BusinessMagazin

Tag: oficiali

  • ESTE OFICIAL: Au fost anunţate datele când se deschid terasele si restaurantele parţial

    Reprezentanţii restaurantelor şi hotelurilor din România (asociaţia HORA) s-au întâlnit cu Primul Ministru Ludovic Orban şi au decis că terasele se deschid oficial la 1 iunie. La interior restaurantele se deschid în două faze, iniţial se va opera o deschidere parţială pe 15 iunie. Apoi, la 1 iulie ar urma să aibă loc relaxarea majoră, respectiv redeschiderea tuturor localurilor HoReCa. Acest lucru se va întâmpla doar dacă nu există derapaje majore la număr de cazuri de îmbolnăviri.

    Cele două părţi au discutat din nou şi subiectele puse pe tapet anterior, printre care salariile angajaţilor din HoReCa sau plata taxelor de către jucătorii din industrie.

    Astfel, statul va achita 42,5% din salariile din HoReCa după deschidere, în primele trei luni când restaurantele, cafenelele şi barurile vor funcţiona la relanti.

    Totodată, plata taxelor şi impozitelor din 2020 se va achita în 2021 sub forma a 12 rate egale.

    Jucătorii au cerut să fie scutiţi de la plata impozitului specific pentru 2020, însă astăzi cele două părţi au agreat suspendarea pentru semestrul doi din 2020.

    HORA a cerut granturi pentru restaurante în funcţie de taxele platite. Conform discuţiei de astăzi se vor acorda granturi de 1 mld. euro pentru IMM-uri doar, astfel granturi 300 mil. euro pentru capital de lucru şi 700 mil. euro pentru investiţii.

    O problemă pe care au mai semnalat-o jucătorii din industria restaurantelor este cea a creditelor furnizor care a fost modalitatea de funcţionare a industriei în perioada pre-pandemie. Mai exact, jucătorii care deţin localuri plăteau furnizorii la 30, 60 sau chiar 90 de zile. Acum, pentru că nu mai pot plăti, creditul furnizor s-a închis iar producătorii şi distribuitorii cer plata la livrare. În lipsa încasărilor însă, e dificil. Astfel, oficialii restaurantelor cer o garanţie pentru creditul furnizor prin FNGC şi propunerea a fost acceptată de Orban.

    Pentru toate acestea se aşteaptă un cadru legislativ.

    O altă problemă discutată este ca tichetele de masă să fie folosită doar în localurile care oferă o masă caldă, deci doar în restaurante. Astfel, oamenii ar avea un motiv în plus să iasă la restautant.

    În retail ar urma să se folosească tichete de consum, diferite de cele actuale. Nu există însă o decizie în acest sens, fiind doar o discuţie între cele două părţi.

     

  • Revoluţie pe piaţa muncii

    CEO-ul Twitter, Jack Dorsey, a trimis un e-mail angajaţilor săptămâna trecută în care a anunţat că le permite acestora să lucreze de acasă permanent, chiar şi după ce pandemia de COVID-19 trece, potrivit unui articol publicat iniţial pe platforma buzzfeed.com şi preluat ulterior de alte publicaţii. Twitter devine astfel prima companie care îşi lasă angajaţii să lucreze de acasă pe un termen nedefinit. Câteva dintre locurile de muncă din companie necesită totuşi prezenţa permanentă – cum ar fi cele referitoare la administrarea serverelor, iar pentru acestea angajaţii se vor întoarce la serviciu. „Am fost foarte atenţi la modul în care am abordat această situaţie în contextul în care ne-am numărat printre primele companii care s-au mutat la un model de work-from-home”, a declarat pentru BuzzFeed News un purtător de cuvânt al companiei. „Vom continua să fim atenţi şi să punem siguranţa oamenilor şi a comunităţilor noastre pe primul loc.”
    Twitter şi-a încurajat angajaţii să lucreze de acasă în martie, pe măsură ce coronavirusul a început să se răspândească în Statele Unite. Alte companii tech – printre care Microsoft, Google, Amazon – au făcut acelaşi lucru. În luna martie, şeful departamentului de resurse umane al Twitter, Jennifer Christie, a declarat că munca în cadrul companiei „nu va mai fi probabil niciodată la fel”. Dorsey a spus în e-mailul trimis angajaţilor că este puţin probabil ca Twitter să îşi deschidă birourile înainte de septembrie şi că, de asemenea, călătoriile profesionale vor fi anulate tot până atunci, cu foarte puţine excepţii.
    Compania va anula toate evenimentele care necesită prezenţă fizică pentru restul anului şi va analiza planurile pentru 2021 mai târziu în cursul acestui an. De asemenea, compania a ridicat nivelul veniturilor pentru achiziţia de echipamente la 1.000 de dolari pentru toţi angajaţii. Twitter are aproximativ 4.900 de angajaţi.
    Giganţi din industria tech precum Facebook sau Alphabet (Google) au anunţat că îşi lasă angajaţii să lucreze de acasă până la finalul anului. Google a anunţat că îşi roagă angajaţii să îşi ia o zi liberă pe 22 mai, ca urmare a burnoutului cauzat de work-from-home în perioada pandemiei, scrie Reuters.

