BusinessMagazin

Tag: parlamentari

  • 316 ore, echivalentul a 39 de zile, lucrate în plen de parlamentari, în ultimele cinci luni

    Prima sesiune parlamentară din anul 2015 a început în luna februarie şi s-a încheiat la finalul lunii iunie. În aceste cinci luni, deputaţii şi senatorii au lucrat în plen un total de 316 ore. La un program mediu de 8 ore pe zi, cum au majoritatea bugetarilor, ar însemna că senatorii şi deputaţii au petrecut doar 39 de zile, din ultima jumătate de an, pentru dezbaterea şi votarea proiectelor legislative. O parte a acestui timp a fost petrecut însă de senatori şi deputaţi pentru declaraţii politice şi adresarea de întrebări şi interpelări membrilor Guvernului. Alte 17 ore au fost lucrate de senatori şi deputaţi în 11 şedinţe de plen reunit.

    Senatorii au fost mult mai harnici decât colegii lor din Camera Deputaţilor. Deşi au lucrat în mai puţine şedinţe de plen, au strâns mai multe ore de dezbateri. Astfel, senatorii au participat, de la începutul anului, la 58 de şedinţe de plen, totalizând aproape 157 de ore de activitate (19 zile de muncă la un program de 8 ore), în timp ce deputaţii au lucrat doar 142 de ore în plen (mai puţin de 18 zile de muncă la un program de 8 ore) în 62 de şedinţe.

    Pe de altă parte, deputaţii au avut şi cele mai multe şedinţe de plen suspendate fie din lipsă de cvorum, fie din cauză că la lucrări nu au participat reprezentanţii Guvernului pentru răspunsurile la întrebările şi interpelările aleşilor. Au fost 5 şedinţe de plen ale Camerei Deputaţilor care au fost suspendate după mai puţin de 10 minute, cea mai scurtă dintre aceasta fiind de doar un minut şi 44 de secunde. Recordul absolut al Parlamentului s-a înregistrat însă în sesiunea anterioară, când vicepreşedintele de atunci al Camerei Deputaţilor, Viorel Hrebenciuc, a suspendat lucrările după doar 23 de secunde.

    Senatorii şi deputaţii s-au remarcat şi prin numărul mare de zile libere pe care şi le-au luat în această sesiune. Pe lângă cele trei sărbători legale din primele 6 luni ale anului pe care parlamentarii le-au prins în plină sesiune (Paştele, minivacanţa de 1 mai şi cea de Rusalii), aleşii şi-au mai întrerupt activitatea şi pentru Paştele şi Rusaliile catolice, când şi-au programat activităţi în teritoriu. De exemplu, deputaţii şi-au luat o vacanţă prelungită, de cinci zile, de Paştele ortodox, din cauza lipsei cvorumului în Săptămâna Mare. Atunci a fost amânată şi cererea de reţinere şi arestare a deputatului UDMR Marko Attila, colegii săi neprezentându-se la plen pentru a vota solicitarea procurorilor.

    În Senat, vacanţa de Paşte a fost legată cu cea de Paştele catolic, astfel încât senatorii au lipsit de la lucru mai bine de două săptămâni. Senatorii şi-au luat liber şi de Rusaliile catolice, tot pentru a merge în teritoriu. Cu această ocazie, au amânat încă o dată discutarea cazului Dan Şova, după decizia Curţii Constituţionale privind neconstituţionalitatea hotărârii prin care social-democratul scăpase de arestul preventiv. Conducerea Senatului ar fi trebuit să ceară un punct de vedere Comisiei juridice, însă acest lucru nu s-a mai întâmplat din cauza zilei libere pe care şi-au luat-o senatorii.

    Pe de altă parte, deputaţii au vrut în această sesiune să introducă şi un plen special, dedicat premierului şi membrilor Guvernului. O dată pe săptămână, miniştrii sau premierul ar fi trebuit să se prezinte în faţa Parlamentului, pentru a dezbate probleme actuale din domeniile pe care le gestionează. Deşi această măsură a fost anunţată încă din luna ianuarie, în cele cinci luni de activitate, Victor Ponta a venit o singură dată în faţa deputaţilor. La rândul lor, doar trei miniştri au participat la aceste activităţi – ministrul Agriculturii, cel al Sănătăţii şi cel al Finanţelor.

