Tag: minim

  • Iunie 2016 ar putea fi o lună care va intra în istorie

    Două evenimente extraordinare ar putea face ca luna iunie să intre în istoria Europei şi a lumii. După votul de pe 5 iunie Elveţia ar putea deveni prima ţară din lume care introduce un venit minim de bază, necondiţionat, pentru toţi cetăţenii, iar pe 23 iunie britanicii vor decide prin referendum dacă Marea Britanie rămâne sau nu în Uniunea Europeană. Până acum niciun stat nu a ales să iasă din UE.

    Referendumul din Elveţia, una dintre cele mai prospere ţări din lume, arată felul în care visele gânditorilor radicali pătrund în politica tradiţională. În ţări diverse precum Brazilia, Canada, Finlanda, Olanda şi India guvernele naţionale sau locale fac experimente pe baza ideii introducerii vreunei forme de venit de bază în condiţiile în care caută alternative la statul asistenţial ineficient, să rezolve problema inegalităţii economice şi să repare pagubele făcute de perturbările sociale produse de evoluţia tehnologiei, de producţia şi de serviciile robotizate, după cum scrie Financial Times.

    În Elveţia, votul nu priveşte o sumă anume, însă iniţiatorii referendumului vorbesc de circa  2.500 de franci elveţieni pe lună pentru adulţi, indiferent de avere, de contribuţiile sociale sau de locul de muncă, şi de 625 de franci pe lună pentru copii.

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro

  • Iunie 2016 ar putea fi o lună care va intra în istorie

    Două evenimente extraordinare ar putea face ca luna iunie să intre în istoria Europei şi a lumii. După votul de pe 5 iunie Elveţia ar putea deveni prima ţară din lume care introduce un venit minim de bază, necondiţionat, pentru toţi cetăţenii, iar pe 23 iunie britanicii vor decide prin referendum dacă Marea Britanie rămâne sau nu în Uniunea Europeană. Până acum niciun stat nu a ales să iasă din UE.

    Referendumul din Elveţia, una dintre cele mai prospere ţări din lume, arată felul în care visele gânditorilor radicali pătrund în politica tradiţională. În ţări diverse precum Brazilia, Canada, Finlanda, Olanda şi India guvernele naţionale sau locale fac experimente pe baza ideii introducerii vreunei forme de venit de bază în condiţiile în care caută alternative la statul asistenţial ineficient, să rezolve problema inegalităţii economice şi să repare pagubele făcute de perturbările sociale produse de evoluţia tehnologiei, de producţia şi de serviciile robotizate, după cum scrie Financial Times.

    În Elveţia, votul nu priveşte o sumă anume, însă iniţiatorii referendumului vorbesc de circa  2.500 de franci elveţieni pe lună pentru adulţi, indiferent de avere, de contribuţiile sociale sau de locul de muncă, şi de 625 de franci pe lună pentru copii.

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro

  • Mai bine le dăm nişte peşte, decât să-i lăsăm să tot pescuiască doar în ape sterpe

    Înainte de orice, să-i lămuresc pe eventualii hateri care, iluminaţi de înţelepciunea lor deosebită, şi sub îndemnul învăţăturii biblice „mai bine să-i învăţăm să pescuiască decât să le dăm peşti“, îmi vor spune că asta ar mai lipsi, să dăm săracilor bani degeaba, pentru că aceştia unu, nu s-ar mai simţi îndemnaţi să caute de muncă şi nici să muncească şi doi, ar da banii pe băutură. Există studii bazate pe cercetări făcute în cele mai diverse locuri locuri din lume, în Coasta de Fildeş, Mexic, Brazilia, Macedonia, Burkina Faso sau Maroc, iar rezultatele sunt cam aceleaşi: doar doi inşi din zece, cel mult, repet, cel mult, dau banii pe băutură. Nu neg, unii poate vor fi risipit banii pe prostii, dar de regulă oamenii s-au comportat responsabil. Şi nici nu au fugit de muncă, dimpotrivă. Voi reveni asupra acestui aspect.

    Să trecem la ale noastre acum: GiveDirectly, o organizaţie de caritate care a dat deja bani în Kenya şi Uganda, vrea să strângă, şi probabil o va face, 30 de milioane de dolari doar pentru început, pentru a asigura un venit gratuit pentru mai mult de 6.000 de kenyeni, în următorii cel puţin zece ani.

    Pe 5 iunie elveţienii vor avea un referendum pentru instituirea unui venit de bază.

    Primăria din Utrecht asigură unui număr de cetăţeni un nivel minim de subzistenţă.

    Finlanda intenţionează să aplice un plan pe doi ani pentru a testa diferite variante ale ideii.