  • Este oficial. Data la care vom fi mai liberi şi vom putea să ne mişcăm în spaţiul public, potrivit Preşedintelui Iohannis: „Pas cu pas vom încerca să intrăm în noua normalitate”

    După data de 15 mai nu vor mai fi prelungite restricţiile de deplasări individuale, potrivit declaraţiilor de astăzi ale Preşedintelui Klaus Iohannis.

    Pe de altă parte, el spune că folosirea măştilor devine obligatorie pe o perioadă nelimitată de timp în spaţiile publice închise, precum şi în mijloacele de transport în comun. Perioada de timp până la care s-ar putea întinde aceste măsuri ar putea să fie chiar şi până anul următor.

    Interdicţiile pentru manifestările publice se menţin.

    „Până la data de 15 mai, toate restricţiile rămân în vigoare. După 15 mai ne vom putea mişca mai liberi, dar viaţa nu va veni la normalitatea pe care o cunoşteam înaintea acestei pandemii”, a spus Preşedintele. „Pas cu pas, după un calendar care ţine şi de evoluţia cazurilor de COVID-19 vom încerca să intrăm într-o nouă normalitate. Virusul nu va dispărea”, a conchis el.

  • Este oficial: Guvernul a prelungit termenele pentru depunerea documentelor necesare în vederea obţinerii indemnizaţiei de şomaj

    Guvernul a adoptat o Ordonanţă de urgenţă care modifică şi completează OUG nr. 30 şi 32 din 2020 şi care vizează protecţia socială a unor categorii profesionale în contextul situaţiei epidemiologice determinate de răspândirea coronavirusului SARS–CoV-2, conform celui mai recent comunicat de pe site-ul Ministerului Muncii şi Protecţiei Sociale (MMPS).

    Executivul a prelungit termenul pentru solicitarea indemnizaţiei aferentă lunii martie cu 5 zile lucrătoare pentru profesioniştii definiţi de Codul civil. Pentru categoriile nou introduse, avocaţii, respectiv pentru cooperaţiile care vor putea depune documentaţia pentru persoanele cu care au încheiate convenţii individuale de muncă în baza Legii nr. 1/2005, termenul în care poate fi solicitată indemnizaţia este de 10 zile lucrătoare de la intrarea în vigoare a actului normativ.

    Actul normativ adoptat de Guvern prevede că avocaţii care şi-au întrerupt activitatea parţial pot beneficia, pe perioada stării de urgenţă, de o indemnizaţie lunară de 75% din câştigul salarial mediu brut prevăzut de Legea bugetului asigurărilor de stat pentru anul 2020, dacă în luna pentru care solicită indemnizaţia au realizat încasări cu minimum 25% mai mici decât media lunară pe anul 2019, dar nu depăşesc câştigul salarial mediu brut prevăzut de Legea nr. 6/2020.

    Executivul a decis şi simplificarea unor proceduri. Astfel, cooperaţiile vor putea depune la AJPIS documentele necesare pentru obţinerea indemnizaţiei de şomaj pentru persoanele cu care au încheiate convenţii individuale de muncă, iar AJPIS plăteşte către cooperaţie, care apoi va plăti indemnizaţiile către persoane în maximum 3 zile lucrătoare.

    Noua ordonanţă de urgenţă mai stabileşte că indemnizaţiile acordate în baza OUG nr. 30/2020 sunt exceptate de la executarea silită, prin poprire, măsură care va înceta la 60 de zile după încheierea stării de urgenţă.