    În pofida orelor petrecute în plen, senatorii şi deputaţii au lăsat multe restanţe peste vară – peste 700 de legi aşteaptă soluţii din partea comisiilor de specialitate din Camera Deputaţilor şi din Senat pentru a ajunge la votul final. Aceasta, în timp ce alte 730 de iniţiative şi proiecte au fost votate în Camera Deputaţilor şi în Senat, fiind fie adoptate, fie respinse.

    În afara activităţilor în plen, senatorii şi deputaţii lucrează două-trei zile pe săptămână şi în comisiile de specialitate. Dintre acestea, la Camera Deputaţilor cea mai activă a fost Comisia juridică, cu 57 de şedinţe în prima sesiune parlamentară şi 368 de iniţiative dezbătute, în timp ce comisia cu cea mai puţină activitate a fost Comisia pentru egalitate de şanse, cu doar 18 şedinţe şi 7 proiecte dezbătute. La Senat, tot Comisia juridică a fost cea mai activă, cu 137 de iniţiative dezbătute, în timp ce Comisia pentru românii de pretetudineni a avut doar 4 proiecte în dezbatere.

  • Când toată lumea era cu ochii la Ponta şi PSD, senatorii au adoptat o lege scandaloasă. Super-privilegiul pe care şi l-au acordat parlamentarii

    Parlamentarii au dovedit, de-a lungul timpului, că cel mai bun moment pentru a adopta prevederi legislative sensibile este când atenţia publicului e atrasă de scandaluri.

    Cum în ultimele două săptămâni, dezbaterea politică s-a concentrat pe plecarea lui Victor Ponta la operaţie în Turcia şi tensiunile din PSD, dar şi din Coaliţie, parlamentarii au lucrat discret la una din legile care are efecte fără precedent în politica românească.

    Senatorii au adoptat o lege scandaloasă. Super-privilegiul pe care şi l-au acordat parlamentarii

  • Alertă azi pentru Victor Ponta! Anunţul „aliatului” Gabriel Oprea în cea mai grea zi pentru premierul României

    Gabriel Oprea, aliat de guvernare al premierului Victor Ponta, a făcut azi, în ziua în care se votează moţiunea de cenzură a PNL contra Executivului, un anunţ-surpriză.

    Liberalii au nevoie de o mobilizare maximă a propriilor parlamentari, dar şi de votul aleşilor din celelalte partide pentru a dărâma Guvernul. Iată cum arată situaţia acum:

    ALERTĂ PENTRU PONTA! ANUNŢUL DE ULTIMĂ ORĂ AL ALIATULUI OPREA

  • Guvernul va transmite săptămâna viitoare aviz negativ pentru pensiile parlamentarilor

    Întrebat când va trimite Guvernul un punct de vedere referitor la pensiile parlamentarilor, şeful Guvernului a precizat că acesta va fi transmis foarte repede, şi anume săptămâna viitoare.

    Întrebat de asemenea dacă acesta va fi pozitiv sau negativ, Ponta a răspuns: “Negativ, bineînţeles. Conform acordului nostru cu FMI”.

    Conducerea Parlamentului a decis, la finele lunii aprilie, să trimită proiectul privind pensiile speciale pentru parlamentari la comisiile de specialitate, cu termen de două săptămâni pentru elaborarea raportului.

    Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr.96/2006 privind Statutul deputaţilor şi senatorilor, care prevede pensiile speciale ale parlamentarilor, a fost depusă la Camera Deputaţilor şi Senat şi este semnată de 255 de deputaţi şi senatori, inclusiv din opoziţie.

    Potrivit proiectului, deputaţii şi senatorii vor avea dreptul după exercitarea mandatului, la cerere, la împlinirea vârstei standard, la o indemnizaţie lunara pentru activitatea de parlamentar, de indemnizaţie urmând să beneficieze doar cei care nu mai au calitatea de parlamentar.

    Calculul acestei pensii se va face prin înmulţirea 0,55% din indemnizaţia brută lunară de parlamentar cu numărul mandatelor, iar pensia se va actualiza ori de câte ori se va majora sau indexa indemnizaţia parlamentarilor şi se va cumula cu orice tip de pensie din sistemul public de pensii.

