BusinessMagazin

Tag: nato

  • Italia vrea ca NATO să ajute la combaterea afluxului de migranţi determinat de Rusia: Ministrul italian al apărării atrage atenţia că noile valuri de migranţi sunt parte a războiului hibrid dus de Moscova împotriva Occidentului

    Ministrul italian al apărării a cerut luni ajutorul NATO şi al Uniunii Europene pentru a face faţă unui nou aflux de migranţi din nordul Africii, despre care a spus că a fost provocat de amestecul Rusiei în regiune, potrivit Bloomberg.

    „Creşterea exponenţială” a sosirilor de migranţi de peste Mediterana este „parte a unei strategii clare de război hibrid” din partea grupului paramilitar rus Wagner, care îşi foloseşte influenţa în unele ţări africane pentru a favoriza o criză, a declarat luni ministrul Guido Crosetto.

    Premierul Giorgia Meloni se află în defensivă după ce peste 70 de migranţi s-au înecat luna trecută în largul coastei sudice a Italiei, când o ambarcaţiune care îi transporta din nordul Africii s-a răsturnat. În cadrul unei reuniuni de cabinet convocate în grabă în oraşul calabrez Cutro, în apropiere de locul unde s-a produs tragedia, premierul a promis că va lua măsuri suplimentare împotriva traficanţilor de persoane.

    Dar criticile privind modul în care a gestionat operaţiunile de salvare şi politicile dure ale guvernului său împotriva imigranţilor au continuat să o urmărească pe Meloni, iar disputele din interiorul coaliţiei au înrăutăţit situaţia. 

    Până la 30 de persoane sunt date dispărute după ce o altă navă care transporta migranţi s-a scufundat duminică în largul coastelor libiene, potrivit Pazei de Coastă din Italia.

    „Flancul sudic al Europei devine din ce în ce mai periculos”, a declarat Crosetto, adăugând că valurile de migranţi ar trebui, ca şi atacurile cibernetice, să fie considerate parte a unei confruntări globale mai ample între Occident şi Rusia.

    Lăsând Italia singură să se confrunte cu o serie de „represalii” sub forma unui aflux de migraţii ar putea duce la fisuri în alianţa nord atlantică, a spus el.

    Meloni a discutat despre noile măsuri pentru migraţie în cadrul unei întâlniri de luni, la care au participat Crosetto şi alţi miniştri de rang înalt, precum şi şefii serviciilor de informaţii din Italia.

  • Rusia avertizează că implicarea NATO în susţinerea Ucrainei poate genera “consecinţe catastrofale”

    Serghei Riabkov, adjunct al ministrului rus de Externe, a afirmat, la Conferinţa pentru Dezarmare de la Geneva, că cele mai mari riscuri strategice sunt generate în acest moment de politicile Statelor Unite şi NATO, pe care le-a acuzat că “alimentează” conflictul din Ucraina şi alte conflicte regionale.

    “Implicarea din ce în ce mai mare a NATO în conflict riscă să genereze o confruntare directă între puterile nucleare şi vor fi consecinţe catastrofale”, a afirmat Serghei Riabkov, conform site-ului BR24.de şi cotidianului Le Monde.

  • Stoltenberg afirmă că Ucraina ar urma să devină membră NATO, dar nu în viitorul apropiat

    Statele membre NATO sunt de acord cu eventualitatea admiterii Ucrainei, dar pe termen lung, a declarat marţi secretarul general a Alianţei Nord-Atlantice, Jens Stoltenberg.

    “Statele membre NATO sunt de acord ca Ucraina să devină membră a Alianţei, dar, în acelaşi timp, aceasta este o perspectivă pe termen lung”, a declarat Jens Stoltenberg, potrivit cotidianului Le Monde, în cursul unei vizite în Finlanda.