    În cazul şomerilor, Executivul a decis prelungirea acordării indemnizaţiei de şomaj pentru cei cărora le încetează acest drept pe perioada stării de urgenţă, iar în cazul pensionarilor, s-a decis suspendarea sau neînceperea executării silite asupra drepturilor lunare plătite şi prin casele sectoriale de pensii.

    Sunt prevăzute şi excepţii în privinţa pensionarilor şi persoanelor încadrate în grad de handicap, în sensul că aceştia pot cumula veniturile proprii – pensia, respectiv veniturile obţinute de persoana încadrată în grad de handicap – cu indemnizaţia de care pot beneficia conform OUG nr. 30/2020, cu modificările şi completările ulterioare.

    Ordonanţa de urgenţă stabileşte, în acelaşi timp, modalitatea de aplicare a prevederilor Legii nr.227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare, pentru indemnizaţiile prevăzute la art. XV din OUG nr.30/2020, referitoare la plata impozitului pe venit şi a contribuţiilor de asigurări sociale de stat şi a celor de asigurări sociale de sănătate, respectiv modalitatea de calcul, reţinere, plată şi declarare a obligaţiilor fiscale aferente acestor indemnizaţii.

     

     

  • Opinie Cristian Bichi, consilier BNR: Care sunt ţările care au amânat plata creditelor şi sub ce formă

    Pentru reducerea efectelor economice negative produse de urgenţa sanitară declanşată de apariţia noului coronavirus, o serie de ţări au adoptat moratorii oficiale privind plăţile aferente creditelor bancare. Ideea câştigă progresiv teren, noi ţări luând recent măsura respectivă, adaptată la contextul naţional, sau intenţionând să faca aceasta în viitorul apropiat. Există însă şi state care nu au inclus un moratoriu oficial de plăţi în cadrul priorităţilor lor imediate. Articolul de faţă prezintă situaţia actuală din domeniu în ţările aflate în vecinătatea apropiată a României şi care, în general, au economii cu caracteristici apropiate acesteia. Abordarea comparativă va permite cititorilor să evalueze măsurile relevante din ţara noastră în context regional.

    Austria

    În data de 4 aprilie 2020, Austria a adoptat o lege federală prin care a fost introdus un moratoriu oficial privind împrumuturile şi alte instrumente similare. Moratoriul este valabil pentru o perioadă de 3 luni. El permite o amânare a plăţilor aferente ratelor de capital şi dobânzilor, la contractele de împrumut incheiate cu consumatorii şi microîntreprinderile înainte de 15 martie 2020, daca acestea ajung la scadenţă în intervalul 1 aprilie – 30 iunie 2020. Moratoriul este opţional pentru debitori si obligatoriu pentru banci. Un debitor are dreptul de a cere aplicarea moratoriului dacă în circumstanţele extraordinare cauzate de raspândirea pandemiei de COVID-19 a pierdut venituri, ceea ce i-a afectat capacitatea de a face faţă serviciului datoriei (legea arată cum trebuie interpretat acest criteriu de eligibilitate). Debitorul nu va fi considerat în întârziere pentru durata amânării plăţilor, prin urmare nu se vor percepe dobânzi penalizatoare. Părţile contractante pot încheia înţelegeri care să devieze de la prevederile moratoriului, în special privind posibile plăţi partiale, ajustări de dobânda şi rate de capital sau reeşalonări.

    Noua lege mai stabileşte limitarea dobânzii moratorii la nivelul dobânzii legale în contractele încheiate înainte de 1 aprilie 2020, dacă debitorii nu efectuează plăţile datorate în intervalul 1 aprilie – 30 iunie 2020 sau fac aceasta în mod parţial, ca urmare a afectării semnificative a performanţei lor economice din cauza crizei sanitare generate de COVID-19. De asemenea, debitorii nu vor fi obligaţi să ramburseze costurile executării extrajudiciare a datoriei sau ale măsurilor de recuperare. Legea mai stabileşte condiţiile în care nu vor exista obligaţii de plată a penalităţilor contractuale dacă debitorul este în întârziere.

    Bulgaria

    În domeniul moratoriilor de plăţi la credite, Bulgaria a acţionat etapizat. Într-o primă fază, guvernul a adoptat un moratoriu privind dobânzile penalizatoare la împrumuturile bancare, ce va intra în vigoare din 13 aprilie 2020. Măsura nu a avut în vedere reglementarea plăţii altor obligaţii ale debitorilor faţă de instituţiile creditoare, aceste aspecte urmând a fi rezolvate în etapa a doua, după clarificarea şi implementarea de măsuri de reglementare bancară care să permită băncilor flexibilitate sporită în a veni în sprijinul clienţilor lor, pentru a reduce efectele negative asupra acestora ale crizei sanitare.

