Tag: modernizare

  • Banca Mondială a aprobat un împrumut de 750 milioane euro pentru modernizarea finanţelor publice din România

     Conducerea BM a discutat şi Strategia de Parteneriat cu Ţara (Country Partnership Strategy – CPS) pentru România în perioada 2014-2017, se arată într-un comunicat al instituţiei financiare internaţionale.

    Noua strategie, din care face parte împrumutul de 750 de milioane de euro, reprezintă cadrul de cooperare dintre BM şi Guvernul României în următorii patru ani.

    Împrumutul are maturitate de 18 ani şi perioadă de graţie de 17,5 ani.

    Seria de împrumuturi a BM sprijină măsurile esenţiale de reformă pentru consolidarea managementului datoriilor publice, creşterea calităţii cheltuielilor publice, şi îmbunătăţirea performanţei întreprinderilor de stat şi a funcţionării pieţelor de capital, imobiliară şi a energiei, esenţiale pentru dezvoltarea sectorului privat.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • INTERVIU: Oficial Lockheed Martin – Vom oferi României asistenţă pentru F-16. Vom upgrada software-ul avioanelor

     Vicepreşedinte al Lockheed Martin şi director general al Integrated Fighter Group F-16/F-22, Roderick McLean, aflat la Bucureşti pentru a participa la expoziţia BSDA 2014, a declarat, într-un interviu pentru MEDIAFAX, că firma sa va ajuta România să modernizeze avioanele F-16 care vor fi achiziţionate din Portugalia, prin upgradarea software-ului aparatelor şi instalarea lui.

    Totodată, McLean a precizat că Lockheed Martin va trimite personal în România pentru a acorda asistenţa tehnică astfel încât avioanele de luptă F-16 să fie folosite la deplina lor capacitate.

    Referitor la pregătirea celor 90 de piloţi români pentru F-16, vicepreşedintele Lockheed Martin a explicat că primul grup va începe antrenamentele până la sfârşitul acestui an. Ulterior, cei 90 de piloţi vor trebui să-i pregătească pe colegii români, a mai spus Roderick McLean.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Jianu susţine că Mamaia arată bine şi ar dori ca investiţii similare să aibă loc şi în alte staţiuni

     Ministrul Florin Jianu a continuat marţi vizita începută în urmă cu o zi pe litoralul românesc, oprindu-se iniţial în staţiunea Mamaia, în zona Cazino, unde au loc lucrări de modernizare, apoi mergând pe plajă, transmite corespondentul MEDIAFAX.

    Întrebat cum i se pare că arată Mamaia cu doar câteva zile înainte de 1 Mai, ministrul a răspuns: “Arată bine. Acolo se lucrează, e normal, nu trebuie să ne ferim de lucrul ăsta, trebuie făcute lucrările, aţi văzut că ele sunt necesare pentru toţi cei care funcţionează aici”.

    El a adăugat că şi-ar dori ca asemenea investiţii să fie făcute în toate staţiunile de pe litoral, nu doar în Mamaia.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Jianu susţine că Mamaia arată bine şi ar dori ca investiţii similare să aibă loc şi în alte staţiuni

     Ministrul Florin Jianu a continuat marţi vizita începută în urmă cu o zi pe litoralul românesc, oprindu-se iniţial în staţiunea Mamaia, în zona Cazino, unde au loc lucrări de modernizare, apoi mergând pe plajă, transmite corespondentul MEDIAFAX.

    Întrebat cum i se pare că arată Mamaia cu doar câteva zile înainte de 1 Mai, ministrul a răspuns: “Arată bine. Acolo se lucrează, e normal, nu trebuie să ne ferim de lucrul ăsta, trebuie făcute lucrările, aţi văzut că ele sunt necesare pentru toţi cei care funcţionează aici”.

    El a adăugat că şi-ar dori ca asemenea investiţii să fie făcute în toate staţiunile de pe litoral, nu doar în Mamaia.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Starea drumurilor din România: Aproape 40% sunt pietruite şi de pământ. Câţi kilometri de autostradă s-au construit anul trecut

     La sfârşitul anului trecut, drumurile publice totalizau 84.887 kilometri, din care 17.110 km (20,2%) drumuri naţionale, 35.587 km (41,9%) drumuri judeţene şi 32.190 km (37,9%), drumuri comunale.