    Secretarul general al NATO a cerut construirea unui nou “cadru”, pentru a evita orice nouă invazie militară pe viitor. Rusia se opune vehement admiterii Ucrainei în NATO, acesta fiind unul dintre motivele invocate de Moscova pentru lansarea invaziei militare.

    “În momentul de faţă, trebuie să ne asigurăm că Ucraina rămâne o naţiune independentă şi suverană, iar în acest sens trebuie să susţinem Ucraina. Războiul preşedintelui (Vladimir) Putin în Ucraina continuă şi nu există niciun semnal că îşi modifică planurile. Vrea să exercite control asupra Ucrainei, nu se pregăteşte de pace, ci de mai mult război”, a subliniat Jens Stoltenberg.

    “Trebuie să găsim un cadru care să asigure că preşedintele Putin şi Rusia nu invadează Ucraina încă o dată”, a insistat Jens Stoltenberg.

  • Premierul Ungariei, Viktor Orban, spune că este nevoie de mai multe discuţii privind candidaturile Finlandei şi Suediei la NATO

    Deputaţii maghiari vor începe dezbaterea privind extinderea NATO miercurea viitoare. Votul final privind ratificarea va avea loc de la data de 6 martie.

    Orban spune că preocupările Turciei cu privire la Suedia trebuie să fie auzite.
    Premierul Ungariei, Viktor Orban, a declarat vineri că este nevoie de mai multe discuţii între grupurile parlamentare înainte ca deputaţii să voteze ratificarea candidaturilor Finlandei şi Suediei la aderarea la NATO, pe care vor începe să le dezbată miercurea viitoare.

    Orban a declarat că le-a cerut parlamentarilor partidului său naţionalist Fidesz să sprijine candidatura, adăugând însă că unii deputaţi nu sunt „foarte entuziaşti” în legătură cu extinderea şi au solicitat discuţii suplimentare pe această temă.

    Cititi mai multe pe www.alephnews.ro

  • Stoltenberg: NATO are indicii că Beijingul ar examina posibilitatea de a furniza armament Rusiei

    “Nu am observat transferuri de armament letal din China în Rusia, dar am observat indicii că analizează acest lucru şi plănuiesc transferuri”, a declarat Jens Stoltenberg, într-un interviu acordat agenţiei Reuters.

    “Acesta este motivul pentru care Statele Unite şi alte naţiuni membre au fost foarte clare cu avertismentele. China, desigur, nu trebuie să susţină războiul ilegal al Rusiei”, a subliniat secretarul general al NATO.

  • Parlamentul Ungariei va începe săptămâna viitoare dezbaterea privind extinderea NATO

    Parlamentul Ungariei va începe dezbaterea aderării Finlandei şi Suediei la Organizaţia Tratatului Atlanticului de Nord la 1 martie, potrivit unui program postat miercuri pe site-ul său, scrie Bloomberg.

    Conform calendarului preliminar, votul va avea loc la începutul lunii martie. Ungaria este una dintre cele două ţări care şi-a manifestat reţinerea în ceea ce priveşte extinderea NATO – cea mai rapidă din istoria alianţei – deoarece Turcia a blocat, de asemenea, admiterea ţărilor nordice, care au fost invitate să adere în iunie anul trecut.

  • Stoltenberg: Victoria Rusiei ar fi “periculoasă” pentru Europa, ar încuraja autoritarismul

    Secretarul general al Alianţei Nord-Atlantice, Jens Stoltenberg, a insistat vineri pentru continuarea asistenţei militare occidentale pentru Ucraina, avertizând că o eventuală victorie militară a Rusiei ar fi “periculoasă” pentru Europa şi ar încuraja regimurile autoritariste.

    “În urmă cu un an, preşedintele (Vladimir) Putin a invadat Ucraina. A fost o invazie asupra cărora aliaţii din NATO avertizaseră şi furnizaseră informaţii. (…) De atunci, am asistat la cel mai brutal război din Europa de după al II-lea Război Mondial. Astăzi, după un an, putem extrage deja anumite învăţăminte. Una este că trebuie să susţinem Ucraina. Aliaţii NATO au furnizat Ucrainei asistenţă militară fără precedent”, a afirmat Jens Stoltenberg cu ocazia Conferinţei pentru Securitate de la München, potrivit declaraţiilor postate pe site-ul NATO şi vizualizate de agenţia MEDIAFAX.