    Un pas important în adoptarea unui moratoriu temporar şi selectiv pentru suspendarea plăţilor la împrumuturile bancare a fost făcut în data de 3 aprilie 2020, când Banca Naţională a Bulgariei a anunţat, printr-un comunicat oficial, că a adoptat decizia de a respecta Orientările referitoare la moratoriile legislative şi private asupra plăţilor la credite legate de COVID-19, emise de către Autoritatea Bancară Europeană (ABE).

    După cum se precizează în comunicat, moratoriile asupra plăţilor aferente împrumuturilor bancare pot fi un instrument eficace pentru uşurarea dificultăţilor de lichiditate ale clienţilor bancari în contextul crizei COVID-19. Ele pot avea însă efecte adverse asupra instituţiilor de credit, întrucât în conformitate cu cadrul de reglementare existent (n.n. – în mare măsura derivat din reglementări europene), plăţile amânate sau suspendate în legatură cu împrumuturile bancare conduc la costuri şi cerinţe de capital adiţionale pentru entităţile creditoare.

    Totodată, comunicatul sublineză că orientările ABE introduc un principiu temporar în conformitate cu care moratoriile bancare în privinţa plăţilor la împrumuturile bancare nu au ca rezultat o reclasificare a expunerilor sub formă de active restructurate sau în default, dacă măsurile se bazează pe legea naţionala şi sunt agreate şi implementate la nivelul sistemului bancar.

    Pe baza orientărilor ABE, banca centrala bulgară a solicitat băncilor comerciale să propună, în cinci zile lucratoare, o reglementare unică privind un moratoriu privat referitor la plăţile aferente împrumuturilor bancare în relaţie cu criza COVID-19.

    Regulile elaborate de bănci, agreate cu banca centrală, vor oferi instituţiilor creditoare flexibilitate în oferirea de facilităţi la împrumuturile bancare pentru clienţii lor. Detalii privind benficiile pentru persoanele fizice şi firme vor fi cunoscute odată cu publicarea reglementării privind moratoriul privat.

    Republica Cehă

    În perioada imediat următoare declanşării crizei Covid-19, unele bănci din Republica Cehă au suspendat în mod voluntar ratele la împrumuturile clienţilor lor. Ca şi în situaţia Poloniei, măsurile au fost luate ca urmare a recomandărilor asociaţiei bancare naţionale, care nu au însă forţă obligatorie. Pentru a ajuta băncile să reduca impactul suspendărilor de plaţi asupra situaţiei lor financiare, banca centrală a Cehiei a relaxat regulile sale de clasificare a activelor bancare.

    Un proiect de lege privind introducerea unui moratoriu la plata creditelor şi a altor măsuri extraordinare a fost aprobat de guvern în data de 1 aprilie 2020. În prezent, proiectul este dezbătut în Parlamentul ceh, în baza unei proceduri de aprobare rapidă, asfel încât se aşteaptă ca legea să intre în vigoare în următoarele zile.

    În absenţa unor modificări aduse de leguitorii cehi, legea privind moratoriul la plata creditelor va avea prevederile prezentate în continuare. Beneficiarii moratoriului vor fi persoanele fizice, persoanele fizice cu activităţi de afaceri cât şi persoanele juridice, care vor putea să-şi amâne plăţile pentru trei (până la 31 iulie) sau şase luni (până la 31 decembrie) pe baza unei notificări transmise instituţiei lor creditoare. În notificarea sa, debitorul va trebui doar să specifice că doreşte să beneficieze de prevederile moratoriului din cauza problemelor economice pe care le întâmpină în contextul pandemiei de COVID-19. Situaţia de dificultate economică nu trebuie demonstrată. Moratoriul va fi obligatoriu pentru bănci şi se va aplica automat pe baza notificării mai sus amintite.

    Apelul la moratoriu este posibil cu condiţia ca împrumuturile pentru care se solicită amânarea să fi fost trase înainte de 26 martie 2020. Pentru împrumuturile cu garanţii reale este suficient ca împrumutul să fi fost contractat înainte de data anterior indicată. Moratoriul nu se aplică anumitor instrumente financiare, cum ar fi: carduri de credit, împrumuturi reînoibile, leasing operaţional sau împrumuturi legate de tranzacţii pe piaţa de capital. Împrumuturile care înregistreaza restanţe de mai mult de 30 de zile la data de 26 martie nu pot beneficia de amânare.