    Y Combinator, o companie din Silicon Valley, finanţeză şi ea un astfel de experiment, iar guvernul din Ontario are, de asemeni, un program pilot. Canadienii nu sunt străini de astfel de idei, pentru că printre primele experimente de acest gen este cel din anii ’70 ai secolului trecut, în Manitoba.

    Ce efecte au astfel de programe? Unul dintre ele este că oamenii cumpără ciocolată, şi o ciocolată pentru un copil care nu a gustat aşa ceva mi se pare un argument cât se poate de valabil. În Nigeria guvernul a derulat, în 2011, un program de susţinere a 1.200 de antreprenori, cu 60 de milioane de dolari. Au solicitat bani 24.000 de oameni, din care au fost selectaţi în jur de 6.000, care au fost instruiţi şi ajutaţi să îşi întocmească planurile de afaceri. Dintre aceştia, au fost selectaţi circa 1.200 care au primit cash, în medie câte 50.000 de dolari. Trei ani mai târziu, sute de noi companii erau pe profit iar numărul locurilor de muncă create ajungea la 7.000.  

    Dacă e să facem un calcul simplu, un loc de muncă a costat în jur de 8.500 de dolari. În plus, avem afaceri care funcţionează, taxe la stat şi nivel de trai în creştere. Să ţinem minte cei 8.500 de dolari şi să-i comparăm cu cei 22.500 de euro pentru înfiinţarea unui loc de muncă în România (calcule valabile în perioada fostului guvern PSD) sau cu cei 90.000 de dolari avansaţi de Banca Mondială drept suma necesară pentru crearea unui loc de muncă în lume. Indiferent de condiţiile diferite din Nigeria, România sau oriunde altundeva în lume, zic că rezultatele sunt bune.

    700 de dolari donaţi de GiveDirectly au produs alţi 200 de dolari în agricultură şi în afaceri noi, un return de 28% care în alte cazuri a ajuns şi la 50%.

    În aceste condiţii, nu cumva o soluţie mai eficientă decât investiţiile statului sau decât ajutoarele de stat sau decât orice alte ajutoare de mii de miliarde din orice monedă vă trece prin cap care au fost risipite în criză s-ar putea dovedi a fi banii cash daţi oamenilor pentru a porni afaceri, pentru a cultiva terenuri, pentru a înfiinţa livezi sau pentru ferme de animale? 

    Nu-i mai bine oare să oferi 5.000 de euro odată, bani cu care omul să îşi încerce norocul, decât să-i oferi 200 de euro pe lună, adică salariul minim pe economie pe care îl primesc jumătate din angajaţi? Poate încercăm un experiment, undeva într-un sat amărât, cu un fleac de bani scurşi printre degete de politicieni; sunt convins că am fi uimiţi de rezultate.

    Sau, cu alte cuvinte, nu mai bine le dăm nişte peşte, decât să-i lăsăm să tot pescuiască doar în ape sterpe?

    Desigur, miracolul cu pâinile şi peştii, în viziunea lui Tintoretto.

  • Dolarul a scăzut la minimul ultimelor 11 luni

    Dolarul a scăzut în raport cu toate valutele importante, după ce perspectivele de creştere ale Statelor Unite se anunţă mai slabe, iar posibilitatea pentru creşterea dobânzii de către FED este diminuată, scrie Bloomberg. 

    Acţiunile asiatice au scăzut, iar petrolul s-a tranzacţionat aproape de 46 de dolari barilul.

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro

  • Cea mai misterioasă insulă din Mediterană: doar 1.000 de oameni au voie să o viziteze anual – GALERIE FOTO

     
    Insula Montecristo a devenit celebră după ce Alexandre Dumas a descris-o în romanul Contele de Monte Cristo. Pe această insulă, spune legenda, se află îngropate comori ale unor piraţi celebri.
     
    Doar 1.000 de turişti au voie să păşească, anual, pe insula Montecristo, iar viza se primeşte după o aşteptare de minim trei ani. 
     
    Zvonuri despre bogăţiile de aici au început să circule în secolul XIII, atunci când Mănăstirea St. Mamilian, amplasată pe insulă, a devenit una dintre cele mai înstărite din Europa. Alţii spun că piratul turc Barbă-Roşie ar fi ascuns aici mare parte din aurul furat în timpul expediţiilor sale din secolul al XVI-lea.
     
    În 1860, Regatul Italian a anexat Montecristo, cedând-o în 1889 marchizului Ginori, care a transformat-o într-o rezervaţie naturală. În 1971, insula a revenit statului italian, care în 2008 a deschis-o publicului.
     