    Peste 93% din drumurile naţionale (15.956 de kilometri) erau modernizate, în timp ce drumurile judeţene erau modernizate în proporţie de 29% (10.304 km), iar cele comunale, de 9% (2.893 km).

    La sfârşitul anului trecut, 29.153 kilometri (34,4%) din totalul reţelei publice de drumuri erau drumuri modernizate, 22.191 kilometri (26,1%) – drumuri cu îmbrăcăminţi uşoare rutiere şi 33.543 kilometri (39,5%) – drumuri pietruite şi de pământ.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Starea drumurilor din România: Aproape 40% sunt pietruite şi de pământ. Câţi kilometri de autostradă s-au construit anul trecut

     La sfârşitul anului trecut, drumurile publice totalizau 84.887 kilometri, din care 17.110 km (20,2%) drumuri naţionale, 35.587 km (41,9%) drumuri judeţene şi 32.190 km (37,9%), drumuri comunale.

    Peste 93% din drumurile naţionale (15.956 de kilometri) erau modernizate, în timp ce drumurile judeţene erau modernizate în proporţie de 29% (10.304 km), iar cele comunale, de 9% (2.893 km).

    La sfârşitul anului trecut, 29.153 kilometri (34,4%) din totalul reţelei publice de drumuri erau drumuri modernizate, 22.191 kilometri (26,1%) – drumuri cu îmbrăcăminţi uşoare rutiere şi 33.543 kilometri (39,5%) – drumuri pietruite şi de pământ.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • OMV Petrom a investit 18 milioane de euro în modernizarea unui depozit de carburanţi

     Compania a investit în modernizarea celor patru depozite aproximativ 100 milioane de euro în ultimii cinci ani.

    Investiţia de la Bacău este parte a unui program de modernizare a infrastructurii de depozitare, care vizează construirea a trei depozite noi şi modernizarea unui număr de patru depozite, potrivit unui comunicat al OMV Petrom.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Chinezii încep analizele tehnice pentru trenul de mare viteză spre Constanţa şi inelul CFR Bucureşti

     Analizele tehnice vor fi efectuate gratuit de către partea chineză.

    Documentul nu face vreo referire la modernizarea căii ferate care leagă nordul şi sudul României.

    Luni, vicepremierul Liviu Dragnea l-a rugat pe omologul său chinez, Zhang Gaoli, să intervină la Comisia Naţională pentru Reformă şi Dezvoltare a Chinei pentru urgentarea semnării acordului de construcţie a liniei feroviare de mare viteză spre Constanţa, precum şi de modernizare a altor reţele feroviare.

    Cei doi oficiali s-au întâlnit, luni, la Beijing, şi printre subiectele de interes comun abordate s-au aflat şi realizarea a trei proiecte importante, respectiv linia feroviară de mare viteză spre Constanţa via Bucureşti, modernizarea inelului feroviar al Bucureştiului, precum şi modernizarea căii ferate care leagă nordul şi sudul României, respectiv graniţa cu Republica Moldova, de graniţa cu Bulgaria, la Ruse.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Dragnea insistă, în China, pentru semnarea acordului privind trenul de mare viteză spre Constanţa

     Cei doi oficiali s-au întâlnit, luni, la Beijing, şi printre subiectele de interes comun abordate s-au aflat şi realizarea a trei proiecte importante, respectiv linia feroviară de mare viteză spre Constanţa via Bucureşti, modernizarea inelului feroviar al Bucureştiului, precum şi modernizarea căii ferate care leagă nordul şi sudul României, respectiv graniţa cu Republica Moldova, de graniţa cu Bulgaria, la Ruse.