    Pe perioada de suspendare, nu se vor plati ratele de capital scadente şi scadenţa finală va fi prelungită în mod corespunzator cu acestea. De asemenea, firmele vor continua să plătească dobânda şi comisioane în conformitate cu prevederile contractuale iniţiale. În cazul persoanelor fizice, dobânda se va calcula pe durata suspendării, urmând a fi platită după încetarea moratoriului.

    O prevedere interesantă din proiectul de lege este acea că persoanele juridice care beneficiază de moratoriu trebuie pe perioada suspendarii plăţilor să se abţină de la înstrăinarea activelor care ar putea fi folosite pentru satisfacerea creditorului.

    Croaţia

    Nu există încă un moratoriu oficial care să amâne plata ratelor la credite. Măsuri de acest gen se pot aplica numai pe o bază voluntară, autorităţile încurajând instituţiile de credit în acest sens.

    Polonia

    În prezent, nu există vreun plan oficial al guvernului polonez de a introduce un moratoriu de plăţi prin măsuri legislative. Recomandări în legatură cu suspendarea plăţilor la împrumuturi au fost făcute de asociaţia băncilor poloneze, dar acestea nu au un caracter obligatoriu.

    Serbia

    Reglementările privind moratoriul la plăţile la credite au fost publicate în Gazeta Oficiala în data de 17 martie 2020 şi au intrat în vigoare în ziua următoare. Băncile şi firmele de leasing au fost obligate să ofere un moratoriu clientilor în privinţa plăţii obligaţiilor lor aferente creditelor în termen de trei zile (până la 21 martie) prin publicarea unor astfel de oferte pe site-urile lor web. În termen de 10 zile de la notificare, clienţii pot refuza oferta, în absenţa unei reactii a acestora urmând a se considera ca ei au fost de acord cu aceasta. Moratoriul produce efecte juridice la momentul expirării perioadei de zece zile.

    Moratoriul înseamnă o suspendare a rambursării împrumuturilor, cât şi a altor obligaţii către bănci. Debitorii care au beneficiat de mai multe împrumuturi au dreptul la un moratoriu în legătură cu plata ratelor la toate aceste împrumuturi. Daca debitorii continuă să-şi îndeplinească obligaţiile la timp după publicarea ofertei, aceasta nu îi împiedică să solicite oricând moratoriul pe durata stării de urgenţă.

    Pe durata stării de urgenţă, băncile nu vor calcula dobandă penalizatoare la creditele restante. Moratoriul dureaza cel puţin 90 de zile (aceasta este perioada stării de urgenţă). La încetarea moratoriului, debitorii vor continua să-şi plătească ratele, ceea ce înseamnă că termenii lor contractuali sunt practic extinşi cu trei luni. Dacă debitorii vor cere o metodă diferită de plată, mai potrivită necesităţilor acestora, băncile au libertatea de a găsi cele mai potrivite soluţii. În ceea ce priveşte dobânda contractuaăa calculata şi acumulată pe durata moratoriului, ea va fi adaugată la datorie şi distribuită uniform pe durata scadenţei rămase.

    Slovacia

    În data de 7 aprilie 2020, în Slovacia a intrat în vigoare o lege privind impunerea unui moratoriu la plata creditelor şi a altor măsuri extraordinare în sectorul financiar. În conformitate cu noua lege, persoanele fizice, persoanele fizice cu activităţi de afaceri şi întreprinderile mici şi mijlocii pot cere amânarea cu până la nouă luni în cazul băncilor şi cu până la trei luni (cu posibilitatea prelungirii cu încă trei luni) în cazul alor instituţii financiare ce acordă credite.