  • Ambasadoarea Finlandei: Imunitatea parlamentară foarte extinsă este o problemă în România

    “Toţi oamenii trebuie să fie egali în faţa legii. Parlamentarii nu trebuie trataţi în mod diferit. De asemenea, pare a exista o inconsecvenţă în luarea deciziilor, ceea ce nu este bine”, a precizat, într-un interviu acordat MEDIAFAX, ambasadoarea Finlandei, Ulla Väistö, referindu-se la deciziile Parlamentului de a respinge mai multe cereri ale DNA privind ridicarea imunităţii unor parlamentari.

    Diplomatul a explicat că parlamentarii finlandezi au imunitate limitată, care se aplică doar pentru declaraţiile făcute în calitate de parlamentari. “Imunitatea nu acoperă nimic din ce au făcut înainte de a deveni parlamentari şi nici fapte penale”, a spus Ulla Väistö.

    “În România, problema pare a fi faptul că imunitatea este foarte extinsă şi regulile privind ridicarea imunităţii nu par să fie consecvente, variază de la un caz la altul şi nu creează încredere în sistem. Am dori ca aceste lucruri să fie clarificate”, a mai spus ea.

    Întrebată despre recentele propuneri de modificare a Codului Penal, ambasadoarea şi-a exprimat îngrijorarea faţă de iniţiativele legislative prin care legile sunt schimbate “rapid” cu scopul de a întări protecţia parlamentarilor.

    “Aceste iniţiative neaşteptate din partea unor parlamentari de a schimba legile foarte repede şi într-un mod care pare să le întărească protecţia nu creează încredere în Parlament. Suntem îngrijoraţi de fiecare dată când se întâmplă astfel de lucruri brusc, fără discuţii în prealabil. Dacă ne referim la MCV, aici se menţionează că reformele în privinţa codurilor penale au fost foarte importante dar la fel de important este să nu fie introduse modificări inopinante în aceste coduri, modificări ce nu dau impresia să aibă o motivaţie prea clară. Urmărim astfel de evoluţii cu o mare preocupare şi nu suntem foarte fericiţi în acest sens. Ridică suspiciuni, iar noi credem că reformele trebuie să fie consecvente”, a explicat ambasadoarea.

    În ceea ce priveşte vocile care acuză amestecul ambasadelor în problemele interne ale României, Ulla Väistö a spus că este datoria diplomaţilor europeni să facă acest lucru.

    “Am văzut că sunt unele voci în România care spun că partenerii din Uniunea Europeană se amestecă în problemele interne dar, pe de altă parte, există un Mecanism de Cooperare şi Verificare şi este datoria noastră să ne exprimăm punctul de vedere”, a subliniat ambasadoarea Finlandei.

    Interviul integral cu ambasadoarea Finlandei va fi difuzat la ora 11.00.

  • Ambasadoarea Finlandei: Imunitatea parlamentară foarte extinsă este o problemă în România

    “Toţi oamenii trebuie să fie egali în faţa legii. Parlamentarii nu trebuie trataţi în mod diferit. De asemenea, pare a exista o inconsecvenţă în luarea deciziilor, ceea ce nu este bine”, a precizat, într-un interviu acordat MEDIAFAX, ambasadoarea Finlandei, Ulla Väistö, referindu-se la deciziile Parlamentului de a respinge mai multe cereri ale DNA privind ridicarea imunităţii unor parlamentari.

    Diplomatul a explicat că parlamentarii finlandezi au imunitate limitată, care se aplică doar pentru declaraţiile făcute în calitate de parlamentari. “Imunitatea nu acoperă nimic din ce au făcut înainte de a deveni parlamentari şi nici fapte penale”, a spus Ulla Väistö.

    “În România, problema pare a fi faptul că imunitatea este foarte extinsă şi regulile privind ridicarea imunităţii nu par să fie consecvente, variază de la un caz la altul şi nu creează încredere în sistem. Am dori ca aceste lucruri să fie clarificate”, a mai spus ea.

    Întrebată despre recentele propuneri de modificare a Codului Penal, ambasadoarea şi-a exprimat îngrijorarea faţă de iniţiativele legislative prin care legile sunt schimbate “rapid” cu scopul de a întări protecţia parlamentarilor.