    “Trebuie să continuăm şi să intensificăm susţinerea noastră. Pentru că, dacă preşedintele Putin câştigă în Ucraina, va fi o tragedie pentru ucraineni. Dar va fi periculos şi pentru noi toţi. Va fi un mesaj adresat tuturor liderilor autoritarişti, din întreaga lume, că îşi ating obiectivele prin folosirea forţei militare. Iar această situaţie va face lumea mai periculoasă şi pe noi, mai vulnerabili. Deci, este interesul nostru de securitate să susţinem Ucraina”, a adăugat Stoltenberg.

    “Cealaltă lecţie pe care o putem învăţa este necesitatea de a investi în securitatea noastră. Chiar dacă războiul s-ar încheia mâine, ne-a schimbat mediul de securitate pe termen lung. Preşedintele Putin vrea o altă Europă. Vrea o Europă în care el să aibă control asupra vecinilor. De aceea, trebuie să continuăm investiţiile în materie de securitate”, a precizat secretarul general al NATO.

    “Securitatea reprezintă mai mult decât forţele armate. Este vorba despre rezilienţă, despre societatea noastră, despre infrastructura esenţială a resurselor energetice. Am observat vulnerabilitatea cauzată de dependenţa de gazul rusesc. Trebuie să ne asigurăm că nu repetăm acele greşeli cu alte regimuri autoritariste, precum China”, a subliniat Jens Stoltenberg.

    Secretarul general NATO a evocat “importanţa” unităţii între America de Nord şi Europa. “Nu există niciun fel de securitate în Europa fără NATO”, a insistat Stoltenberg.

  • Stoltenberg cere Turciei să permită admiterea Suediei şi Finlandei în NATO

    Secretarul general al Alianţei Nord-Atlantice, Jens Stoltenberg, a cerut joi Turciei, în cursul unei vizite la Ankara, să ratifice rapid admiterea Suediei şi Finlandei în NATO, deşi ministrul turc de Externe, Mevlut Cavusoglu, a semnalat că Suedia încă nu îndeplineşte criteriile.

    “Cred în continuare că este momentul să fie ratificată acum aderarea Finlandei şi Suediei”, a afirmat Jens Stoltenberg cu ocazia deplasării în Turcia pentru a demonstra solidaritatea în contextul cutremurelor soldate cu cel puţin 36.000 de morţi.

    “Nu ar fi realist să afirmăm că Suedia a îndeplinit deplin obligaţiile care decurg din protocolul de aderare”, a afirmat, în schimb, Mevlut Cavusoglu, conform cotidianului Le Figaro. “Turcia este pregătită să evalueze procesul de aderare a Finlandei la NATO separat de Suedia”, a subliniat ministrul turc de Externe.

    Ministrul german de Externe, Annalena Baerbock, a cerut luni Turciei şi Ungariei să ratifice rapid tratatele pentru admiterea Suediei şi Finlandei în Alianţa Nord-Atlantică, argumentând că acţiunea va consolida apărarea comună. Toate statele trebuie să ratifice “fără întârziere” aderarea Suediei şi Finlandei la NATO, a declarat Annalena Baerbock cu ocazia întâlnirii pe care a avut-o la Helsinki cu omologul său finlandez, Pekka Haavisto.

    Suedia şi Finlanda au decis să adere la NATO de teama riscurilor generate de invazia militară rusă în Ucraina. Parlamentele Ungariei şi Turciei trebuie să ratifice aderarea Suediei şi Finlandei la NATO, dar Administraţia Recep Tayyip Erdogan are obiecţii privind admiterea Suediei, după o serie de proteste antiturce desfăşurate în Stockholm. Pe fondul disensiunilor, o reuniune a Comitetului permanent al reprezentanţilor Turciei, Suediei şi Finlandei, care era programată în februarie în Turcia, a fost amânată pe termen nedeterminat.

    Turcia a criticat în mod constant Suedia şi alte state vest-europene pentru găzduirea unor organizaţii considerate drept teroriste de către autorităţile turce, printre care grupurile separatiste kurde Partidul Muncitorilor din Kurdistan (PKK) şi Unităţile Populare de Apărare (YPG), precum şi membri ai reţelei clericului islamist disident Fethullah Gulen, acuzat de organizarea în 2016 a tentativei de lovitură de stat militară din Turcia. Fethullah Gulen, aflat în SUA, neagă acuzaţiile privind implicarea în complotul militar.

  • NATO analizează opţiuni de asistenţă pentru Republica Moldova, Bosnia-Herţegovina şi Georgia

    Alianţa Nord-Atlantică va analiza modalităţi de suplimentare a asistenţei concrete pentru Republica Moldova, Bosnia-Herţegovina şi Georgia, în contextul ameninţărilor ruse, afirmă secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg.

    Jens Stoltenberg a declarat că miniştrii Apărării din statele membre NATO vor discuta, în cadrul reuniunii de marţi şi miercuri, despre modalităţi de “consolidare a poziţiei NATO în sensul descurajării şi apărării”. “Vom aborda capabilităţie industriale şi vom intensifica apărarea infrastructurii submarine esenţiale. Vom intensifica şi vom accelera susţinerea pentru Ucraina”, a afirmat Jens Stoltenberg, potrivit stenogramei declaraţiilor, vizualizată de agenţia MEDIAFAX.

    “Miniştrii vor discuta şi despre modalităţile de intensificare a susţinerii practice pentru Bosnia-Herţegovina, Georgia şi Republica Moldova, trei parteneri valoroşi ai NATO care se confruntă cu ameninţări ruse”, a precizat Stoltenberg.

    Preşedintele Maia Sandu a atribuit Administraţiei Rusiei presupuse planuri de provocare a unor “violenţe” în Republica Moldova, subliniind însă că acţiunile nu vor avea succes. “Tentativele Kremlinului de a provoca violenţe în Republica Moldova nu vor funcţiona. Scopul nostru principal este securitatea cetăţenilor şi a statului. Obiectivul nostru este pacea şi ordinea publică în ţara noastră”, a afirmat Maia Sandu. Preşedintele Republicii Moldova a acuzat că scopul acţiunilor ar fi “schimbarea actualei administraţii guvernamentale cu una controlată de Federaţia Rusă”. Preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a afirmat în urmă cu câteva zile că a informat-o recent pe Maia Sandu despre un presupus plan al Rusiei de “distrugere” a Republicii Moldova.

  • Mircea Geoană, despre poziţia Germaniei în privinţa Ucrainei: este o trezire strategică

    Germania rămâne unul dintre cele mai importante state implicate în efortul de susţinere a Ucrainei, a spus Mircea Geoană.

    „Este o trezire strategică şi cred că trebuie să aplaudăm şi să încurajăm acest proces deoarece nu este uşor. Ei au o cultură pacifistă de lungă durată şi trebuie să aplaudăm liderii germani din aproape toate părţile spectrului politic. Cei care au realizat faptul că avem nevoie de o Germanie care urmează să investească 100 de miliarde de euro într-un fond de modernizare”, a declarat Geoană în timpul unui interviu acordat TF1.

    Adjunctul secretarului general al NATO a vorbit şi despre discuţiile din cadrul NATO despre războiul din Ucraina.

    „Există o unitate impecabilă care cred că o să continue deoarece ajutând Ucraina ne ajutăm pe noi. Acest război şi implicaţiile acestui război ne afectează pe noi toţi”, a precizat Geoană.