BusinessMagazin

Tag: mobila

  • Lem’s a vândut peste 3.500 de amsambluri de living New York în trei ani

    La trei ani de la lansare, New York rămâne prima opţiune a clienţilor Lem’s care caută un design exclusivist, cu detalii sofisticate şi sisteme moderne de iluminare LED pe senzori sau sisteme de deschidere tip push.

    De la lansarea din 2012 şi până în prezent, configuraţiile New York au ajuns să reprezinte 22,4% din vânzările totale de living-uri în reţeaua Lem’s. Preţul mediu al unei configuraţii New York este 4.629 lei.

    „Contribuţia gamei New York în vânzările Lem’s a crescut de la an la an, fapt care indică o deschidere tot mai mare a românilor către produsele premium, către o îmbinare eficientă între design modern, îndrăzneţ, şi funcţionalitate, manifestată prin iluminarea pe senzori, deschidere automată sau glisare silenţioasă,” declară Adrian Rizea, director comercial Lem’s.

    Anul acesta, Lem’s a introdus în portofoliul de produse o nouă gamă de living-uri funcţionale şi cu design modern, living-urile Box. Prin configuraţiile Box, Lem’s se adresează unui public tânăr, interesat în egală măsură de mobilier cu personalitate, cu o cromatică bogată şi un design modern–minimalist. Dincolo de aspectul stilistic, livingurile Box au caracter utilitar, cu spaţii de depozitare generoase, şi pot încadra perfect un TV modern, nelipsit din camera de zi a românilor.

    “Configuraţiile Box sunt deja expuse în toate magazinele din reţeaua Lem’s. Ne aşteptăm ca livingul Box să ajungă la aproximativ 2.000 de configuraţii vândute până la sfârşitul lui 2015. Iar în anul următor, probabil va devansa contribuţia New York în vânzările de living-uri din reţeaua noastră,” adaugă Adrian Rizea.

    Living-urile Box pornesc de la 1.600 lei şi sunt, ca toate produsele Lem’s, configurabile şi adaptabile în funcţie de modulele şi dimensiunile dorite de clienţi.

    Lem’s oferă clienţilor un plan de achiziţie cu carduri sau prin creditare. Partenerii Lem’s în această direcţie sunt CEB (Card Avantaj), Raiffeisen, BCR, Banca Transilvania, BRD, Garanti, Bancpost şi finanţare directă în magazine prin UniCredit Consumer Financing IFN. Acest tip de finanţare reuşeşte să ocupe aproximativ 16 procente din business-ul Lem’s.

    Compania Lemet a dezvoltat brandul de magazine Lem’s pentru desfacerea produselor sale. În prezent reţeaua Lem’s are cea mai mare acoperire la nivel naţional, peste 66.000 mp de retail amenajaţi în aproape toate judeţele ţării. Pe platforma Lemet de la Brebu şi în reţeaua naţională de magazine Lem’s activează peste 1.350 de angajaţi.

    Fabrica Lemet din Brebu a fost înfiinţată în 1991, în prezent halele de producţie şi depozitare acoperă o suprafaţă de peste 36.000 mp. Capacitatea actuală anuală de prelucrare a fabricilor de mobilă Lemet este de aproximativ 3.500.000 de panouri tip PAL. Liniile de producţie sunt complet automatizate, bazându-se pe cele mai noi tehnologii existente la nivel mondial.

  • Un director RCS&RDS rupe tăcerea: ce PLANURI are operatorul telecom pentru reţeaua mobilă

    “Aşa cum am spus şi anterior tehnologia 3G este importantă pentru că ea este larg disponibilă pe terminalele actuale în primul rând, are resurse de spectru încă disponibile”

    Un director RCS&RDS rupe tăcerea: ce PLANURI are operatorul telecom pentru reţeaua mobilă

  • În urma unei investiţii de 1 milion de lei, Lem’s deschide un nou showroom în Alba Iulia

    Lem’s este prezent în Capitală cu şase magazine, dintre care patru sunt proprii şi două în franciză, iar suprafaţa totală de vânzare din Bucureşti are peste 6000 de mp. Cel mai mare este magazinul Lem’s din Vulcan Value Center, care se întinde pe două nivele şi măsoară 2000 de mp. Investiţiile în magazinele Lem’s din Capitală depăşesc 10 milioane de lei doar în ultimii ani. Restul ţări rămâne însă la fel de interesant, politica de extindere a reţelei luând în considerare urbanul mijlociu şi mic. Exemple în acest sens sunt oraşe ca Videle sau Rovinari.

    „Fie că e vorba de cele 6 magazine din Bucureşti sau celelalte 80 de magazine magazine Lem’s din România, toate trebuie să se întindă pe suprafeţe mari, necesare pentru expunerea întregii game de de mobilier a Lemet. Din 2009 şi până în prezent oferta Lem’s a crescut de la aproximativ 900 de corpuri de mobilier, la peste 10.000,” declară Adrian Rizea, director comercial Lem’s.

    În primele 6 luni din 2015, investiţiile Lemet în reţeaua de magazine Lem’s se ridică la peste 5,5 milioane de lei. Cu magazinul din Alba Iulia, reţeaua Lem’s ajunge la o suprafaţă totală de retail, la nivelul întregii ţări, de aproximativ 70.000 de mp.

    „Creşterile constante pe care Lem’s le-a înregistrat în anii din urmă sunt datorate investiţiilor în reţea, dar şi investiţiilor în inovaţie. În industria mobilei, inovaţia înseamnă tehnologii şi utilaje, materiale, design şi, în final, produse de mobilier cu valoare adăugată mare”, declară Alexandru Rizea, director general Lemet.

    Lem’s are în ofertă un plan de achiziţie cu carduri sau prin creditare, partenerii Lem’s fiind UniCredit Consumer Financing IFN prin finanţare a produselor direct în magazine, băncile Raiffeisen şi Transilvania. Acest tip de finanţare ocupă aproximativ 10 procente din business-ul Lem’s. Până pe 30 august, magazinele Lem’s propun clienţilor reduceri de până la 40% la toate gamele de produse.

    Compania Lemet a dezvoltat brandul de magazine Lem’s pentru desfacerea produselor sale. În prezent reţeaua Lem’s are cea mai mare acoperire la nivel naţional, peste 70.000 mp de retail amenajaţi în aproape toate judeţele ţării. Pe platforma Lemet de la Brebu (Prahova) şi în reţeaua naţională de magazine Lem’s activează peste 1.350 de angajaţi.

    Fabrica Lemet din Brebu a fost înfiinţată în 1991, în prezent halele de producţie şi depozitare acoperă o suprafaţă de peste 36.000 mp. Capacitatea actuală anuală de prelucrare a fabricilor de mobilă Lemet este de aproximativ 3.500.000 de panouri tip PAL. Liniile de producţie sunt complet automatizate, bazându-se pe cele mai noi tehnologii existente la nivel mondial.

  • „Poveste Urbană” – aplicaţia mobilă gratuită care dezvăluie poveştile clădirilor istorice ale României

    Aplicaţia se prezintă sub forma unui ghid modern, dedicat celor interesaţi să descopere clădirile cu valoare arhitecturală din Bucureşti, Braşov, Iaşi, Cluj, Timişoara, Craiova şi Constanţa.

    Aplicaţia oferă informaţii despre foştii proprietari ai caselor, clădirilor sau conacelor boieresti, poveştile familiilor care au trăit acolo sau le-au trecut pragul. Totodată, oferă informaţii despre anul construcţiei, precum şi numele arhitectului. Informaţiile au fost culese şi verificate de o echipă de istorici şi arhitecţi.

    Din meniul aplicaţiei, utilizatorii pot selecta limba dorită (conţinutul aplicaţiei este disponibil în română şi engleză), oraşul pe care vor să îl descopere, precum şi să vizualizeze pe hartă cele mai apropiate obiective.

    „Poveste Urbană” poate fi descarcată gratuit din magazinele PlayStore şi AppStore. Mai multe detalii pot fi găsite şi pe website-ul dedicat proiectului, aplicatiapovesteurbana.gandul.info

    “Am ales să sprijinim cu mândrie proiectul “Poveste Urbană” nu doar pentru că este un proiect în a cărui valoare credem cu tărie, ci, mai mult decât atât, pentru că însusi scopul proiectului este să scoată la lumină valori autentice, pe care timpul şi-a pus amprenta şi le-a făcut să intre într-un con de umbră: clădiri care ne definesc, monumente care marchează momente importante şi, nu în ultimul rând, poveştile care le însoţesc şi care ne dezvăluie mai multe despre comunitatea în care trăim. Avem încrederea că astfel, cunoscând mai bine trecutul şi moştenirea lui, putem contribui la un viitor mai frumos pentru copiii nostri”, spune Alma Lavinia Clara Bacula, reprezentatul Fundaţiei Colegiul Pro (fosta Fundaţia pentru Educaţie şi Dezvoltare MediaPro).

    Pentru ING Bank, acesta este un proiect de responsabilitate socială, ce se încadrează în direcţia dezvoltare urbană. Colaborarea cu Fundaţia Colegiul Pro a pornit în urma unei competiţii de proiecte, lansată de ING în octombrie 2013. Prima etapă a acestui proiect s-a desfaşurat in perioada iunie – iulie 2014, cand publicul larg a fost invitat să intre pe platforma povesteurbana.gandul.info şi să încarce fotografii şi poveşti ale clădirilor cunoscute.

    „ING Bank susţine proiecte de dezvoltare urbană care urmăresc să facă mai bună viaţa în oraş. Iniţiativele sunt alese în urma unor competiţii de proiecte pentru organizaţiile neguvernamentale. Pe lângă Poveste urbana, am sprijint şi proiectul Asociaţiei Make a Point – Turnul de apă şi artă din Pantelimon – şi Romanian Design Week al The Institute. Anul acesta, finanţam proiectul Asociaţiei Tandem, care îşi propune să ajute persoanele nevăzătoare să devină independente în Bucureşti, prin crearea unei aplicaţii pentru mobil construită în beneficiul lor. În ultimii trei ani, ING Bank a investit peste 200.000 de euro în aceste proiecte”, spune Roxana Colisniuc, CSR Officer ING Bank.

    „Poveste Urbană” beneficiază de susţinerea Mediafax Group.

    Fundaţia Colegiu Pro (fostă Fundaţia pentru Educaţie şi Dezvoltare MediaPro – FEDM) creează prin activitatea sa un cadru de cunoaştere, cercetare şi dezvoltare, ca baza a proiectelor de modernizare economică şi socială din România. Fundaţia Colegiul Pro a desfăşurat acţiuni de educaţie pe teme sociale, politice şi economice a publicului larg, atât în parteneriat cu companii private şi ONG-uri, cât şi cu finanţare de la Uniunea Europeană, fiind beneficiar sau partener în 3 proiecte cu finanţare UE, derulate în perioada 2010-2012. Un proiect complex desfăşurat în 2013 în parteneriat cu Metropolitan Life, intitulat „Sănătatea-i cel mai bun prieten”, a avut ca principale activităţi dezvoltarea unei campanii de educare şi informare a publicului larg în ceea ce priveşte asigurările private de sănătate.

    Mediafax Group este o companie construită în jurul conţinutului şi reuneşte branduri-lideri de piaţă din presa românească. Brandurile Mediafax Group sunt: BUSINESS – Ziarul Financiar, www.zf.ro; Business Magazin, www.businessmagazin.ro; SPORT&SPECIAL INTEREST – www.prosport.ro, www.promotor.ro, www.go4it.ro, www.descopera.ro; GENERAL – Mediafax Mass-Media News, www.mediafax.ro, www.gandul.info; Mediafax Foto, Mediafax Monitorizare, Mediafax Mobile; WOMEN&ENTERTAINMENT: Ce se întâmplă, doctore?, www.csid.ro, The One, www.one.ro, www.apropotv.ro.

    ING Bank România este parte a ING Group, instituţie financiară internaţională de origine olandeză, care oferă servicii bancare unui număr de peste 33 de milioane de clienţi individuali, companii sau instituţii din peste 40 de ţări.

    Înfiinţată în 1994, ING Bank România este o bancă universală, oferind produse şi servicii tuturor categoriilor de clienţi – companii mari şi mici, instituţii financiare, mici antreprenori şi persoane fizice.

    ING Bank România a început în 2011 un proces de dialog social cu principalii beneficiari locali (clienţi, angajaţi, presă, ONG-uri) pentru a afla care sunt aşteptările şi nevoile acestora. Pornind de la rezultatele acestui proces, ING Bank România şi-a construit strategia de responsabilitate socială corporatistă, urmând trei direcţii: Educaţie financiară si antreprenoriat, Educaţie pentru copiii din grupurile dezavantajate şi Dezvoltare urbană.

    Pentru mai multe informaţii, vă rugăm contactaţi:

    Ana-Maria Popa, Project Manager, Fundaţia Colegiul Pro T: 0741 472 905 E: anamaria.popa@m.ro

    Roxana Colisniuc, Corporate Social Responsibility Officer, ING Bank T: 0752 015 585; E: roxana.colisniuc@ing.ro

  • Dezvăluirea unui fost angajat: de ce îşi „permite” IKEA să vă vândă hot-dog la 1 leu şi meniuri cu chifteluţe la 10 lei?

    Chifteluţe suedeze, somon afumat, celebra prăjitură cu migdale şi caramel şi hot-dog pentru care nu scoţi din buzunar mai mult de un leu. Toate acestea se găsesc în restaurantele IKEA, acolo unde, de cele mai multe ori, se formează cozi lungi. Nici nu-i de mirare, având în vedere preţurile accesibile.

    Care este motivul, însă, pentru care retailerul de mobilă îşi „permite” să coboare preţurile alimentelor atât de mult?

    DEZVĂLUIREA UNUI FOST ANGAJAT: DE CE CREDEŢI CĂ IKEA „VĂ DĂ” HOT-DOG-UL LA 1 LEU? !

  • A preluat la 20 de ani o afacere cu patru angajaţi, iar acum conduce o companie cu venituri de 35 de milioane de euro

    Faptul că numele „Rusu” este sinonim cu afacerea creată de timişoreanul Cristian Rusu este evident. La 37 de ani, antreprenorul controlează unul dintre cei mai puternici retaileri de mobilă, Casa Rusu, cu o reţea de 29 de magazine. Grupul Rus Savitar, care a ajuns la 1.000 de angajaţi, reuneşte patru fabrici de mobilă şi reţeaua de magazine Casa Rusu, iar cifra de afaceri înregistrată anul trecut a fost de 35 de milioane de euro, în creştere cu 25% faţă de 2013. „În 1991, mama a început afacerea cu mobilă, cu nişte asociaţi. În 1994 a fost construit primul magazin propriu, cu marfă 100% românească. Profilul a fost menţinut până în 1998, când concentrarea s-a mutat către importuri”, rememora Rusu debutul companiei într-un interviu acordat recent Business Magazin. În 1998, la 20 de ani, a fost momentul când a preluat frâiele companiei, care avea la momentul respectiv doar patru angajaţi. Tânărul antreprenor a marşat pe ideea preţului mic şi a făcut numele Rusu să  genereze afaceri ce vizează anul acesta pragul de 40 de milioane de euro, o nouă fabrică ce va deveni funcţională vara aceasta, cât şi continuarea extinderii reţelei de magazine.

    Mai multe poveşti de succes ale antreprenorilor ce au ajuns să se identifice cu brandul creat puteţi citi în articolul de copertă al Business Magazin al acestei săptămâni. 

  • Tehnologia mobilă îmbunătăţeşte viaţa oamenilor

    La conferinţă vor fi supuse dezbaterii cele mai noi aplicaţii şi programe sociale care folosesc tehnologia pentru a schimba in bine viata oamenilor, alături de personalităţi precum: Ravinder TAKKAR – CEO, Vodafone România; Raed ARAFAT – Fondator, Fundaţia pentru SMURD; Irina-Margareta NISTOR – Preşedinte onorific, Fundaţia Vodafone România; Florina TĂNASE – Director Legal&External Affairs, Vodafone România; Gyorgy PETER – Director, Asociaţia Caritas Alba Iulia – Asistenţă Medicală şi Socială; Florin GEORGESCU – Director, Asociaţia Tandem; David NEACŞU – Liderul primei expediţii româneşti pe Everest şi alpinist de renume internaţional; Dragoş DINU – Membru în board-ul Fundaţiei Romanian Business Leaders; Angela GALEŢA – Director, Fundaţia Vodafone România; Graham PEROLLS – Preşedinte Fondator Fundatia Hospice Casa Speranţei; Prof. Dr. Vintilă MIHĂILESCU – Şcoala Naţională de Studii Politice şi Administrative, antropolog; Andrei ROŞU – Sportiv, primul maratonist care a intrat în Cartea Recordurilor pentru performanţa sa de a alerga 7 maratoane şi 7 ultramaratoane pe 7 continente şi Mihaela VLĂICULESCU – Director, Asociaţia Sprijin pentru Diabet.

    Dezvoltarea permanentă a tehnologiei şi apariţia unor dispozitive din ce în ce mai performante ne ajută nu numai în viaţa de zi cu zi, ci şi în îmbunătăţirea stării de sănătate a persoanelor care sufera de diverse afecţiuni. Pentru a prezenta astfel de proiecte aflate în derulare, dar şi pentru a dezbate noi programe în care tehnologia ar putea imbunatati viata oamenilor, Fundaţia Vodafone România şi Agenţia de presă Mediafax au iniţiat anul trecut conferinţa „Mediafax Talks about Technology for Social Change”, ajunsă acum la a doua ediţie.

    În cadrul primei ediţii a acestui eveniment au fost prezentate proiecte care utilizează tehnologiile mobile pentru monitorizarea şi uşurarea vieţii pacienţilor. O parte dintre lectori au participat şi la ediţia trecută, Ravinder TAKKAR, CEO Vodafone România, apreciind parteneriatul Fundaţiei Vodafone România cu SMURD şi anunţând că soluţia tehnologică prin intermediul căreia paramedicii pot transmite imagini şi informaţii medicale de la locul unui accident către camerele de gardă din spitale va fi extinsă. Fondatorul Fundaţiei pentru SMURD, Raed ARAFAT, a spus că România este prima ţară din Europa, dacă nu şi din lume, în ceea ce priveşte telemedicina. Raed ARAFAT a prezentat live, prin intermediul tehnologiei 4G, cum funcţionează sistemul de telemedicină a SMURD.

    Un proiect prezentat anul trecut a fost Controlin, un program de management dedicat persoanelor cu diabet, lansat de Asociaţia React şi Fundatia Vodafone România. Kit-ul pentru utilizarea acestuia include un glucometru de ultimă generaţie cu Bluetooth, consumabile şi un smartphone. Pacientul foloseşte zilnic glucometrul, care transmite prin Bluetooth către telefonul mobil valoarea glicemiei măsurate. Din telefon datele sunt transmise automat către server şi prelucrate în vederea furnizării de informaţii relevante pentru pacientul diabetic şi pentru medicul acestuia.

    Un alt proiect prezentat la prima ediţie a conferinţei Mediafax Talks about Technology for Social Change este cel implementat cu succes de Fundatia Vodafone Romania şi Asociatia Inima Copiilor în secţia de terapie intensiva nou-născuţi a spitalului Marie Curie. Prin intermediul acestuia, medicii au posibilitatea de a vizualiza, de la distanţă, în detaliu, ce se întâmplă cu un pacient cu afecţiuni grave. Imaginile pot fi urmărite cu uşurinţă, întrucât camerele video folosite măresc imaginea de până la 12 ori. Momentul emoţionant al conferinţei a fost când participanţii au putut vedea live nou-născuţii de la spitalul Marie Curie.

    Dar zonele unde tehnologia ar mai putea interveni pentru îmbunătăţirea vieţii noastre sunt multe şi, de aceea, Agenţia de presă Mediafax şi Vodafone România vă invită din nou la Mediafax Talks about Technology for Social Change pentru a descoperi şi anul acesta mai multe informatii despre aplicaţii mobile si programe inovatoare ale momentului puse în slujba comunităţii.

    Evenimentul va reuni reprezentanţi ai organizaţiilor non-guvernamentale, ai instituţiilor publice şi private, medici, directori de spitale, reprezentanţi ai organizaţiilor de pacienţi, reprezentanţi ai companiilor din România.

    Conferinţa va fi moderată de Elvira Gheorghiţă, Senior Reporter Mediafax şi cunoscutul blogger Cristian China-Birta.