    “Aceste iniţiative neaşteptate din partea unor parlamentari de a schimba legile foarte repede şi într-un mod care pare să le întărească protecţia nu creează încredere în Parlament. Suntem îngrijoraţi de fiecare dată când se întâmplă astfel de lucruri brusc, fără discuţii în prealabil. Dacă ne referim la MCV, aici se menţionează că reformele în privinţa codurilor penale au fost foarte importante dar la fel de important este să nu fie introduse modificări inopinante în aceste coduri, modificări ce nu dau impresia să aibă o motivaţie prea clară. Urmărim astfel de evoluţii cu o mare preocupare şi nu suntem foarte fericiţi în acest sens. Ridică suspiciuni, iar noi credem că reformele trebuie să fie consecvente”, a explicat ambasadoarea.

    În ceea ce priveşte vocile care acuză amestecul ambasadelor în problemele interne ale României, Ulla Väistö a spus că este datoria diplomaţilor europeni să facă acest lucru.

    “Am văzut că sunt unele voci în România care spun că partenerii din Uniunea Europeană se amestecă în problemele interne dar, pe de altă parte, există un Mecanism de Cooperare şi Verificare şi este datoria noastră să ne exprimăm punctul de vedere”, a subliniat ambasadoarea Finlandei.

    Interviul integral cu ambasadoarea Finlandei va fi difuzat la ora 11.00.

  • Ponta îi invită la Parlament, luni, pe toţi cei care au semnat moţiunea contra lui Ungureanu în 2012

    Evenimentul are tema “3 ani de la începutul sfârşitului regimului Băsescu-MRU-Predoiu” şi a fost programat pentru ora 18.00, se arată în anunţul transmis, duminică, de Ponta.

    “Împreună, vom reaminti ce a însemnat schimbarea cursului României din punct de vedere economic şi social!​”, spune Ponta.

    El a anexat acestui anunţ şi lista celor 235 de parlamentari care au votat moţiunea de cenzură şi sunt invitaţi la Parlament. Printre aceştia figurează Viorel Hrebenciuc, aflat în arest la domiciliu în dosarul privind retrocedările ilegale de păduri, Miron Mitrea, condamnat definitiv la doi ani de închisoare cu executare pentru luare de mită, Cătălin Voicu, condamnat la şapte ani de închisoare pentru primire de mită, Relu Fenechiu, condamnat la cinci ani de închisoare în dosarul “Transformatorul”.

  • Rovana Plumb, despre proiectul pensiilor speciale pentru aleşi: Parlamentul va decide în acest caz

    Întrebată dacă este de acord cu o lege specială pentru parlamentari, Rovana Plumb a precizat că iniţiativele legislative “aparţin în exclusivitate Parlamentului”.

    “Vom discuta în momentul în care va apărea o astfel de iniţiativă legislativă, dar decizia în ceea ce priveşte iniţiativele legislative venite din partea colegilor din Parlament aparţine în exclusivitate Parlamentului”, a afirmat ministrul Muncii.

    Întrebată dacă, de principiu, Guvernul susţine o astfel de lege, dat fiind că va trebui să dea un aviz, Rovana Plumb a spus: “Tipurile de avize pe care le dă Guvernul pe iniţiativele legislative sunt: susţine, nu susţine sau Parlamentul decide. În acest caz, Parlamentul va decide”.

    Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr.96/2006 privind Statutul deputaţilor şi senatorilor, care prevede pensiile speciale ale parlamentarilor, a fost depusă, joi, la Camera Deputaţilor şi este semnată de 255 de deputaţi şi senatori.

    Potrivit proiectului, deputaţii şi senatorii vor avea dreptul după exercitarea mandatului, la cerere, la împlinirea vârstei standard, la o indemnizaţie lunară pentru activitatea de parlamentar, de indemnizaţie urmând să beneficieze doar cei care nu mai au calitatea de parlamentar.

    Calculul acestei pensii se va face prin înmulţirea 0,55% din indemnizaţia brută lunară de parlamentar cu numărul mandatelor, iar pensia se va actualiza ori de câte ori se va majora sau indexa indemnizaţia parlamentarilor şi se va cumula cu orice tip de pensie din sistemul public de pensii. Astfel, pensia ar putea ajunge la 4.000 de lei pentru un ales cu trei mandate.

    Peste 100 de parlamentari ar urma să beneficieze de acest tip de pensii, dacă propunerea va fi aprobată de Legislativ.