    Moratoriul are caracter obligatoriu pentru bănci, dacă debitorul solicită să beneficieze de acesta şi îndeplineşte următoarele condiţii: (1) nu are întârzieri la plata împrumutului mai mari de 30 de zile calendaristice, la data primirii solicitării; (2) nu trebuie să fie în default cu cel puţin 100 de euro în cazul altui împrumut cu acelaşi creditor; (3) banca nu a apreciat că debitorul este în default (în înţelesul art. 178 din regulamentul european privind cerinţele de capital) la data primirii solicitării. Debitorul are dreptul să ceară să intre sub incidenţa moratoriului numai o singură dată. Banca creditoare este obligată să informeze clientul dacă este de acord cu solicitarea în termen de 30 de zile. Clienţii trebuie să primesca informatii de la institutiile creditoare despre consecintele amanarii platilor, un obiectiv acestei prevederi fiind acela ca debitorii sa inteleaga ca o astfel de masura nu inseamna iertarea de datorie. Obligatia de rambursare a ratelor este amna ta pentru mai tarziu. Dobanzile la imprumut se calculeaza in continuare pe perioada de suspendare si ele vor fi allocate de institutiile creditoare ratelor ramase de plata dup ace perioada de suspendare a expirat, daca nu se va conveni altfel cu clientul.

    Slovenia

    Un moratoriu oficial in privinta platilor imprumuturilor a fost implementat in Slovenia pe baza unui act normativ adoptat de guvern. Potrivit acestuia, băncile vor acorda o suspendare privind rambursarea împrumuturilor pe o durata de 12 luni, în situaţia în care obligaţiile contractuale nu au devenit scadente înainte de data declarării urgenţei epidemiologice. Moratoriul este aplicabil, la cerere, următoarelor persoane: companiilor slovene, persoanelor fizice cu cetăţenie slovenă, persoanelor fizice ce acţioneaza în calitate de angajatori în conformitate cu legislaţia slovenă, întreprinderilor individuale, agricultorilor, cooperativelor, asociaţiilor şi instituţiilor.

    Condiţiile de acces la moratoriu diferă în funcţie de categoria debitorului şi de unele aspecte specifice. De exemplu, cu excepţia persoanelor fizice, celelalte categorii de debitori trebuie să arate că şi-au plătit impozitele şi contribuţiile sociale şi că înregistrează dificultăţi economice din cauza crizei declanşate de epidemia cu noul coronavirus. Firmele mari trebuie să demonstreze că în absenţa suspendării obligatiilor ar intra în faliment.

    Moratoriul se aplică la toate obligaţiile de plată stabilite prin contract, cu precizarea că dobânzile se calculează pe durata moratoriului. Data scadenţei finale va fi prelungită cu durata suspendării.

    Beneficiarii moratoriului trebuie să raporteze periodic băncii creditoare cum evolueaza situaţia lor financiară. Creditorul poate să suspende sau să reducă durata moratoriului dacă aceasta se justifică în lumina raportărilor primite şi evaluărilor proprii sau ca răspuns la neîndeplinirea obligaţiilor de raportare sau la raportarea de informaţii false din partea debitorilor.

    Ungaria

    Pentru moratoriul din această ţară a se vedea analiza detaliată din articolul “Coronavirusul şi moratoriul privind plăţile la credite în Ungaria” de pe acest blog.

    În loc de concluzii

    Autorul a decis să nu tragă concluzii privind modul cum ţări apropiate geografic au implementat moratorii la plata creditelor, lăsând aceasta întreprindere în seama cititorilor interesaţi. Urmează ca aceştia să decidă dacă măsurile adoptate oficial în Romania în domeniul analizat se compară favorabil sau nu cu cele introduse de statele vecine.

    PS: Articolul de faţă are caracter documentar. El surprinde situaţia existentă la data de 10 aprilie 2020, pe baza informaţiilor disponibile autorului.

  • Regulile sunt făcute pentru românii de rând. Uite cum încalcă oficialii propriile recomandări

    Ludovic Orban a tuşit de mai multe ori în timp ce dădea declaraţii jurnaliştilor. Nelu Tătaru organizează conferinţe de presă la care cheamă mai mult de 3 persoane. Românii sunt sfătuiţi să respecte rugulile impuse, dar oficialii sunt primii care le încalcă

    Auzi zilnic apelul autorităţilor, care îţi recomandă să stai în casă şi să respecţi regulile de distanţare socială. Nu e uşor… şi, probabil, te-ar ajuta să vezi că măcar oficialii respectă restricţiile impuse. Dar nu e cazul…

    Ludovic Orban dă declaraţii presei în stradă. Are în jurul lui 12 jurnalişti, deşi prin ordonanţă militară sunt interzise grupurile mai mari de 3 persoane. Nu poartă mască de protecţie şi tuşeşte de câteva ori, la distanţă mai mică de un metru de reporteri.