    Mai multe detalii, agenda evenimentului „Mediafax Talks about Technology for Social Change” – ediţia a II-a puteţi găsi pe website-ul: http://www.mediafaxtalks.ro/mediafax-talks-about-technology-for-social-change/prezentare-eveniment-70-2883

  • Un timişorean de 37 de ani controlează unul dintre cei mai puternici retaileri de mobilă şi are afaceri de 35 de milioane de euro

    Timişoreanul Cristian Rusu controlează, la 37 de ani, unul dintre cei mai puternici retaileri de mobilă, Casa Rusu, cu o reţea de 29 de magazine. A patra fabrică a Rus Savitar, producătorul de mobilier din cadrul grupului, este un pariu pentru tânărul antreprenor, care a ridicat-o, de la zero, contra cronometru, deoarece liniile de producţie trebuie să fie funcţionale în vara acestui an, pentru ca antreprenorul să primească finanţare europeană. 2015 este, pentru compania timişoreană, un nou moment de hotar, pentru că după ce a dezvoltat reţeaua de magazine în plină criză, Casa Rusu trece la un nou nivel, mizând pe suprafeţe de retail de mari dimensiuni.

    “Pentru mine criza a fost cel mai bun lucru care s-a putut întâmpla în viaţa asta. A fost de departe cea mai bună perioadă. Înainte de criză eram 250 de oameni, acum suntem 1.000. În această perioadă am putut să ne dezvoltăm la costuri rezonabile, în aşa fel încât să recuperăm în 6-7 ani investiţia”, spune Cristian Rusu.

    Grupul Rus Savitar, care a ajuns la 1.000 de angajaţi, reuneşte patru fabrici de mobilă şi reţeaua de magazine Casa Rusu, iar cifra de afaceri înregistrată anul trecut a fost de 35 de milioane de euro, în creştere cu 25% faţă de 2013. Previziunile pentru anul în curs vizează pragul de 40 de milioane de euro, în condiţiile în care în această vară noua fabrică trebuie să fie deja funcţională, iar extinderea reţelei de magazine continuă. Două noi spaţii au fost deschise în prima parte a anului, unul în centrul comercial Carrefour Colentina, pe o suprafaţă de 2.500 mp, deschis în martie în urma unei investiţii de 500.000 de euro, şi un altul în Bacău, în centrul comercial Cora, pe o suprafaţă de 1.500 mp, în aprilie. Marele pariu al retailerului va fi însă intrarea în segmentul magazinelor de mari dimensiuni, de 8.000-10.000 mp; în privinţa momentului în care s-ar putea întâmpla acest lucru, Cristian Rusu spune că acesta depinde, în principal, de rapiditatea cu care sunt semnate actele de vânzare a terenurilor şi de timpul în care sunt primite autorizaţiile necesare pentru costrucţie. Antreprenorul estimează că sunt necesare nouă luni de la stadiul de proiect până la inaugurare. Hipermagazinele de mobilă ar putea fi dezvoltate însă doar în oraşe mari din ţară, în Bucureşti, Timişoara, Cluj. „Fără a lua credit bancar, am bani pentru a deschide două magazine proprii, de mari dimensiuni, pe an. Dar suntem dependenţi de ritmul de achiziţie a terenurilor, pentru că întâlnesc, de pildă, oameni care nu vor să vândă terenurile. Piaţa este extrem de volatilă”.

    Despre cea de a patra fabrică, antreprenorul spune că este o investiţie fulger, care trebuie finalizată în şase luni de la semnarea contractului. „Este foarte greu să construieşti o fabrică într-un interval atât de scurt, însă a fost o oportunitate. O oportunitate”, pentru că respectarea termenului înseamnă un câştig de 1,2 milioane de euro, care reprezintă valoarea finanţării cu bani europeni din cele 4,4 milioane de euro cât înseamnă investiţia totală. Fondurile europene sunt aferente alocării din perioada 2007-2014 iar accesarea lor a fost posibilă doar după ce alte companii şi-au retras proiectele din cursa finanţărilor, iar banii au fost redistribuiţi.

