenţilor în practică îl facem încă din cadrul studiilor acestora, iar biblioteca nou înfiinţată facilitează acest transfer, deschizând noi orizonturi investiţionale ale viitorilor absolvenţi”, a spus Nistor.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro