Tag: miliarde

  • Mark Zuckerberg deschide şampania: Şeful Facebook a adăugat 8,5 miliarde de dolari la averea sa după ce acţiunilie Meta au explodat

    Averea lui Mark Zuckerberg a crescut cu 8,5 miliarde de dolari joi, după ce Meta Platforms Inc. a raportat profituri solide în al doilea trimestru, alăturându-se astfel colegilor săi miliardari de la Alphabet Inc. care şi-au îngroşat conturile după ce au investit mai mulţi bani în publicitate pentru companie, scrie Bloomberg.

    Acţiunile Meta, compania mamă a Facebook, cu sediul în Menlo Park, California, au crescut cu până la 9% pe bursa de la New York.

    Zuckerberg, cofondatorul şi directorul general al Meta, şi-a văzut averea crescând cu 63,1 miliarde de dolari în acest an, ajungând la 108,7 miliarde de dolari, a doua cea mai mare creştere din rândul miliardarilor cotaţi de Bloomberg Billionaires Index, după Elon Musk.

    Cea mai mare parte a averii lui Zuckerberg vine din acţiunile Meta, care au crescut cu 165% în acest an, revenind la nivelurile pe care le-au atins în urmă cu 18 luni, atunci când compania a suferit cea mai mare prăbuşire pe bursă cu care s-a confruntat vreodată o companie americană.

    Gigantul de social-media a raportat recent rezultate solide pentru trimestrul încheiat la 30 iunie şi a oferit o perspectivă optimistă pentru perioada actuală.


    Zuckerberg nu a fost singurul miliardar american din domeniul tehnologiei care şi-au început fantastic săptămâna.

    Cofondatorii Alphabet, Larry Page şi Sergey Brin, au câştigat fiecare peste 5 miliarde de dolari miercuri, după ce compania a raportat venituri pentru al doilea trimestru care au depăşit aşteptările analiştilor, stimulate de publicitatea pe activitatea de căutare emblematică a companiei.

    Câştigurile bifate de Meta se datorează unei investiţii în Reels, videoclipurile de durată scurtă de pe Instagram şi Facebook concepute pentru a imita formatul rivalului TikTok. De asemenea, Meta’s Instagram a introdus recent Threads, un concurent al Twitter, care în primele sale zile a urcat la 100 de milioane de utilizatori.

  • Când bogaţii devin şi mai bogaţi: Amancio Ortega, părintele Zara, bifează o nouă bornă a bogaţiei după ce portofoliul său imobiliar a ajuns să valoreze 20 de miliarde de dolari. Averea acestuia este estimată la peste 75 de miliarde

    Investiţiile imobiliare ale miliardarului din industria modei Amancio Ortega au înregistrat o creştere de 19% a valorii în 2022, pe măsură ce s-a extins în domeniul logisticii şi a „colecţionat” noi clădiri de apartamente de lux, scrie Bloomberg.

    Portofoliul imobiliar deţinut de fondatorul Inditex a fost evaluat la 18,1 miliarde de euro (20,1 miliarde de dolari) în 2022, în creştere de la 15,3 miliarde de euro în 2021, potrivit unui comunicat transmis joi de Pontegadea, firma care administrează averea lui Ortega. Portofoliul imobiliar al lui Ortega este cel mai mare din rândul miliardarilor din Europa.

    Cel mai bogat om din Spania a cheltuit anul trecut aproximativ 1 miliard de dolari pe depozite din SUA, în prima sa mişcare de a investi în industria de logistică după ani de zile în care s-a concentrat în principal pe imobiliare comerciale.

    Pontegadea trebuie să cheltuiască aproape 2 miliarde de euro pe an, bani pe care îi primeşte sub formă de dividende de la participaţia de 59% pe care Ortega o deţine la Inditex, proprietar, printre altele, al mărcilor de îmbrăcăminte Zara şi Bershka.

    Din cauza structurii sale juridice şi fiscale, Pontegadea trebuie să investească toate veniturile pe care le primeşte de la Inditex în decurs de un an şi în investiţii considerate „economie reală” – ceea ce înseamnă că nu poate plasa bani în obligaţiuni şi alte tipuri de titluri de valoare. În 2022, Pontegadea a avut venituri de 2,5 miliarde de euro, iar dividendele Inditex au reprezentat 1,7 miliarde de euro. Cifra de afaceri din afacerile imobiliare a crescut cu 21%, la 782 milioane de euro.

    Achiziţiile de logistică din SUA au inclus fabrici în Pennsylvania şi Texas, făcându-l pe Ortega, în vârstă de 86 de ani, landlord al unor companii precum Amazon.com Inc, TJX Cos şi FedEx Corp.

    În 2022, Ortega a cumpărat, de asemenea, două proprietăţi rezidenţiale, un zgârie-nori de 64 de etaje în Seattle şi o clădire de apartamente pe Dutch Street din New York.

    Anul acesta, Ortega a acceptat să plătească 115 milioane de dolari pentru primul său depozit european din Venlo, în Olanda, şi a cumpărat o fabrică la est de Los Angeles folosită de Walmart Inc.