    Noua fabrică, pentru care sunt angajaţi în jur de 100 de oameni, este gândită pentru piese înguste de mobilier, despre care Cristian Rusu spune că sunt dificil de produs. În celelalte fabrici ale grupului sunt instalate linii de producţie pe care se realizează debitarea plăcilor, bordurarea şi alte operaţiuni. Pentru pentru a fi realizate noi reglaje, pentru a schimba tipul de produs care iese de pe bandă, sunt necesare în jur de 20 de minute, indiferent dacă urmează a fi produse mii de bucăţi sau sute de mii de unităţi. Timpul necesar pentru calibrarea liniei este la fel de mare ca şi în cazul în care de pe banda de producţie ies de zeci sau de sute de ori mai multe produse. De aceea compania se concentrează pe seriile mari, explică tânărul antreprenor. Tot el spune că preferă să producă mai mult decât vinde într-o lună, chiar dacă ţine produsele în depozit „pe care l-am făcut foarte mare”, pentru a putea livra către clienţi luna următoare. „Astfel, putem produce un obiect acum şi apoi peste două luni, până atunci nu mai pierdem timpul pentru a face reglajele benzii. Sigur, acest lucru înseamnă costuri, pentru că orice client plăteşte doar după livrarea mărfii. În plus, sunt şi costurile de depozitare”.

  • Genetica şi mobilierul de lux în aceeaşi ecuaţie

    La 34 de ani Cristina Iederan are la Cluj două magazine cu mobilier de lux şi se concentrează pe soluţiile de amenajare mai mult decât pe vânzarea efectivă, la bucată, a pieselor de mobilă. Tânăra antreprenoare spune că nu s-a îmbogăţit, dar nici nu se vede făcând altceva.

    Îmi place să compar mobilierul cu maşinile. Aşa cum există Dacia, Mercedes şi Bentley, la fel şi în cazul mobilierului există diferite categorii de produse, iar preţul reflectă calitatea lemnului, a designului, a manoperei, marca“, spune Cristina Iederan, care a fondat afacerea Home Couture, care operează două magazine cu mobilier de lux la Cluj, sub marca Lovely.

    „Antreprenoriatul mi se potriveşte pentru că întotdeauna am avut o fire independentă. De fapt, chiar aşa mă caracterizează prietenii: căpoasă şi independentă“, spune Cristina Iederan, care a ales să-şi clădească propria firmă în 2008, exact în momentul în care apetitul de cheltuială al românilor avea să se reducă drastic. A ales să rişte, să pună la bătaie banii familiei, propria siguranţă financiară şi deşi spune că a întâlnit nenumărate momente dificile, în care se întreba, de pildă, cum să găsească bani necesari pentru finanţare, „îmi place foarte mult ceea ce fac şi nu mă văd niciodată făcând altceva“.

    Absolventă a Facultăţii de Biochimie (2003), specializarea Genetică, a Universităţii Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca, s-a angajat încă din ultimul an de studenţie, la recomandarea unei prietene, în cadrul unui showroom Franke, specializat în vânzarea de echipamente de bucătărie. „Firma la care lucram atunci a încercat ceva nou în anii de glorie în afaceri, perioada 2004-2005, adică să vândă şi mobilier de bucătărie, împreună cu echipamentele Franke. Decizie care s-a dovedit inspirată, fiind o abordare nouă pe piaţa din Cluj“, spune tânăra antreprenoare. Atunci a intrat în contact cu mobilierul de lux, „am descoperit o lume nouă a mobilierului importat din Italia, am trecut prin cursuri de marketing şi design“, iar showroomul Franke a devenit o franciză a afacerii Class, deţinută de antreprenoarea Camelia Şucu.

    „N-am practicat niciodată în domeniul în care am studiat, dar susţin şi acum cu toată convingerea că studiile în chimie pe care le-am absolvit mi-au fost de folos deopotrivă în cizelarea mea ca om, dar şi ca femeie de afaceri.“ Ideea de a se lansa în aventura antreprenoriatului i-a venit în vremea în care era angajată şi se gândea că are idei bune de pus în practică, pe cont propriu. „Tot bagajul de cunoştinţe necesar a fost acumulat la primul loc de muncă, de care m-am desprins uşor“, povesteşte clujeanca. Primii paşi au fost să stabilească relaţii cu mai mulţi furnizorii italieni despre care spune că, „în timp i-am cernut prin standardele calităţii, corectitudinii şi fair-playului“, astfel încât lucrează acum cu 10-12 firme producătoare.

