BusinessMagazin

Tag: national

  • (P) CTP ţinteşte un portofoliu de 1 milion mp până la sfârşitul anului 2018

    Pentru anul în curs, CTP va depăsi cu mult performanţele din 2017, când a livrat suprafeţe închiriabile totalizând aproximativ 180.000 m². În 2018, compania şi-a propus să finalizeze peste 300.000 m² de spaţii logistice premium, în Bucureşti şi în tară.

    “Până la acest moment, am reuşit să livrăm peste jumătate din acest total de 300.000 m2, ceea ce ne face să fim încrezători în atingerea acestui obiectiv. Cererea de spaţii industriale noi vine, într-un procent destul de mare,  din partea clienţilor noştri existenţi, alături de care am construit parteneriate solide de-a lungul timpului, însă dezvoltarea de spaţii noi este susţinută şi de cererile din partea clienţilor noi, care necesită depozite de clasă A în Bucureşti sau în alte zone din ţară pentru a îşi desfăşura activitatea în cele mai bune condiţii.”, declară Iulia Buşcă, Commercial & Business Manager al CTP România. 

    De la începutul acestui an, companii mari precum DSV, Van Moer, Tibbett Logistics, NOD sau Quehenberger au solicitat extinderea suprafeţelor închiriate, aflate în cadrul parcurilor din proprietatea CTP.

    Peste 700.000 m² de spaţii în capitală

    Bucureştiul se bucură de cele mai semnificative investiţii din partea companiei, deţinând deja 3 parcuri logistice  în nord-vestul oraşului: CTPark Bucharest (km 13), CTPark Bucharest West (km 23) şi CTPark Chitila.

    CTPark Bucharest West este „proiectul-vedetă”, vizat să devină cel mai mare parc industrial din Europa de Est, având totodată cel mai accelerat ritm de creştere din România.

    CTPark Bucharest West are avantajul unei amplasări foarte oportune din punct de vedere strategic, la 23 km de inima oraşului şi cu acces direct la autostradă A1. La acest moment, sunt în construcţie 175.000 m² de spaţii industriale, care se aşteaptă a fi livraţi la finalul anului 2018. 

    În prezent, cele trei parcuri deţinute în capitală acoperă o suprafaţă cumulată de peste 550.000 m², însă se estimează că suprafaţa totală construită va depăşi 700.000 m2 până la finalul anului 2018.

    Investiţii în Timişoara, Cluj-Napoca şi Piteşti

    Compania îşi reconfirmă astfel poziţia de lider pe piaţa imobiliară logistică a Bucureştiului, dar proiectele sale investiţionale nu se limitează aici: sunt vizate şi oraşe regionale bine dezvoltate atât din punct de vedere economic, cât şi al infrastructurii, precum Timişoara, Cluj-Napoca şi Piteşti.

    “Facem investiţii strategice în zonele în care cererea este la un nivel foarte ridicat, lucru care se întâmplă de obicei în regiunile din România unde infrastructura este suficient de bună pentru chiriaşii noştri şi creşterea afacerilor lor”, punctează Iulia Buşcă.

    Piaţa industrială din România se bucură de cea mai bună perioadă de până acum, ca dovadă gradul de ocupare actual de peste 95%. Este un moment prielnic, pe care CTP înţelege să-l valorifice. Astfel, tot în acest an, sunt programate livrări de spaţii în CTPark Cluj II (30.000 m²), CTPark Timişoara II (9.000 m²) şi CTPark Piteşti (30.000 m²).

    Zona de vest rămâne prioritară

    Zona de vest a ţării este prioritară pentru strategia de dezvoltare a companiei, graţie accesului facil la pieţele de desfacere din Europa. Totodată, îmbunătăţirea infrastructurii din această regiune şi interesul unor investitori noi, din domenii precum IT, componente auto, electronică, retail sau FMCG fac din vestul ţării un pol de interes pentru CTP, care, pe lângă Timişoara şi Cluj Napoca, deţine parcuri logistice şi la Arad, Deva, Ineu, Salonta, Sibiu şi Turda.

    “Volumul cererilor de închiriere de pe piaţa spaţiilor industriale şi logistice continuă să crească”, explică Iulia Buşcă, adăugând că în viitor nu este exclusă nicio zonă din România, “atât timp cât sunt îndeplinite condiţiile de bază pentru dezvoltarea afacerilor clienţilor noştri: infrastructura, existenţa forţei de muncă, dezvoltarea economică.”

    CTP a avut o evoluţie spectaculoasă în România ajungând, în doar trei ani, să devină lider de piaţă în urma achiziţiei unor proiecte existente, dar şi a propriilor dezvoltări logistice şi industriale. Compania este activă şi în state precum Republica Cehă, Polonia, Ungaria şi Slovacia.

    Cifre:

    1 milion m² – portofoliu naţional estimat până la finalul anului 2018

    700.000 m² – suprafaţa cumulată a parcurilor din Bucureşti, la finalul anului 2018

    Prezenţă în 10 oraşe din ţară

    Peste 4,5 milioane m² de spaţii de clasa A (Europa Centrală şi de Est)

  • Se construieşte mai puţin: Volumul lucrărilor de construcţii, mai mic decât în anul precedent. Cele mai mari scăderi, la clădirile rezidenţiale

    „Volumul lucrărilor de construcţii ca serie brută a scăzut pe total cu 1,3%, scădere reflectată în lucrările de construcţii noi (-5%). Creşteri au fost la lucrările de întreţinere şi reparaţii curente cu 10,2% şi la lucrările de reparaţii capitale cu 3,2%”, arată un comunicat al INS.

    Pe obiecte de construcţii, clădirile rezidenţiale au scăzut cu 25,8%. Creşteri au fost la construcţiile inginereşti cu 12,2% şi la clădirile nerezidenţiale cu 3,9%.

    Ca serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, volumul lucrărilor de construcţii a crescut pe total cu 0,4%. Pe elemente de structură s-au înregistrat creşteri la lucrările de întreţinere şi reparaţii curente, cu 8,3%, şi la lucrările de reparaţii capitale, cu 4,4%. Scădere a fost la lucrările de construcţii noi cu 1,9%.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Se construieşte mai puţin: Volumul lucrărilor de construcţii, mai mic decât în anul precedent. Cele mai mari scăderi, la clădirile rezidenţiale

    „Volumul lucrărilor de construcţii ca serie brută a scăzut pe total cu 1,3%, scădere reflectată în lucrările de construcţii noi (-5%). Creşteri au fost la lucrările de întreţinere şi reparaţii curente cu 10,2% şi la lucrările de reparaţii capitale cu 3,2%”, arată un comunicat al INS.

    Pe obiecte de construcţii, clădirile rezidenţiale au scăzut cu 25,8%. Creşteri au fost la construcţiile inginereşti cu 12,2% şi la clădirile nerezidenţiale cu 3,9%.

    Ca serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, volumul lucrărilor de construcţii a crescut pe total cu 0,4%. Pe elemente de structură s-au înregistrat creşteri la lucrările de întreţinere şi reparaţii curente, cu 8,3%, şi la lucrările de reparaţii capitale, cu 4,4%. Scădere a fost la lucrările de construcţii noi cu 1,9%.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Un lider liberal îl acuză de plagiat pe Dragnea pentru că ar fi furat din Israel titlul unui program naţional

    “Astăzi despre una dintre cele mai mari minciuni ale lui Liviu Dragnea. Această minciună nu afectează doar România. Are implicaţii internaţionale. Fix cu ţara a cărui mare susţinător, în mod ipocrit, se prezintă a fi Liviu Dragnea. Vorbim de Israel! O mare iniţiativă a lui Dragnea este cel mai ordinar plagiat. Este vorba despre <Start-up Nation>. Dragnea şi gaşcă lui stau mai prost cu cartea. Au furat titlul acestui program şi l-au prezentat că pe o iniţiativă a marelui dictator. Prezent în conferinţa OCDE (origanizaţie de prestigiu Liviule în care nu mai intrăm din cauza ta) de la Paris, am aflat de la Eugene Kandel CEO Start-up Nation central Israel, că deşi a fost avertizat să nu folosească această titlu pentru că este o marca înregistrată, Liviu a mers înainte cu proiectul”, a scris liberalul Florin Cîţu pe pagina sa de Facebook.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Un lider liberal îl acuză de plagiat pe Dragnea pentru că ar fi furat din Israel titlul unui program naţional

    “Astăzi despre una dintre cele mai mari minciuni ale lui Liviu Dragnea. Această minciună nu afectează doar România. Are implicaţii internaţionale. Fix cu ţara a cărui mare susţinător, în mod ipocrit, se prezintă a fi Liviu Dragnea. Vorbim de Israel! O mare iniţiativă a lui Dragnea este cel mai ordinar plagiat. Este vorba despre <Start-up Nation>. Dragnea şi gaşcă lui stau mai prost cu cartea. Au furat titlul acestui program şi l-au prezentat că pe o iniţiativă a marelui dictator. Prezent în conferinţa OCDE (origanizaţie de prestigiu Liviule în care nu mai intrăm din cauza ta) de la Paris, am aflat de la Eugene Kandel CEO Start-up Nation central Israel, că deşi a fost avertizat să nu folosească această titlu pentru că este o marca înregistrată, Liviu a mers înainte cu proiectul”, a scris liberalul Florin Cîţu pe pagina sa de Facebook.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • De unde provine apa pe care o consumă românii şi cum ajunge în casele consumatorilor?

    În cazul unei situaţii de criză pe plan local, unul dintre cele mai expuse areale este zona Moldovei, deoarece în această regiune alimentarea se face doar din surse de subteran, crede Mădălin Mihailovici, director general al Apa Nova Bucureşti şi CEO al Veolia România. În perioadele de secetă, nivelul apei din puţuri scade, conducând automat la reducerea cantităţii de apă captată. Reprezentantul Apa Nova spune că este bine să existe o formă de alimentare duală: „În condiţii normale să se funcţioneze cu apă de suprafaţă, iar în situaţiile de criză să se folosească apa de subteran, dar pe o perioadă şi într-o cantitate limitate, deoarece durează foarte mult refacerea acestei surse şi transformarea sa în apă potabilă”.

    Una dintre soluţiile propuse de Mihailovici în vederea unei bune gestionări a apei utilizate şi a reducerii procentului de apă irosită este folosirea unor dispozitive moderne, care consumă mai puţină apă şi permit reglarea debitului şi a temperaturii apei. Reprezentantul Apa Nova spune că oamenii au înţeles importanţa adoptării noilor tehnologii în reducerea consumului, dovadă fiind scăderea consumului mediu zilnic pe cap de locuitor, atât la nivel naţional cât şi în Capitală, de la circa 150 litri/zi în 2015 la 145 litri/zi în 2017. Totuşi, el adaugă că 10% din cantitatea de apă de la robinet utilizată zilnic este, în continuare, irosită.

    Mihailovici spune că procesul prin care apa ajunge în casele românilor presupune o serie de etape de purificare, începând cu momentul în care aceasta este captată din sursele de suprafaţă (în cazul Bucureştiului, din râurile Argeş sau Dâmboviţa). „La ieşirea din staţiile de tratare, apa este de o calitate bacteriologică deosebită.” Printre cele mai cunoscute substanţe adăugate în apa potabilă se numără clorul, folosit ca agent dezinfectant care distruge eventualele bacterii prezente în apă, fierul şi aluminiul. În ceea ce priveşte riscurile în exploatarea apelor, principalele riscuri sunt, în opinia lui Mihailovici, inundaţiile şi supraexploatarea resurselor. Pe de altă parte, Radu Dumitru, directorul general al Societăţii Naţionale a Apelor Minerale (SNAM SA), spune că principalii factori care ar putea conduce la o criză a apei sunt managementul deficitar şi lipsa protecţiei.

    Conform Registrului Naţional al Barajelor din România (REBAR), întocmit de Ministerul Apelor şi Pădurilor, rezultă că la nivelul anului 2017 sunt în exploatare aproape 2.200 de baraje, dintre care circa 1.900 realizează retenţii permanente de apă (88,5%), iar 250 (11,5%) sunt retenţii nepermanente de apă, cu scopul exclusiv de apărare împotriva inundaţiilor.

    Reprezentanţii instituţiilor din domeniu susţin că, momentan, România nu are motive de îngrijorare în ceea ce priveşte o posibilă criză a apei. „Din fericire, România nu are astfel de temeri în acest moment. Suntem în continuare ţara cu cele mai rezerve subterane la nivel european. Nici reţeaua hidrografică de râuri şi lacuri nu este de neglijat. Cu o bună şi diligentă administrare, nu se întrevede în viitor o astfel de problemă generalizată”, spune Radu Dumitru. Ideea este întărită şi de George Ristea, directorul comercial al Apa Calipso şi preşedinte al Asociaţiei Producătorilor din Industria Apei (APRIA): „România are un sistem de gospodărire a apelor bun, avem specialişti în domeniu, iar riscul de a rămâne fără apă potabilă sau menajeră este minim, însă trebuie adoptate politici pentru căutarea de noi resurse”.

    Totuşi, aceştia nu exclud complet riscul ca, în viitor, apa să devină un lux. „Apa poate deveni un lux în urma schimbărilor climatice dramatice, în condiţiile în care creşte nivelul de poluare, sau în urma unei exploatări iresponsabile a resurselor. Soluţia, indiferent de termen, este să fim precauţi în consum”, afirmă Dumitru. El adaugă că la o astfel de situaţie s-ar putea ajunge din „lipsa investiţiilor în domeniu, în sensul că vom fi în situaţia de a avea îndeajuns de multă apă, dar să nu o putem duce unde este nevoie”.

  • Lems deschide un magazin în Galaţi cu o investiţie de peste 2 milioane lei

    “Aproximativ 40% dintre clienţi au revenit anual în magazinele Lems”, a afirmat Alexandru Rizea, director general Lemet. După ultima deschidere, reţeaua de mobilier Lems a ajuns la 70 unităţi, cu o suprafaţă totală de retail de aproximativ 70.000 mp.

  • Lems deschide un magazin în Galaţi cu o investiţie de peste 2 milioane lei

    “Aproximativ 40% dintre clienţi au revenit anual în magazinele Lems”, a afirmat Alexandru Rizea, director general Lemet. După ultima deschidere, reţeaua de mobilier Lems a ajuns la 70 unităţi, cu o suprafaţă totală de retail de aproximativ 70.000 mp.

  • Peştera Bolii, comoara din Carpaţi – FOTO

    Intrarea în peşteră se face odată cu intrarea pârâului Jupâneasa în masivul de calcar al muntelui. Locul de intrare este unul spectaculos, având 10 metri înalţime şi 20 de metri lungime. Ceea ce este cu adevărat impresionant, este galeria principală, care are o lungime de 466 de metri şi pe alocuri crează săli extrem de spaţioase, crescând până la o lăţime de 75 de metri. Înălţimea se păstrează pe toată lungimea peşterii iar diferenţa de nivel între intrare şi ieşire este de doar 3 metri.

    Pe lângă asta, este singura peşteră din ţară care este străbătută pe întreaga lungime de un râu. De asemenea, este printre puţinele peşteri din care lipsesc cu desăvârşire stalacitele şi stalagmitele, formaţiuni cărora nu li s-a permis formarea, din cauza aerului care circulă continuu prin peşteră.

    Pârâul Jupâneasa se metamorfozează în călătoria prin peşteră şi la ieşire poartă numele de Galbina.  Ieşirea este la rândul ei foarte interesantă, aflându-se foarte aproape de calea ferată Petroşani- Haţeg, o cale ferată de o frumuseţe rară în România, datorită tunelelor şi curbelor impresionante. Dacă ajungi în această zonă, trebuie să ai grijă la calea ferată, deoarece trenurile circulă cu viteză relativ mare.

    Deşi nu se ştie exact de unde vine numele peşterii, se presupune că provine de la familia Bolia, o familie foarte bogată din zonă, care a deţinut numeroase proprietaţi şi terenuri în apropiere.

    Pentru localnici, peştera este un loc cu adevărat mistic. Legendele spun că aceasta este gazda unor bogăţii fabuloase, îngropate de daci în locuri neştiute. Cei care ajung totuşi să se apropie de comori, cad pradă blestemelor şi încep să vadă diverse năluci, care îi imbolnăvesc sau îi rătăcesc prin ascunzişurile peşterii, scrie descoperalocuri.ro

  • Peştera Bolii, comoara din Carpaţi – FOTO

    Intrarea în peşteră se face odată cu intrarea pârâului Jupâneasa în masivul de calcar al muntelui. Locul de intrare este unul spectaculos, având 10 metri înalţime şi 20 de metri lungime. Ceea ce este cu adevărat impresionant, este galeria principală, care are o lungime de 466 de metri şi pe alocuri crează săli extrem de spaţioase, crescând până la o lăţime de 75 de metri. Înălţimea se păstrează pe toată lungimea peşterii iar diferenţa de nivel între intrare şi ieşire este de doar 3 metri.

    Pe lângă asta, este singura peşteră din ţară care este străbătută pe întreaga lungime de un râu. De asemenea, este printre puţinele peşteri din care lipsesc cu desăvârşire stalacitele şi stalagmitele, formaţiuni cărora nu li s-a permis formarea, din cauza aerului care circulă continuu prin peşteră.

    Pârâul Jupâneasa se metamorfozează în călătoria prin peşteră şi la ieşire poartă numele de Galbina.  Ieşirea este la rândul ei foarte interesantă, aflându-se foarte aproape de calea ferată Petroşani- Haţeg, o cale ferată de o frumuseţe rară în România, datorită tunelelor şi curbelor impresionante. Dacă ajungi în această zonă, trebuie să ai grijă la calea ferată, deoarece trenurile circulă cu viteză relativ mare.

    Deşi nu se ştie exact de unde vine numele peşterii, se presupune că provine de la familia Bolia, o familie foarte bogată din zonă, care a deţinut numeroase proprietaţi şi terenuri în apropiere.

    Pentru localnici, peştera este un loc cu adevărat mistic. Legendele spun că aceasta este gazda unor bogăţii fabuloase, îngropate de daci în locuri neştiute. Cei care ajung totuşi să se apropie de comori, cad pradă blestemelor şi încep să vadă diverse năluci, care îi imbolnăvesc sau îi rătăcesc prin ascunzişurile peşterii, scrie descoperalocuri.ro