    Achiziţiile recente marchează cei mai recenţi paşi pentru diversificarea unui portofoliu axat în mod istoric pe clădiri de birouri şi de retail de referinţă, inclusiv sediul Meta Platforms Inc. din Seattle, clădirea istorică Haughwout Building din Manhattan sau Adelphi din Londra.

    Ortega are o avere netă de 76,5 miliarde de dolari, potrivit Bloomberg Billionaires Index.

  • Elon Musk vrea să intre în arena băncilor după ce Google, Amazon şi Facebook au dat greş cu proiecte de miliarde de dolari. CEO-ul plănuieşte să transforme Twitter într-un uriaş instrument de fintech

    Cel mai mare şi recent proiect al lui Elon Musk este de a transforma Twitter într-un centru unic pentru servicii financiare. Încercarea miliardarului nu reprezintă primul episod când un om din spatele unei companii gigant încearcă să joace pe terenul lui Jamie Dimon, scrie Bloomberg.

    Peisajul este plin de firme de tehnologie care au urmărit să facă acelaşi lucru: Facebook a investit ani de zile într-un proiect de monedă digitală numit Libra, care ar fi trebuit să revoluţioneze plăţile, dar mecanismele de reglementare a forţat-o să abandoneze proiectul. Google a planificat de asemenea lansarea unui instrument financiar digital şi chiar a adunat 11 bănci ca parteneri pentru lansare, înainte de a renunţa brusc la întregul plan. Amazon a luat în considerare posibilitatea de a oferi conturi curente pentru consumatori, dar proiectul nu a devenit niciodată realitate.

    Companiile de tehnologie din SUA s-au luptat în încercările lor de a se confrunta cu giganţii bancari, reducându-şi adesea ambiţiile în faţa concurenţei şi a proceselor de aprobare prelungite. Dar Musk nu este ca alţi directori din domeniul tehnologiei: deciziile sale de afaceri nu tind să urmeze căi previzibile – după cum o demonstrează numeroasele sale mişcări şocante la Twitter, inclusiv renunţarea la brandul său iconic bazat pe păsări pentru litera X – şi are experienţă în domeniul tehnologiei financiare, deoarece a fondat firma cunoscută acum sub numele de PayPal.

    „Nu spun că este imposibil să realizeze acest lucru. Problema este că proiectul necesită investiţii ca să te asigură că faci lucrurile corect pentru a te alinia cu standardele globale”, a declarat Prnav Sood, CEO al platformei de plăţi Airwallex.

    Aplicaţia X imaginată de Musk – care va conecta infrastructura de bază a Twitter cu X.com, o adresă web care funcţionează acum ca un serviciu de rutare către Twitter – este una care suprapune comunicarea, multimedia şi „capacitatea de a conduce întreaga ta lume financiară”.

    În mesajele postate în sprijinul revizuirii lui Musk, directorul executiv al Twitter, Linda Yaccarino, a declarat că X va include funcţii fintech, cum ar fi plăţile şi serviciile bancare. Twitter a obţinut deja licenţe de tranzacţionare în patru state americane – Arizona, Michigan, Missouri şi New Hampshire.

    Proiectul a fost imaginat de Musk în 2022 în timp ce era prins în procesul de achiziţionare al Twitter. Încă de pe atunci intenţiile sale erau ca Twitter să semene mai mult cu WeChat al Tencent Holdings Ltd., un serviciu de mesagerie devenit o super-aplicaţie folosită zilnic de peste un miliard de persoane în China. Este, de asemenea, un titan fintech care permite utilizatorilor să îşi trimită reciproc fonduri, să plătească pentru bunuri şi servicii şi chiar să împrumute bani.

    Aceasta nu ar fi prima incursiune a lui Musk în domeniul fintech. El s-a mutat în Silicon Valley în timpul boom-ului dot-com şi a fondat o companie – cunoscută şi sub numele de X.com – care a devenit în cele din urmă PayPal.

     A făcut prima dată avere când PayPal a fost vândută către eBay. În ceea ce priveşte activitatea bancară, Musk a declarat că a refuzat „mai multe locuri de muncă bine plătite de pe Wall Street” pentru a se concentra pe tehnologie – o decizie care a funcţionat bine pentru omul de afaceri, care este acum cea mai bogată persoană din lume, cu o avere netă de 238,9 miliarde de dolari, potrivit Bloomberg Billionaires Index.

    Cu toate acestea integrarea funcţiilor bancare şi de plăţi va necesita ca utilizatorii să se acomodeze cu o companie cu un nume de produs nou-nouţ şi cu propriul set de probleme financiare, după ce Musk a împovărat Twitter cu datorii importante.

    „Tranziţie către lansarea de servicii financiare nu este simplă, ţinând cont de concurenţa dură de pe piaţa bancară din SUA, de mecanismele de reglementare şi de un nivel ridicat de „fidelitate” din partea clienţilor din domeniul financiar”, a declarat Jeff Tijssen, şeful global al departamentului de fintech al firmei de consultanţă Bain & Co.