    “L-am rugat pe domnul vicepremier să încerce să vorbească la Comisia Naţională pentru Reformă şi Dezvoltare, cu care mă voi întâlni mâine (marţi-n.r.), pentru a grăbi procedurile în vederea semnării acordului final de înţelegere între cele două părţi, pentru a începe efectiv analizele prelimimare în vederea realizării acestor proiecte importante”, a spus Dragnea.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Noua planetă din universul GSP

    Cât o fi ea de energie verde, încă este nevoie de petrol şi gaze. Iar tendinţa predominantă este extragerea acestora din mare„, îşi argumentează noua investiţie Gabriel Comănescu, omul de afaceri care deţine Grupul Upetrom, alcătuit din companii precum Grup Servicii Petroliere (GSP), Upetrom 1 Mai, Euroned Engineering, Upetrom Trading & Engineering şi Vega Turism.

    Compania de foraj marin deţinută de constănţean – cu un portofoliu alcătuit în prezent din şapte platforme petroliere, zece nave multifuncţionale, trei nave de construcţii marine şi două macarale plutitoare de mare tonaj – a ajuns în 2013 la afaceri de circa 1,3 miliarde de lei, în creştere cu circa 70% faţă de anul anterior şi un profit de 171 milioane de lei, potrivit estimărilor companiei.

    O prezenţă discretă pentru publicul authohton, aflat mai mult prin avioane în drumul spre negocierea contractelor internaţionale, Comănescu a fost prezent la inaugurarea platformei petroliere GSP Uranus. Unitatea este rezultatul unei investiţii de circa 44 de milioane de dolari, din care EximBank a finanţat 30 de milioane de dolari, cu garanţie de stat de 80%, iar restul a fost acoperit de companie. 

    Îmbrăcat în echipament de protecţie, Gabriel Comănescu a făcut personal prezentarea noii platforme în incinta GSP Shipyard, în Portul Constanţa Sud-Agigea, unde a avut loc şi o parte din lucrările de modernizare a acesteia. Audienţa a fost formată din preşedintele EximBank, Traian Halalai, secretarul de stat în Ministerul Finanţelor Publice Mihai Daraban, precum şi alţi invitaţi din ţară, străinătate şi reprezentanţi ai presei. Toţi au urcat scările platformei avertizaţi de omul de afaceri „Atenţie, să nu cădeţi în mare!„, înainte ca aceasta să fie lansată în larg.

    Omul de afaceri – aflat în topul miliardarilor autohtoni – evită detaliile care ţin de aspectele financiare ale companiei, dar este mai darnic în ce priveşte aspectele tehnice: „Este vorba despre o reparaţie capitală pe care am început-o următoarea zi de la achiziţie; fiecare bucăţică a fost refăcută şi recertificată„, a declarat Comănescu.

    Cumpărată în urmă cu cinci luni de la compania elveţiană de foraj marin Transocean, unde se afla în staţionare de doi ani, platforma a fost transportată dintr-un şantier din Croaţia, iar apoi a intrat în fazele de modernizare, respectiv reclasificare realizate de două companii membre ale Upetrom Group: Euroned Engineering şi GSP Shipyard, cu utilaje americane, europene sau preluate de la producătorul de utilaj petrolier 1 Mai Ploieşti. La lucrări au participat aproximativ 400 de persoane, toţi români: lăcătuşi, sudori şi tubulatori specializaţi în domeniul naval, echipă întărită cu absolvenţi de inginerie navală.

    Platforma astfel modernizată poate efectua săpături de până la 106 metri adâncime de apă şi o adâncime de sondă de forat de 9.000 de metri. Perimetrul în care Uranus va opera este Marea Neagră, iar primul contract, semnat pentru patru sezoane, fiecare a câte şase luni, este cu Petrom: „Vom executa servicii foraj şi foraj şi reparaţii capitale, la ordinul Petrom. Cât are nevoie de noi Petrom, stăm cu ei, pe urmă ne putem întoarce la clienţii vechi, precum Turkish Petroleum, Petroceltic, Sterling„, declara Comănescu.

    Noua unitate se alătură astfel platformei Prometeu, aflată tot în Marea Neagră într-un contract cu Petrom, dar care urmează să treacă la Petroceltic. Alte trei platforme – Atlas, Orizont şi Fortuna – se află în Mexic, contractate de compania petrolieră de stat mexicană; Saturn – cea mai modernă dintre platforme – este în Olanda şi este pe punctul de a fi dusă în Rusia pentru contractul cu Gazprom, iar Jupiter se află în Turcia, în Golful Iskenderun.