    Parlamentarii nu sunt la prima iniţiativă de acest fel, anul trecut un proiect de lege al deputatului PSD Anghel Stanciu pe această temă a fost discutat la Comisia de muncă a Camerei Deputaţilor, dar a fost uitat după ce ministrul Muncii Rovana Plumb a declarat că nu susţine proiectul.

     

  • Senator PSD: Proiectul pensiilor speciale, o revenire la o situaţie de normalitate, ca în Europa

    Senatorul Ion Popa, co-preşedinte al PNL Argeş, spune că pensiile speciale ale parlamentarilor nu reprezintă o prioritate şi că nu susţine proiectul în acest sens.

    “Nu am semnat acest proiect. Ştiu că există un proiect depus la Camera Deputaţilor, care vizează pensiile pentru parlamentari. Poziţia PNL este aceea de a nu susţine acest demers, evident, poziţie pe care mi-o însuşesc şi eu. (…) Trebuie făcută o analiză şi pentru alte categorii socio-profesionale şi trebuie făcută o prioritizare. Din punctul nostru de vedere, nu pensiile speciale ale parlamentarilor reprezintă în momentul acesta o prioritate”, a afirmat senatorul Ion Popa.

    În schimb, deputatul PSD de Argeş Cătălin Rădulescu spune că a semnat proiectul de lege privind acordarea de pensii speciale parlamentarilor, dar condiţionează acordarea acestui drept de majorarea tuturor pensiilor şi salariilor.

    “În grupul parlamentar am spus că pentru mine nu e prioritate acest proiect de lege, dar că sunt de acord să-l semnez în condiţiile în care, în paralel, cresc pensiile pensionarilor şi salariile oamenilor. Deci asta a fost condiţia mea. Dacă se face numai legea asta pentru parlamentari, nu sunt de acord, chiar dacă am semnat un proiect de lege nu înseamnă că-l voi vota în plen. Dar dacă, concomitent, aşa cum mi s-a spus că se lucrează la o nouă salarizare şi cresc salariile tuturor, de exemplu al medicilor, pentru că eu sunt medic de profesie, atunci voi fi de acord pentru că toată lumea trebuie să aibă salarii mari, ca în ţările europene”, a declarat, corespondentului MEDIAFAX, deputatul Cătălin Rădulescu.

    El a afirmat că, în opinia sa, mai importantă decât o lege a pensiilor pentru parlamentari era modificarea unor articole din Codul Penal.

    “Înainte de a face această lege cu pensiile, cred că în primul rând trebuie să facem modificarea unor articole din Codul Penal care deja au devenit foarte abuzive. Mă refer la arestul preventiv, la denunţuri, la faptul că, în loc să fie citaţi ca în orice ţară civilizată, oamenii sunt ridicaţi cu mascaţii. Deci alea cred că erau mai importante. Erau mai importante pentru noi modificările unui Cod Penal care este un Cod Penal securistic, nu are nicio legătură cu codurile penale europene şi care dă posibilitatea unor abuzuri fantastice şi atunci aia cred că era mai importantă pentru noi decât legea pensiilor”, a adăugat parlamentarul social-democrat.

    Deputatul social-democrat Ionuţ Săvoiu, ales într-un colegiu din judeţul Dâmboviţa, susţine că unii dintre parlamentari sunt “îndreptăţiţi” să aibă un astfel de venit.

    “Deocamdată nu mi-am format o opinie foarte clară cu privire la acest subiect, însă eu consider că mulţi parlamentari sunt îndreptăţiţi să beneficieze de o pensie suplimentară, pentru că sunt atâtea categorii de oameni în România care au pensie specială în momentul de faţă şi este vorba de o reparaţie pentru cei care, în calitate de parlamentari, nu au putut să beneficieze de alte venituri. Sunt foarte mulţi oameni care, profesional, au competenţa necesară să aibă venituri mult mai mari decât le au ca parlamentar. Aşadar, este un proiect în dezbatere, nu vreau să fiu nici populist, nici politicianist, eu vreau să fiu sincer şi cred că unii sunt îndreptăţiţi să beneficieze de pensie suplimentară”, a spus deputatul Ionuţ Săvoiu.