  • Google apasă pedala de acceleraţie: Veniturile Alphabet au bătut previziunile analiştilor în T2 şi au urcat cu 7%, la 74,6 mld. dolari. Veniturile din reclame Google, reclame YouTube şi Google Cloud au depăşit toate aşteptările, iar profitul net a explodat la 18,4 mld. dolari. Acţiunile Alphabet au sărit cu peste 6% în tranzacţiile after-hours

    Veniturile Alphabet, compania mamă a Google, au depăşit previziunile analiştilor în al doilea trimestru, trimiţând acţiunile în creştere cu 6% în tranzacţiile after-hours, după ce a arătat semne de rezilienţă în businessul de publicitate digitală.

    Gigantul american a anunţat marţi că veniturile din trimestrul încheiat la 30 iunie au urcat cu 7%, la 74,6 miliarde de dolari, peste estimările de 72,8 miliarde de dolari, potrivit Refinitiv.

    Veniturile din reclame Google, reclame YouTube şi Google Cloud au depăşit toate previziunile. Profitul net al Alphabet, de 18,4 miliarde de dolari, a fost cu mult peste cel de 16,9 miliarde de dolari aşteptat de Wall Street.

    “Există o dinamică interesantă în toate produsele noastre şi în companie, care a dus la rezultate puternice în acest trimestru”, a declarat directorul general Sundar Pichai.

    Acţiunile companiei au urcat deja cu 37% în acest an, ceea ce îi conferă o evaluare de piaţă de peste 1.550 de miliarde de dolari. Cu toate acestea, rămâne cu aproape o cincime sub maximele istorice din noiembrie 2021, înainte ca creşterea pentru reclamele digitale să încetinească.

    Veniturile din reclamele Google în trimestrul respectiv au crescut cu 3,3%, la 58,1 miliarde de dolari, faţă de previziunile de 57,5 miliarde de dolari. Veniturile din reclame de pe YouTube au crescut cu 4,4%, la 7,7 miliarde de dolari, faţă de previziunile de 7,4 miliarde de dolari. Iar veniturile Google Cloud au urcat cu 27%, 8,0 miliarde de dolari, peste previziunile de 7,8 miliarde de dolari.
     
    Divizia Google Cloud, care a înregistrat un profit operaţional în trimestrul din martie, a înregistrat un alt profit de 395 de milioane de dolari. În urmă cu un an a înregistrat o pierdere de 590 de milioane de dolari.
  • Norii unei furtuni de 500 de miliarde de dolari a falimentelor corporative încep să se adune şi să ameninţe întreaga economie globală

    Telefonul lui Richard Cooper este un fel de semnal de alarmă timpurie pentru economia globală. În ultima vreme, a sunat foarte des, scrie Bloomberg.

    Partener la Cleary Gottlieb, o firmă de avocatură de top în domeniul falimentelor corporative, el consiliază de zeci de ani întreprinderi din întreaga lume cu privire la ce trebuie să facă atunci când se îneacă în datorii.

     A făcut acest lucru în timpul crizei financiare mondiale, a crizei petroliere din 2016 şi a Covid-19. Şi o face din nou acum, într-un an în care falimentele marilor corporaţii se adună în al doilea cel mai rapid ritm din 2008, eclipsat doar de primele zile ale pandemiei.

    „Este diferit faţă de ciclurile anterioare. Vom asista la un val de defaulturi”, a declarat Cooper.

    Poziţia sa i-a oferit o avanpremieră a furtunii de peste 500 de miliarde de dolari a datoriilor corporative care a început deja să lovească în întreaga lume, potrivit datelor compilate de Bloomberg. Este aproape sigur că numărul acestora va creşte. Iar acest lucru adânceşte îngrijorările de pe Wall Street, ameninţând să încetinească creşterea economică şi să tensioneze pieţele de credit care tocmai ies din cele mai mari pierderi din ultimele decenii.

    La suprafaţă, o mare parte din această situaţie pare a fi agitaţia obişnuită a capitalismului, a companiilor subminate de forţe precum schimbările tehnologice sau ascensiunea muncii la distanţă, care a golit clădirile de birouri din Hong Kong, Londra şi San Francisco.

    Cu toate acestea, în profunzime, există adesea o linie mai profundă şi mai îngrijorătoare: Datoriile care au crescut în timpul unei perioade în care banii erau neobişnuit de ieftini. Acum, acestea devin o povară mai grea, deoarece băncile centrale măresc ratele dobânzilor şi par să le menţină la acest nivel mai mult decât se aşteptau aproape toţi cei de pe Wall Street.

    Valul  în creştere de presiuni şi tensiuni, desigur, într-o anumită măsură, intenţionat. Luaţi prin surprindere de creşterea inflaţiei, factorii de decizie monetară au drenat în mod agresiv numerar din sistemul financiar mondial, încercând în mod intenţionat să încetinească economiile lor prin limitarea fluxului de credite către întreprinderi. În mod inevitabil, acest lucru înseamnă că unele vor da faliment.