    Şi Nelu Tătaru, care e ministrul Sănătăţii, a chemat 11 jurnalişti la o conferinţă de presă în sediul guvernului. Ce-i drept, i-a aşezat la distanţă unii de alţii, dar reporterii au pus întrebările la acelaşi microfon. În aceeaşi zi, Nelu Tătaru a fost testat pentru COVID-19, după ce şeful Corpului de control al ministerului a fost depistat pozitiv cu noul coronavirus.

    Cititi mai multe pe www.medaifax.ro

  • OFICIAL.Incă un oraş din România intră total in CARANTINĂ

    Ministrul de Interne a spus că fost emisă o nouă Ordonanţă Militară prin care se instituie carantina generală pentru localitatea Ţăndărei.Va fi permisă doar intrarea şi ieşirea din oraş pentru transportul de marfă pentru aprovizionarea populaţiei, dar şi persoanelor ca lucrează în afara localităţii.

    Ministrul de Interne, Marcel Vela, a spus că decizia a fost luată după ce 31 de persoane din totalul de 48 din judeţul Ialomiţa, confirmate cu COVID-19, sunt din Ţăndărei. Este vorba despre un procent de peste 60%, a spus ministrul.

    De asemenea, Vela a precizat că din cei opt pacienţi decedaţi în judeţul Ialomiţa, şate sunt tot din Ţăndărei.

    „Se instituie carantină pentru Ţăndărei. Anunţ cetăţenii din Ţăndărei că măsurile de verificare se realizează de către personalul structurilor Ministerului de Interne, în colaborare cu cele ale Ministerului Apărării. Vom aplica legea”, a subliniat Vela, într-o declaraţie de presă, în care a anunţat emiterea Ordonanţei Militare numărul 7.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Liderii chinezi şi instituţiile media deţinute de stat ridică semne de întrebare în legătură cu originile virusului

    În timp ce cazurile de coronavirus scad în China şi cresc în restul lumii, Beijingul efectuează o companie în care vina pentru criza de sănătate mondială de sănătate este îndreptată către Statele Unite, potrivit MarketWatch.

    Eforturile întreprinse încearcă să stârnească dubii în legătură cu originile virusului, acuzaţiile conform cărora armata Statelor Unite este responsabilă direct pentru crearea şi răspândirea patogenului fiind lansate de medici chinezi, ambasadori şi purtători de cuvânt ai Ministerului de Externe – fără să menţionăm sutele de mii de comentarii de pe reţelele sociale din China.

    Teoriile conspiraţiei circulă şi în sens opus, mai mulţi experţi fiind de părere că situaţia actuală ar fi început de fapt în luna noiembrie a anului trecut, subliniind lipsa iniţială de reacţie a autorităţilor din Wuhan şi provincia Hubei.

    Primele semne clare de scepticism în legătură cu originile virusului au fost lansate de renumitul doctor Zhong Nanshan, figură centrală în lupta împotriva virusului din China şi unul dintre principalii actori din timpul epidemiei de SARS din 2002-2003. În timpul unei conferinţe de presă din 27 februarie, Zhong a declarat că virusul „s-ar putea să nu îşi aibă originea în China”.

    La scurt timp după, mai mulţi politicieni chinezi au început să înceapă o campanie de răspândire a ideii lansate de doctorul Zhong. Pe 8 martie, ambasadorul chinez din Africa de Sud a spus pe Twitter că „deşi epidemia a izbucnit în China, nu înseamnă că virusul este din China”.

    Câteva zile mai târziu, campania de teorii ale conspiraţiei a fost continuată tot pe Twitter de Zhao Lijian, purtător de cuvânt al Ministerului de Externe din China: „CDC a fost prins pe loc. Când a început pacientul zero în SUA? Câţi oameni sunt infectaţi? Care sunt numele spitalelor? Se poate ca armata Statelor Unite să fi adus epidemia în Wuhan. Fiţi transparenţi! Publicaţi-vă datele! SUA ne datorează o explicaţie!”

    Răspunsul Departamentului de Apărare din SUA a fost: „Fiind o criză globală, COVID-19 ar trebui să fie o zonă de cooperare între naţiuni. În schimb, Partidul Comunist din China a ales să promulge teorii ale conspiraţiei false şi absurde despre originile COVID-19, dând vina pe membrii serviciilor Statelor Unite.”