    Fotografii: DailyMail
  • Tesla model 3 a fost lansată. Ce dotări are cel mai ieftin model – GALERIE FOTO

    Tesla Model 3 a fost prezentată lumii în urmă cu câteva ore de către Elon Musk, CEO-ul Tesla Motors.

    Tesla Model 3 are o autonomie de minim 350 de kilometri, însă Musk a promis că va încerca să o îmbunătăţească până când vor începe livrările.

    Preţul pentru Tesla Model 3 va începe de la 35.000 de dolari. Producţia va începe spre sfârşitul anului viitor şi primele livrări vor avea loc în 2018. Până acum compania a înregistrat deja 115.000 de precomenzi.

    Citiţi mai multe pe www.promotor.ro

  • Cea mai misterioasă insulă din Mediterană: doar 1.000 de oameni au voie să o viziteze anual – GALERIE FOTO

     
    Insula Montecristo a devenit celebră după ce Alexandre Dumas a descris-o în romanul Contele de Monte Cristo. Pe această insulă, spune legenda, se află îngropate comori ale unor piraţi celebri.
     
    Doar 1.000 de turişti au voie să păşească, anual, pe insula Montecristo, iar viza se primeşte după o aşteptare de minim trei ani. 
     
    Zvonuri despre bogăţiile de aici au început să circule în secolul XIII, atunci când Mănăstirea St. Mamilian, amplasată pe insulă, a devenit una dintre cele mai înstărite din Europa. Alţii spun că piratul turc Barbă-Roşie ar fi ascuns aici mare parte din aurul furat în timpul expediţiilor sale din secolul al XVI-lea.
     
    În 1860, Regatul Italian a anexat Montecristo, cedând-o în 1889 marchizului Ginori, care a transformat-o într-o rezervaţie naturală. În 1971, insula a revenit statului italian, care în 2008 a deschis-o publicului.
     
    Fotografii: DailyMail
  • Dobânda Robor scade la un nivel minim istoric. Românii ar putea plăti rate mai mici la credite chiar din martie

     Dobânda Robor cu scadenţa la trei luni, în funcţie de care băncile calculează costul unui credit în lei cu dobândă variabilă, a scăzut astăzi la minimul istoric de 0,77% pe an, în scădere cu 0,02 puncte procentuale faţă de şedinţa de ieri.

    Costul leilor s-a poziţionat pe o pantă descendentă în ultima perioadă de timp şi dacă îşi va continua această tendinţă, românii ar putea scoate mai puţini bani din buzunar pentru plata ratelor la creditele în lei chiar din luna martie. În luna următoare, majoritatea băncilor îşi vor actualiza ratele la credite, operaţiune realizată trimestrial. La precedenta rundă de actualizare a dobânzilor, din decembrie, Robor la trei luni afişa un nivel de 1,1% pe an.

    O reducere de 0,2-0,3 puncte procentuale poate înseamna chiar şi câţiva zeci de lei în minus la plata ratelor unui credit ipotecare de valoare medie (echivalentul a circa 180.000 de lei).

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • În Asia comerţul se prăbuşeşte, iar în Hong Kong piaţa imobiliară

    Într-un oraş în care cererea a dus preţurile la niveluri record anul trecut, tranzacţiile imobiliare sunt acum la minimul ultimilor 25 de ani. Viteza cu care s-a inversat încrederea investitorilor în stabilitatea Hong Kongului este uimitoare.  

    Preţurile locuinţelor au scăzut cu 10% din septembrie, iar vânzările s-au prăbuşit în ianuarie la cel mai redus nivel din cel puţin 1991, scrie The Wall Street Journal, care citează estimări ale Centaline Property Agency. Volumul redus al tranzacţiilor din ianuarie este cel mai recent semnal că preţurile îşi vor continua scăderea.

    „Pericolul este că atunci când sentimentul devine negativ este foarte dificil să îndrepţi lucrurile. Dezvoltatorii realizează că au ratat oportunitatea de a vinde“, explică Michael Spencer, analist la Deutsche Bank.

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro

  • 3 victorii macroeconomice

    După mai mult de un deceniu de modificări numeroase şi după ani de promisiuni,saga Codului fiscal a dat semne că se apropie de final. Anul 2015 a adus republicarea Codului fiscal – cel mai important document de politică fiscală pentru România. Codul fiscal, care a intrat în vigoare la începutul anului 2004 şi a suferit de-a lungul timpului numeroase mo-dificări, a fost rescris după mai mulţi ani de tergiversări. Rescrierea şi republicarea Codului fiscal este un proiect cerut şi aşteptat de ani de zile de mediul de afaceri în condiţiile în care legea a suferit în ultimii ani peste 100 de modificări prin tot atâtea acte normative care au pus în dificultate oamenii de afaceri. Multitudinea modificărilor legislative care au avut loc de-a lungul anilor au făcut Codul fiscal greu de urmărit şi aplicat atât de către contribuabili, cât şi de către autorităţi.