    Dar buzunarele de credite corporative par a fi deosebit de vulnerabile după ce s-au umflat în anii în care ratele dobânzilor au fost foarte scăzute, când chiar şi companiile care se clatină puteau împrumuta cu uşurinţă pentru a întârzia situaţia.

    În SUA, valoarea obligaţiunilor cu randament ridicat şi a împrumuturilor cu efect de levier (împrumuturi pentru intreprinderile deja îndatorate şi care au un scor de credit mic –n.r) – care sunt datorate de întreprinderi mai riscante şi mai puţin solvabile – a crescut de peste două ori din 2008 până la 3.000 de miliarde de dolari în 2021, înainte ca Rezerva Federală să înceapă cele mai abrupte creşteri de rate din ultima generaţie, potrivit datelor S&P Global.

     În aceeaşi perioadă, datoriile companiilor chineze nefinanciare au crescut vertiginos în raport cu dimensiunea economiei acestei naţiuni. Iar în Europa, vânzările de obligaţiuni de tip junk au crescut cu peste 40% numai în 2021. Multe dintre aceste titluri vor trebui să fie rambursate în următorii ani, contribuind la apariţia unui munte de datorii de 785 de miliarde de dolari care se apropie de scadenţă.

    „Este ca o bandă elastică. Poţi pune multă tensiune pe ea, dar la un moment dat se va rupe”, a declarat Carla Matthews, care conduce departamentul de insolvenţă litigioasă şi recuperare de active la firma de consultanţă PwC din Marea Britanie.

    Acest lucru începe să se întâmple deja, cu peste 120 de falimente mari numai în SUA deja în acest an. Chiar şi aşa, mai puţin de 15% din cele aproape 600 de miliarde de dolari de datorii care se tranzacţionează la nivel global s-au transformat în datorii neperformante, arată datele. Aceasta înseamnă că societăţile care datorează mai mult de jumătate de trilion de dolari ar putea fi în imposibilitatea de a le rambursa – sau, cel puţin, ar putea avea dificultăţi în a face acest lucru.

    Săptămâna aceasta, Moody’s Investors Service a declarat că rata de neplată pentru fondurile speculative din întreaga lume ar trebui să atingă 5,1% anul viitor, în creştere de la 3,8% în cele 12 luni încheiate în iunie. În cel mai pesimist scenariu, aceasta ar putea urca până la 13,7% – depăşind nivelul atins în timpul prăbuşirii creditelor din 2008-2009.

    Desigur, multe lucruri rămân incerte. Economia americană, de exemplu, a rămas surprinzător de rezistentă în faţa unor costuri de împrumut mai mari, iar încetinirea constantă a inflaţiei generează speculaţii conform cărora Fed ar putea conduce economia spre o aterizare uşoară. Marjele de randament pe piaţa americană a obligaţiunilor de tip junk – o măsură cheie a riscului perceput – s-au redus, de asemenea, din martie, când prăbuşirea Silicon Valley Bank a semănat pentru scurt timp temeri legate de o criză a creditelor care nu s-a materializat niciodată.

    Cu toate acestea, chiar şi o creştere relativ modestă a creditelor neperformante ar adăuga o altă provocare pentru economie. Cu cât mai multe neplăţi cresc, cu atât mai mulţi investitori şi bănci s-ar putea retrage din creditare, împingând la rândul lor mai multe companii în dificultate pe măsură ce dispar opţiunile de finanţare. Falimentele rezultate ar pune, de asemenea, presiune pe piaţa forţei de muncă, deoarece angajaţii ar fi concediaţi, ceea ce ar avea un efect negativ asupra cheltuielilor de consum.

    „Este foarte foarte posibil să vedem în anumite sectoare afaceri care nu vor mai avea sens, iar oricât de bine v-a arăta la final bilanţul, el nu va putea remedia problema datoriilor pe termen lung”, a mai declarat Cooper.

  • Jim Rattclife, omul din spatele gigantului britanic Ineos, care vrea să cumpere pentru cinci miliarde de dolari Manchester United are o problemă: Conacul, avionul privat, vila din Monaco şi superiahtul său împreună cu întreaga sa avere estimată la 16 miliarde de dolari s-ar putea să nu fie suficiente ca să securizeze tranzacţia

    Jim Rattclife se poate înscrie cu uşurinţă în clubul super-bogaţilor graţie asseturilor sale printre care se numără un conac la malul mării, o vilă în Monaco, un superiaht şi un avion privat. Cea mai recentă mutare a miliardarului britanic este încercarea de a cumpăra una dintre cele mai importante embleme ale fotbalului britanic – clubul Manchester United. Iniţial, Ratcliffe a plecat la drum cu 5 miliarde de dolari pentru tranzacţie, dar schimbări recente l-ar putea împiedica pe britanic să securizeze dealul chiar şi dacă şi-ar pune pe masă întreaga avere de 16 mld. dolari, scrie Bloomberg.

    Prin intermediul companiei sale de produse chimice Ineos, Ratcliffe a acumulat o avere de 16,4 miliarde de dolari, potrivit Bloomberg Billionaires Index. Cu toate acestea, bătălia pentru Manchester United a scos la iveală noul decalaj al bogăţiei în fotbal, pe care nici măcar cel mai bogat om dintr-o economie din G-7 nu ar putea să-l depăşească.