    În schimb, senatorul PSD de Dâmboviţa Leonardo Badea spune că nu a semnat şi nici nu susţine demersul privind acordarea unor pensii speciale parlamentarilor, întrucât aceştia nu fac parte din categoriile îndreptăţite să primească un astfel de venit.

    “Nu susţin acest demers, nu am semnat acest proiect. Eu merg pe principiul contributivităţii şi consider că acesta trebuie să fie principiul prin care orice cetăţean, orice salariat îşi ia pensia. Sigur, anumite categorii pot fi îndreptăţite să primească pensii speciale, dar nu consider că parlamentarii ar face parte din acele categorii. Există o practică europeană din care ne putem inspira dacă dorim să modificăm legislaţia existentă astăzi în România cu privire la pensiile parlamentarilor”, a declarat, corespondentului MEDIAFAX, senatorul PSD Leonardo Badea.

    Tot la principiul contributivităţii a făcut referire şi deputatul PNL Iulian Vladu, vicepreşedinte al Comisiei de Muncă din Camera Deputaţilor şi co-preşedinte al PNL Dâmboviţa, care nu susţine ideea unei pensii speciale pentru parlamentari. În plus, Vladu a spus că reînfiinţarea pensiilor speciale este “un pas înapoi pentru societatea românească”.

    “PSD reinventează categoriile sociale de lux în România. Pensiile speciale pot însemna, printre altele, desfiinţarea principiului contributivităţii, care ar trebui să se aplice, de acum înainte, numai celor slabi. În aceste condiţii impuse de majoritatea lui Victor Ponta, consider că trebuie regândit din temelii sistemul de pensii, care devine, din nou, inechitabil şi haotic. Având în vedere că am contribuit la elaborarea actualei legi a pensiilor, una care şi-a dovedit eficacitatea din toate punctele de vedere, sunt total împotriva reînfiinţării privilegiilor şi pensiilor speciale, întrucât reprezintă un foarte mare pas înapoi în societatea românească. Am votat şi voi vota, de fiecare dată, împotriva înfiinţării pensiilor speciale pentru anumite categorii sociale”, a declarat deputatul PNL Iulian Vladu.

    Nici senatorul PNL de Prahova Andrei Volosevici nu a semnat acest proiect aflat în discuţia grupurilor parlamentare, spunând că nu consideră că situaţia economică a ţării şi modul în care trăiesc românii justifică o astfel de iniţiativă.

    “Nu am semnat acest proiect şi nici nu intenţionez să îl susţin. Sigur, trebuie făcută o diferenţă, în contextul în care fiecare are propria activitate şi cred că activitatea legislativă este foarte importantă. De partea cealaltă, în schimb, cred că cei care trăiesc din salariul pe care-l plătesc prin impozite românii trebuie să fie foarte atenţi la cum trăiesc românii, la faptul că este o situaţie totuşi destul de grea, că lucrurile nu merg chiar în regulă, că românii se chinuie din ce în ce mai mult să-şi trăiască traiul de zi cu zi, motiv pentru care cred că o astfel de iniţiativă nu este binevenită în acest moment. În contextul în care, pe viitor, lucrurile vor merge de cu totul altă natură la nivel economic, sigur că vom putea discuta despre acest lucru. Acum, categoric nu”, a spus Andrei Volosevici.

    În schimb, senatorul PSD de Prahova Augustin Mitu, cadru didactic universitar aflat la primul mandat de parlamentar, susţine proiectul privind pensiile speciale întrucât acesta este “o revenire la o situaţie de normalitate”.

    “Susţin proiectul respectiv, consider că e o reparaţie şi o revenire la o situaţie de normalitate, aşa cum o avem şi în Europa”, a afirmat Augustin Mitu.

    Întrebat la ce se referă atunci când spune că o astfel de pensie ar însemna revenirea la o situaţie de normalitate, Mitu a explicat: “La o formă care a fost în trecut şi care a fost tăiată. S-a revenit pentru aproape toate categoriile sociale, pentru că la momentul respectiv s-au retras, s-au tăiat anumite drepturi şi cred că şi această categorie, parlamentarii din România, trebuie să aibă aceste drepturi”.

    Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr.96/2006 privind Statutul deputaţilor şi senatorilor, care prevede pensiile speciale ale parlamentarilor, a fost depusă joi la Camera Deputaţilor şi este semnată de 255 de deputaţi şi senatori.