    După mai mulţi ani de austeritate şi creşteri de taxe, guvernul Ponta a venit cu o amplă reformă de relaxare fiscală, agreată ulterior, tacit, şi de guvernul Cioloş, bugetul anului 2016, aprobat deja de Parlament, încorporând impactul modificărilor Codului fiscal, precum şi majorările salariale din sectorul public legiferate în a doua parte a acestui an. Autorităţile au decis că începând de anul viitor cota standard de TVA va scădea de la 24% la 20%,  iar impozitul pe dividende scade de la 16% la 5%. Eliminarea „taxei pe stâlp“ şi a taxei de 7 euro-cenţi, programate iniţial pentru 2016, au rămas pe lista de aşteptare. Planurile guvernului de reducere a cotei unice şi a CAS în 2016 nu au primit acordul parla-mentarilor, figurând la amen-da-mente respinse. Propunerile de relaxare fiscală vin după pasul făcut în 2014 cu reducerea CAS la angajator şi după adoptarea diminuării TVA la produse alimentare, începând din iunie 2015.

    Pentru acest an guvernul a decis ca toate produsele alimentare, băuturile nealcoolice şi serviciile de alimentaţie publică să aibă TVA de 9% de la 1 iunie. Ulterior, s-a decis extinderea din 2016 a aplicabilităţii cotei reduse de 9% pentru apă potabilă şi apă pentru irigaţii în agricultură. Tot pentru anul viitor s-a decis modificarea cotei de impozitarea microîntreprinderilor în funcţie de număr de salariaţi şi creşterea plafonului la 100.000 euro. În 2015 va fi modificat nivelul de accizare pentru băuturile alcoolice şi se elimină sfera de aplicare a accizelor la alte produse accizabile.

    Aplaudată, dar şi contestată pentru presupusul potenţial destabilizator asupra bugetului, reducerea fiscalităţii poate fi măsura-şoc care să scoată economia din inerţia creşterii mediocre, după cum au spus unii economişti. Am-ploarea ajustărilor fiscale i-a determinat însă pe alţi specialişti să-şi pună întrebări cu privire la suste-nabilitatea avalanşei de măsuri de relaxare fiscală. Impactul bugetar substanţial al Codului fiscal face ca deficitul bugetar să se apropie anul viitor de pragul critic de 3% din PIB.

    Anvergura şi multitudinea modificărilor fiscale avute în vedere de autorităţi au făcut ca proiectul republicat al Codului fiscal să fie caracterizat de specialişti ca fiind „foarte ambiţios“, „fără precedent“, „revoluţionar“, „cel mai îndrăzneţ set de măsuri fiscale de care am avut parte în ultimii 25 de ani, depăşind ca impact şi anvergură introducerea cotei unice din anul 2005“.

    FMI şi Comisia Europeană nu şi‑au dat girul pe măsurile aprobate de Executiv şi Legislativ şi au solicitat ajustări semnificative ale planului de relaxare fiscală pentru 2016. Cel de-al treilea acord succesiv al României cu FMI, aflat încă de la început sub semnul neînţelegerilor şi tergiversărilor, a ajuns din nou într-un punct nevralgic, „mărul discordiei“ fiind de această dată impactul măsurilor de relaxare fiscală în 2016, respectiv saltul deficitului bugetar spre 3% din PIB sau chiar peste acest nivel. Acordul este practic „suspendat“ din vara anului trecut, în urma deciziei de reducere a CAS.

    Planurile ambiţioase de relaxare fiscală adoptate de guvern şi Parlament pentru anul electoral 2016 au pus politica monetară pe „hold“. Menţinerea ratei-cheie la minimul istoric de 1,75%, în condiţiile în care inflaţia a coborât mult în teritoriul negativ poate fi percepută de fapt ca o întărire a politicii monetare, în condiţiile în care rata reală a dobânzii este în creştere. Dobânda-cheie a fost redusă de patru ori în acest an şi de cinci ori în 2014, însă nivelul continuă să fie unul dintre cele mai mari din Uniunea Europeană.
    Accentuarea relaxării fiscale, concomitent cu accelerarea creşterii economice, incertitudinile privind acordurile cu finanţatorii externi, dar şi contextul extern, inclusiv divergenţa conduitelor politicilor monetare ale principalelor bănci centrale din lume, au amplificat prudenţa şi au făcut improbabil un scenariu în care BNR să continue relaxarea politicii monetare.