    Problema este că miliardarul autohton din nordul Angliei concurează cu un membru al familiei regale dintr-un stat din Golf cu un fond suveran de investiţii de 450 de miliarde de dolari.

    Un membru al familiei regale din Qatar, şeicul Jassim Bin Hamad J.J. J.J. Al Thani, se oferă să cumpere în totalitate Manchester United pentru aproximativ 6 miliarde de dolari. Ratcliffe, între timp, urmăreşte iniţial doar o participaţie majoritară – o ofertă mai puţin atractivă care i-a supărat pe unii acţionari minoritari, potrivit unor persoane familiarizate cu tranzacţia.

    Se aşteaptă ca familia Glazer, cu sediul în SUA, care deţine Manchester United din 2005, să ia o decizie iminentă în privinţa unei vânzări sau să opteze pentru a păstra clubul.

    „Avem o ofertă bună. Încă ne-ar plăcea foarte mult să o facem şi cred că am face o treabă bună dacă am face-o”, a declarat anterior Ratcliffe.

    După ce anul trecut nu a reuşit să cumpere clubul londonez Chelsea, achiziţia lui Manchester United ar amplifica eforturile lui Ratcliffe de a-şi extinde vastul imperiu de afaceri. Pierderea ar fi unul dintre cele mai mari eşecuri publice ale sale într-o carieră de peste patru decenii.

    El a intrat în sport în acelaşi timp cu extinderea Ineos, în parte pentru a contribui la creşterea notorietăţii mărcii firmei cu acţionariat restrâns. El a cumpărat echipa elveţiană de fotbal Lausanne pentru o sumă nedivulgată în 2017, în acelaşi an în care Ineos a achiziţionat marca de îmbrăcăminte britanică Belstaff şi a anunţat că intenţionează să construiască un vehicul de teren pentru a rivaliza cu Land Rover al Tata Motors Ltd.

    În anul următor, Ineos a promis 110 milioane de lire sterline pentru a se asocia cu Ben Ainslie, de cinci ori medaliat olimpic, în vederea construirii unei echipe britanice de navigaţie pentru Cupa Americii. În 2019, a achiziţionat clubul francez de fotbal OGC Nice din Ligue 1, precum şi fosta echipă de ciclism Team Sky, câştigătoare a Turului Franţei.

    Un an mai târziu, a anunţat o investiţie în echipa de curse de Formula 1 a Mercedes-Benz, dezvăluită ca fiind de 208,4 milioane de lire sterline în documentele de înregistrare din Marea Britanie, în timp ce a demarat o afacere cu dezinfectant  pe măsură ce Covid-19 se impunea. Ineos a semnat un acord de sponsorizare cu echipa de rugby All Blacks din Noua Zeelandă în 2021.

    Absolvent de chimie, care şi-a petrecut primii ani de viaţă într-o casă socială dintr-un cartier din Manchester, Ratcliffe şi-a crescut, de asemenea, propriul profil public în ultima vreme.

    La lansarea cărţii sale Grit, Rigour & Humour: The Ineos Story” din această lună, a criticat politica energetică a Regatului Unit şi a acuzat un ministru guvernului că nu este calificat pentru această funcţie.

    Ratcliffe a lucrat pentru gigantul petrolier ExxonMobil, precum şi pentru grupul american de capital privat Advent International înainte de a înfiinţa Ineos în 1998, luându-şi parţial numele de la cuvântul latin pentru „nou început”. El şi-a câştigat reputaţia de a detecta active subevaluate şi a face avere din ele.

    Ratcliffe conduce Ineos alături de alţi doi acţionari importanţi, John Reece, 66 de ani, şi Andy Currie, 67 de ani. Aceştia valorează aproximativ 5 miliarde de dolari fiecare prin participaţiile lor de aproximativ 19% în firmă, Ratcliffe deţinând restul, potrivit Bloomberg Billionaires Index. Ineos a refuzat să comenteze cu privire la averea celor trei directori.

    Compania, care are aproximativ 30 de divizii, în special în domeniul produselor chimice şi al energiei, are în mod deliberat puţine niveluri de conducere. Ratcliffe, Currie şi Reece se întâlnesc de obicei o dată pe lună cu liderii de afaceri ai Ineos. Ratcliffe a numit-o o „structură federală”.

    Veniturile grupului Ineos au crescut cu peste 60% în ultimul deceniu, ajungând la aproximativ 65 de miliarde de dolari până în 2022. Unul dintre holdingurile sale de top a plătit aproximativ 4 miliarde de dolari în dividende în această perioadă, potrivit datelor compilate de Bloomberg.

    Cât de mult a ajuns exact la Ratcliffe nu este clar. El şi colegii săi acţionari controlează firma printr-o entitate din Insula Man, aflată sub controlul Coroanei care nu obligă companiile să publice bilanţurile anuale.