    Între timp, trei oficiali iranieni, incluzându-l aici şi pe fostul preşedinte Mahomed Ahmadinejad, au declarat că virusul nu este nimic altceva decât o armă biologică. Ahmadinejad a redactat o scrisoare trimisă către secretarul general al ONU şi pe care a postat-o pe Twitter, adăugând că „este clar pentru toată lumea că virusul a fost produs într-un laborator”.

    Iranul este una dintre ţările cele mai afectate de coronavirus, alături de China, Italia şi Coreea de Sud. Aceeaşi teorie a fost propusă şi de senatorul american Tom Cotton.

    Ziarele deţinute de statul chinez Xinhua şi Global Times, unele dintre cele mai citite publicaţii din lume, au înaintat în mod constant ideea conform căreia Statele Unite ar sta la originea virusului.

  • ULTIMA ORĂ. Noile reguli din SCENARIUL 3 au fost anunţate oficial de Grupul de Comunicare Strategică

    Sâmbătă, 14 martie, Comitetul Naţional pentru Situaţii Speciale de Urgenţă a adoptat o hotărâre pentru instituirea  unor măsuri pentru evitarea răspândirii COVID-19 (coronavirus).

    România a intrat oficial, sâmbătă după ora 15 în scenariul al treilea, prin depăşirea numărului de 101 cazuri confirmate de coronavirus. Din fericire, estimările iniţiale privind evoluţia şi transmiterea bolii sunt infirmate.

    Grupul de Comunicare Strategică a anunţat sâmbătă la ora 16.00 noile reguli pentru situaţia cu care România se confruntă începând de astăzi. Acestea prevăd: măsuri de distanţare socială, limitarea contactului dintre persoane; limitarea activităţilor colective; punerea în aplicare a planului de pregătire pentru pandemie; raportarea călătoriilor (ex: istoricul călătoriilor simplificat) şi implementare de puncte medicale avansate în cadrul unităţilor sanitare.

    Intrarea în scenariul al 3-lea, pe teritoriul României presupunea, în estimarea iniţială, „transmiterea susţinută pe scară largă, cu creşterea presiunii asupra sistemului de îngrijiri de sănătate (101-2000 cazuri)”.

    „Facem precizarea că o parte din măsurile prevăzute pentru Scenariul 3 au fost deja adoptate de autorităţi, iar la acest moment nu avem confirmarea faptului că există o „transmitere susţinută pe scară largă” a noului coronavirus (COVID-19)„, se arată în comunicatul oficial.

    Tipologia cazurilor de până în prezent arată o trasabilitate a contactelor persoanelor care sunt confirmate pozitiv cu noul coronavirus.

    Prin hotărârea CNSSU au fost aprobate, recomandările ”Grupului de analiză”, care vizează:

         relaţiile personalului Companiei Naţionale Poşta Română cu persoanele aflate în autoizolare;

         relaţiile echipelor de intervenţie (apa, canal, gaze, electricitate, internet/cablu, telefonie fixă) în interacţiunea cu persoanele aflate în autoizolare;

         relaţiile reprezentanţilor autorităţilor publice (IPJ, IJJ, ITPF, ISUJ, DSP, MS) cu şoferii de camioane, cu masa totală mai mare de 3,5 tone, care intră în ţară venind din zonele roşii şi galbene;

         definirea termenului de “contact apropiat” al unui caz confirmat;

         aspecte privind planul de continuitate în instituţiile esenţiale şi infrastructurile critice

    Cititi mai multe pe www.gandul.info

  • ESTE OFICIAL. Prima bancă din România care amână plata ratelor pentru clienţi

    Reprezentanţii Băncii Transilvania şi-au anunţat astăzi clienţii care deţin carduri de credit că extind perioada de graţie a plăţii aferente acestora.

    Aceştia au comunicat într-un mesaj transmis clienţilor care deţin astfel de carduri următoarele:

    „Dorim să te scutim de drumuri la bancă şi extindem perioada de graţie la cardul tău (..) până în luna mai. Astfel, nu mai ai obligaţie de plată în lunile martie şi aprilie. Prima obligaţie de plată o vei avea între 1 şi 25 mai, aşa cum vei regăsi informaţiile în extrasul de cont.”

    Reprezentaţii Băncii Transilvania au declarat că vor reveni cu detalii către presă în cursul săptămânii viitoare, prioritară fiind în acest moment comunicarea către clienţi.