    Despre investiţia iniţială, de circa 20.000 de euro, spune că a avut suportul părinţilor, dar că ulterior trebuie să creşti volumul de bani alocaţi şi pentru a finanţa afacerea a trebuit să vândă apartamentul în care locuia. În 2008 a încercat marea cu degetul şi a deschis un spaţiu de vânzare, cu o suprafaţă de 80 mp. În vara anului următor se muta într-un spaţiu de 100 mp pe unul din principalele bulevarde din Cluj-Napoca şi îşi aminteşte cu claritate că ziua deschiderii a fost una dintre cele mai călduroase din an, iar „soarele răzbătea cu toată puterea lui de iulie prin faţada de sticlă a magazinului, mobilat până în cel mai mic detaliu, în stil neoclasic, un amestec cald între clasic şi modern“. Pas cu pas antreprenoarea a crescut afacerea, iar 2014 a fost un an de investiţii susţinute.

    Pe lângă extinderea spaţiului de vânzare stradal, ajuns la 200 mp, pentru care a fost necesar un buget de investiţii de 20.000 de euro, Home Couture a făcut şi primul pas într-un centru comercial, inaugurând un magazin de 150 mp în Iulius Mall, în urma unei investiţii de 100.000 de euro. Numele ales pentru magazine este Lovely şi Iederan spune că s-a gândit la asocierea imaginii cu „o mică bijuterie de platină, ceva încântător, dar în acelaşi timp maiestuos“.

  • Carte: Richard Branson vorbeşte despre cum să devii un manager de top

    Ce ar trebui? Experienţă, succes, companii şi produse reuşite, o ascensiune uluitoare, multă-multă experienţă de viaţă, puterea de a construi echipe şi de a antrena mase mari de oameni să îţi îndeplinească visurile. Din fericire există şi astfel de inşi, iar Richard Branson este unul dintre aceştia. Cea mai recentă carte a sa, ”The Virgin Way.

    Cum să asculţi, să înveţi, să râzi şi să conduci„, tocmai a apărut în româneşte şi veţi fi intuit deja din titlu ce vrea cunoscutul antreprenor să demonstreze: faptul că o companie sau un grup de com-panii pot fi conduse şi altfel, nu numai cu alură de ZbirÎnfumuratCăruiaNu-iPlaceNimicŞiNimeniDarLeŞtiePeToate. O spune în primul rând faptul că Branson este şeful visurilor pentru unu din patru britanici, o spune numărul reuşitelor sale şi o spune numărul eşecurilor sale, o spun cele opt sau nouă cărţi pe care Richard Branson le-a scris despre Richard Branson şi o spune ascensiunea însăşi a lui Branson în cei peste 40 de ani de carieră în afaceri.

    Cartea abundă, cum altfel, în istorii despre Virgin şi învăţămintele trase de miliardar din acestea, scrise la persoana I, într-o manieră destinsă şi directă, şi avem aici, cred, prima lecţie a lui Branson: ”ştiinţa de a te vinde„. Desigur, în situaţia în care ai ceva de spus şi ai dovedit asta. Şi urmează: ştiinţa de a asculta, nu doar de a auzi, arta de a-ţi înţelege clienţii, puterea de a te constitui într-un lider real, adversiunea faţă de mediocritate, obţinerea unei culturi corporatiste reale.

    Ca să fie completă, cartea include şi un decalog care rezumă ideile din carte; multe vor suna, în spiritul a ceea ce am zis mai devreme, a clişeu – pentru că nu lipseşte veşnicul îndemn 
”urmează-ţi visul„. Dar o spune Branson, care mai are şi alte sfaturi, cum ar fi ”schimbă ceva în bine„, ”simte-te bine şi ai grijă de echipa ta„, ”închide-ţi laptopul şi iPhone-ul şi mişcă-ţi fundul la faţa locului„ sau ”fă ceea ce îţi place şi pune-ţi o canapea în bucătărie„. Iar la el ”urmează-ţi visul„ are cu totul alte înţelesuri.

    Branson, de neevitat.