    Ceea ce este clar este că Manchester United, unul dintre cele mai mari cluburi din lume, atât din punct de vedere al veniturilor, cât şi al numărului de fani, ar reprezenta o creştere semnificativă a investiţiilor sportive ale Ineos. Procesul de licitaţie se află acum în cea de-a noua lună, iar Ratcliffe şi Al Thani au depus mai mult de o jumătate de duzină de oferte între ei în acest timp. Grupul din Qatar este acum încrezător că este favorit.

  • Imperiul unuia dintre cei mai bogaţi oameni din lume se clatină. Care este motivul pentru care zeci de miliarde s-au evaporat

    Averea fondatorului Alibaba şi a celui ce a fost cel mai bogat om din China a scăzut cu 4,1 miliarde de dolari după o răscumpărare planificată de acţiuni. Din 2020, era cunoscut ca cel mai bogat om chinez, averea lui Jack Ma a scăzut semnificativ către 30 de miliarde de dolari, aproape peste 50% faţă de perioada lui de glorie, scrie Bloomberg.

    Magnatul în vârstă de 58 de ani deţine o participaţie de 9,9%, a cărei valoare este acum estimată la 4,1 miliarde de dolari mai puţin decât în urmă cu aproape un an, pe baza răscumpărării de acţiuni, a estimărilor medii ale analiştilor şi a evaluării realizate de Fidelity Investments, potrivit Bloomberg Billionaires Index.

    Autorităţile chineze au anunţat vineri că vor încheia o anchetă asupra Ant, compania de plăţi a lui Jack Ma, care a fost amendată cu aproape 1 miliard de dolari.

    Gigantul de fintech a fost nevoit să îşi revizuiască modelul de afaceri, retrăgându-se din sectoarele sensibile şi relaxându-se în ceea ce priveşte concurenţa cu băncile susţinute de stat. Evaluarea sa, estimată la aproximativ 315 miliarde de dolari după IPO, a scăzut la aproximativ 78,5 miliarde de dolari, odată cu propunerea de răscumpărare de acţiuni de către Ant.

    Ma, care este, de asemenea, cofondator al Alibaba Group Holding Ltd., a renunţat în ianuarie la drepturile de control asupra Ant, în timp ce se retrage şi mai mult din imperiul său online, ca urmare a represiunii fără precedent din China în domeniul tehnologiei. În raportul său anual pe 2022, Alibaba a reiterat că interesul economic direct şi indirect al lui Ma în Ant Group „va fi redus în timp” la un procent care nu depăşeşte 8,8%.

  • Care sunt resursele fără de care lumea nu mai poate trăi şi care, din cauza cererii tot mai mari, au început să se termine

    Potrivit Agenţiei Internaţionale pentru Energie, cererea de minerale esenţiale pentru un viitor axat pe tehnologii cu emisii reduse şi zero este în creştere, iar nevoile tot mai mari ale industriei energetice sunt considerate un factor cheie, scrie Bloomberg.

    Într-un nou raport publicat marţi, organizaţia cu sediul la Paris a afirmat că în perioada 2017-2022 s-a înregistrat o „triplare a cererii globale de litiu, un salt de 70% în ceea ce priveşte cererea de cobalt şi o creştere de 40% a cererii de nichel”.

    În decembrie 2022, AIE a declarat că energiile regenerabile sunt pe cale să depăşească cărbunele şi să devină cea mai mare sursă de generare a energiei electrice de pe planetă până la mijlocul acestui deceniu.

    Analiza pieţei de minerale critice a AIE a declarat că principalul factor care a stat la baza acestei creşteri a fost „cererea din sectorul energetic”.

    Investiţiile în dezvoltarea mineralelor critice au crescut cu 30% în 2022, pe baza unei creşteri de 20% în 2021, a precizat AIE.

    „Companiile specializate în dezvoltarea litiului au înregistrat o creştere de 50% a cheltuielilor, urmate de cele care se concentrează pe cupru şi nichel”, a adăugat aceasta, menţionând că firmele din China aproape că şi-au dublat cheltuielile de investiţii anul trecut.

    Având în vedere rolul pe care îl joacă mineralele critice în funcţionarea tehnologiilor, inclusiv a turbinelor eoliene şi a vehiculelor electrice, miza este mare.

    În cazul în care toate proiectele planificate pentru sectorul mineralelor critice se vor realiza, ar putea exista o ofertă suficientă pentru a îndeplini angajamentele climatice anunţate de guverne, a declarat AIE.

    Cu toate acestea, există provocări în continuare, riscul de întârzieri ale proiectelor, precum şi „deficienţele specifice fiecărei tehnologii” oferind „puţin spaţiu pentru a fi mulţumiţi de suficienţa aprovizionării”.

    Ca un semn al sarcinii uriaşe cu care se confruntă planeta, AIE a declarat că vor fi necesare şi mai multe proiecte până la sfârşitul acestui deceniu pentru a limita încălzirea globală la 1,5 grade Celsius, un obiectiv-cheie al Acordului de la Paris.

    Dimensiunea pieţei pentru mineralele cruciale pentru tranziţia energetică a ajuns la 320 de miliarde de dolari în 2022, o dublare în ultimii cinci ani. Start-up-urile din sectorul mineralelor critice au strâns 1,6 miliarde de dolari anul trecut, un record.