    Potrivit proiectului, deputaţii şi senatorii vor avea dreptul după exercitarea mandatului, la cerere, la împlinirea vârstei standard, la o indemnizaţie lunara pentru activitatea de parlamentar, de indemnizaţie urmând să beneficieze doar cei care nu mai au calitatea de parlamentar.

    Calculul acestei pensii se va face prin înmulţirea 0,55% din indemnizaţia brută lunară de parlamentar cu numărul mandatelor, iar pensia se va actualiza ori de câte ori se va majora sau indexa indemnizaţia parlamentarilor şi se va cumula cu orice tip de pensie din sistemul public de pensii.

    Conducerea PNL a decis, miercuri, că proiectul pensiilor speciale pentru parlamentari nu are girul politic al PNL, a declarat co-preşedintele Alina Gorghiu, arătând că, în măsura în care vor fi semnatari liberali, se va discuta în grup şi aceştia vor ţine cont de decizia partidului.

    Iniţiativa este semnată de către deputaţii PNL Calimente Mihăiţă, Cherecheş Florica, Chirteş Ioan-Cristian, Costin Gheorghe, Crăciunescu Grigore, Cristian Horia, Dobrinescu Traian, Gireadă Dumitru-Verginel, Grecea Maria, Gudu Vasile, Horga Vasile, Iane Daniel, Laza-Matiuţa Liviu, Oros Nechita-Adrian, Pardău Dumitru, Sămărtinean Cornel-Mircea, Scarlat George, Urcan Ionaş-Florin, Varga Vasile, Zlati Radu şi senatorii liberali Grapă Sebastian, Grigoraş Viorel, Iliescu Lucian.

    Purtătorul de cuvânt al PNL, Ionuţ Stroe a declarat, joi, pentru MEDIAFAX că liberalii nu susţin pensiile speciale pentru parlamentari şi că partidul va face efortul de a-şi convinge proprii parlamentari care au semnat această iniţiativă, adăugând că speră să nu fie puşi în situaţia unor sancţiuni.

     

  • Proiect: Parlamentarii cu funcţii în societăţi, incompatibili doar dacă au activităţi conform ANAF

    În prezent, Legea 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea coruptiei prevede că funcţia de deputat sau senator este incompatibilă cu cea de preşedintele, vicepreşedinte, director, administrator, membru CA ale societăţilor comerciale.

    Iniţiatorii au considerat că sunt foarte multe cazuri când parlamentarii au înfiinţat societăţi comerciale care nu au funcţionat niciodată sau “au uitat de ele” şi atunci ANI i-au considerat incompatibii, conform legislaţiei actuale.

    “Reglementarea propusă este motivată de necesitatea eliminăriimultor procese care apar datorită unor neglijenţe, ceea ce duce inutil la consum de timp şi de bani. Sunt foarte multe cazuri când s-au înfiinţat societăţi comerciale care nu au funcţionat niciodată sau chiar s-a uitat de ele. Aceste situaţii au fost constatate de ANI care, conform legislaţiei acutale, sunt considerate ca stări de incompatibilitate. Pentru rezolvarea acestei situaţii trebuie urmată o cale destul de lungă, plecând de la Instanţele judecătoreşti din teritoriu, pânp la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Considerăm că modificarea propusă elimină multe procese birocratice care aduc deservicii statului de drept”, au apreciat iniţiatorii.

    Astfel proiectul prevede: “calitatea de deputat sau senator este, de asemenea, incompatibilă cu funcţia de preşediunte, vicepreşedinte, director, director general, director, admninistrator, membru al Consiliului de Administraţie, cenzor la societăţile comerciale care desfăşoară activităţi comerciale ce rezultă din documentele ANAF, inclusiv băncile sau alte instituţii de credit, societăţi de asigurare şi cele financiare, precum şi la instituţiile publice”.

    Printre cei 16 iniţiatori se numără parlamentarii Marin Nicolae (PSD), Duruţ Aurel (PSD), Cristiana Anghel (PC), Butunoi Daniel (PSD), Dorin Pâran (PNL), Cezar Cioată (PC), Mircea Banias (PC).

    Proiectul a fost depus al Senat în 19 februarie, se află în consultare publică la acest for legislativ.