    Implementarea record a unor tehnologii precum bateriile şi energia solară fotovoltaică a fost, potrivit AIE, motorul unei „creşteri fără precedent pe pieţele de minerale critice”.

    Având în vedere importanţa uriaşă a acestora pentru tehnologiile cu emisii reduse şi zero – litiul, de exemplu, este parte integrantă a bateriilor care alimentează vehiculele electrice – dezvoltarea de situri

    care pot extrage şi prelucra minerale critice are un aspect geopolitic semnificativ.

    China, de exemplu, este lider în extracţia de grafit şi de pământuri rare şi în prelucrarea litiului, potrivit analizei AIE.

    În ciuda acestui fapt, a doua cea mai mare economie a lumii este încă extrem de dependentă de o altă ţară, Republica Democrată Congo, pentru cobaltul extras.

    În general, raportul AIE a afirmat că în ultimii ani s-au înregistrat progrese limitate în ceea ce priveşte diversificarea surselor de aprovizionare, adăugând că “situaţia chiar s-a înrăutăţit în unele cazuri”.

     

    Citându-şi analiza proiectelor energetice, AIE a afirmat că există semne de „o imagine oarecum îmbunătăţită” în ceea ce priveşte mineritul, dar a adăugat că operaţiunile de rafinare sunt o altă poveste.

    „Majoritatea proiectelor planificate sunt dezvoltate în regiunile cu tradiţie, China deţinând jumătate din uzinele chimice de litiu planificate, iar Indonezia reprezentând aproape 90% din instalaţiile planificate de rafinare a nichelului.”

    De asemenea, trebuie să se lucreze la acreditările de durabilitate ale întregii industrii de minerale critice. AIE a declarat că extracţiile de apă aproape s-au dublat între 2018 şi 2021, în timp ce emisiile de gaze cu efect de seră au rămas încă la un nivel ridicat.

    „Într-un moment crucial pentru tranziţiile energetice curate la nivel mondial, suntem încurajaţi de creşterea rapidă a pieţei mineralelor critice, care sunt esenţiale pentru ca lumea să îşi atingă obiectivele energetice şi climatice. Chiar şi aşa, rămân provocări majore. Mai sunt multe de făcut pentru a asigura că lanţurile de aprovizionare cu minerale critice sunt sigure şi durabile.”, a declarat Fatih Birol, directorul executiv al AIE.

     

     

  • Miliardarul francez Francois-Henri Pinault se află în negocieri pentru a cumpăra agenţia de talente CAA într-o tranzacţie de 7 miliarde de dolari

    Magnatul francez Francois-Henri Pinault se află în mijlocul unor discuţii avansate pentru a cumpăra o participaţie majoritară la Creative Artists Agency, potrivit unor persoane familiarizate cu acest subiect, ceea ce ar putea adăuga încă un trofeu internaţional în portofoliul miliardarului, scrie Bloomberg.

    Agenţia de talente, susţinută de firma de private equity TPG, ar putea obţine o evaluare de cel puţin 7 miliarde de dolari, potrivit surselor menţionate. Discuţiile, care au ieşit la iveală chiar în momentul în care scenariştii şi actorii de la Hollywood se pregătesc să intre în grevă pentru prima dată în ultimele şase decenii, s-ar putea încheia în continuare fără un acord, a declarat una dintre persoane.

    Dacă planul lui Pinault reuşeşte, afacerea ar ilustra modul în care miliardarii francezi continuă să îşi extindă raza de acţiune dincolo de afacerile care i-au consacrat de-a lungul timlui. Familia Pinault este cel mai mare acţionar al Kering SA, proprietarul unor mărci precum Gucci şi Bottega Veneta. Prin intermediul holdingului Artemis, aceştia controlează, de asemenea, o serie de alte active prestigioase, cum ar fi casa de licitaţii Christie’s, alături de un număr de podgorii celebre precum Chateau Latour din Bordeaux.

    Firma rivală de lux cu sediul la Paris, LVMH, controlată de Bernard Arnault, a doua cea mai bogată persoană din lume, deţine o serie de mărci de moda prestigioase, de la Louis Vuitton la Christian Dior şi Dom Perignon. LVMH, cel mai mare conglomerat de modă din lume, a făcut deja incursiuni în lumea divertismentului, angajându-l pe Pharrell Williams ca director de creaţie pentru bărbaţi la Louis Vuitton, în urma unor colaborări cu artişti precum Rihanna.

    Între timp, Patrick Drahi, fondatorul companiei franceze de telecomunicaţii Altice, a achiziţionat casa de licitaţii Sotheby’s în 2019.

    Reprezentanţii CAA şi TPG au refuzat să comenteze, în timp ce un reprezentant al lui Pinault nu a răspuns imediat la solicitările jurnaliştilor Bloomberg.

     

     

  • Resursele esenţiale care ţin lumea în priză încep să devină o problemă majoră pe măsură ce tot mai multe miliarde se adună în joc, iar rezervele sunt din ce în ce mai limitate

    Potrivit Agenţiei Internaţionale pentru Energie, cererea de minerale esenţiale pentru un viitor axat pe tehnologii cu emisii reduse şi zero este în creştere, iar nevoile tot mai mari ale industriei energetice sunt considerate un factor cheie, scrie Bloomberg.

    Într-un nou raport publicat marţi, organizaţia cu sediul la Paris a afirmat că în perioada 2017-2022 s-a înregistrat o „triplare a cererii globale de litiu, un salt de 70% în ceea ce priveşte cererea de cobalt şi o creştere de 40% a cererii de nichel”.

    În decembrie 2022, AIE a declarat că energiile regenerabile sunt pe cale să depăşească cărbunele şi să devină cea mai mare sursă de generare a energiei electrice de pe planetă până la mijlocul acestui deceniu.

    Analiza pieţei de minerale critice a AIE a declarat că principalul factor care a stat la baza acestei creşteri a fost „cererea din sectorul energetic”.

    Investiţiile în dezvoltarea mineralelor critice au crescut cu 30% în 2022, pe baza unei creşteri de 20% în 2021, a precizat AIE.

    „Companiile specializate în dezvoltarea litiului au înregistrat o creştere de 50% a cheltuielilor, urmate de cele care se concentrează pe cupru şi nichel”, a adăugat aceasta, menţionând că firmele din China aproape că şi-au dublat cheltuielile de investiţii anul trecut.

    Având în vedere rolul pe care îl joacă mineralele critice în funcţionarea tehnologiilor, inclusiv a turbinelor eoliene şi a vehiculelor electrice, miza este mare.

    În cazul în care toate proiectele planificate pentru sectorul mineralelor critice se vor realiza, ar putea exista o ofertă suficientă pentru a îndeplini angajamentele climatice anunţate de guverne, a declarat AIE.

    Cu toate acestea, există provocări în continuare, riscul de întârzieri ale proiectelor, precum şi „deficienţele specifice fiecărei tehnologii” oferind „puţin spaţiu pentru a fi mulţumiţi de suficienţa aprovizionării”.

    Ca un semn al sarcinii uriaşe cu care se confruntă planeta, AIE a declarat că vor fi necesare şi mai multe proiecte până la sfârşitul acestui deceniu pentru a limita încălzirea globală la 1,5 grade Celsius, un obiectiv-cheie al Acordului de la Paris.

    Dimensiunea pieţei pentru mineralele cruciale pentru tranziţia energetică a ajuns la 320 de miliarde de dolari în 2022, o dublare în ultimii cinci ani. Start-up-urile din sectorul mineralelor critice au strâns 1,6 miliarde de dolari anul trecut, un record.

    Implementarea record a unor tehnologii precum bateriile şi energia solară fotovoltaică a fost, potrivit AIE, motorul unei „creşteri fără precedent pe pieţele de minerale critice”.

    Având în vedere importanţa uriaşă a acestora pentru tehnologiile cu emisii reduse şi zero – litiul, de exemplu, este parte integrantă a bateriilor care alimentează vehiculele electrice – dezvoltarea de situri

    care pot extrage şi prelucra minerale critice are un aspect geopolitic semnificativ.

    China, de exemplu, este lider în extracţia de grafit şi de pământuri rare şi în prelucrarea litiului, potrivit analizei AIE.

    În ciuda acestui fapt, a doua cea mai mare economie a lumii este încă extrem de dependentă de o altă ţară, Republica Democrată Congo, pentru cobaltul extras.

    În general, raportul AIE a afirmat că în ultimii ani s-au înregistrat progrese limitate în ceea ce priveşte diversificarea surselor de aprovizionare, adăugând că “situaţia chiar s-a înrăutăţit în unele cazuri”.

     

    Citându-şi analiza proiectelor energetice, AIE a afirmat că există semne de „o imagine oarecum îmbunătăţită” în ceea ce priveşte mineritul, dar a adăugat că operaţiunile de rafinare sunt o altă poveste.

    „Majoritatea proiectelor planificate sunt dezvoltate în regiunile cu tradiţie, China deţinând jumătate din uzinele chimice de litiu planificate, iar Indonezia reprezentând aproape 90% din instalaţiile planificate de rafinare a nichelului.”

    De asemenea, trebuie să se lucreze la acreditările de durabilitate ale întregii industrii de minerale critice. AIE a declarat că extracţiile de apă aproape s-au dublat între 2018 şi 2021, în timp ce emisiile de gaze cu efect de seră au rămas încă la un nivel ridicat.

    „Într-un moment crucial pentru tranziţiile energetice curate la nivel mondial, suntem încurajaţi de creşterea rapidă a pieţei mineralelor critice, care sunt esenţiale pentru ca lumea să îşi atingă obiectivele energetice şi climatice. Chiar şi aşa, rămân provocări majore. Mai sunt multe de făcut pentru a asigura că lanţurile de aprovizionare cu minerale critice sunt sigure şi durabile.”, a declarat Fatih Birol, directorul executiv al AIE.