Tag: mentinere

  • Cristian Pârvan, AOAR: Bugetul, proiectat pe o creştere nerealistă a ponderii industriei în PIB

    Proiectul de buget prevede un deficit bugetar sub 3% din PIB şi o creştere importantă a contribuţiei la PIB a industriei. Cristian Pârvan, secretarul general al AOAR spune că deficitul va fi menţinut prin tăierea investiţiilor, iar datele privind creşterea industriei sunt nerealiste.

    “Din punctul meu de vedere creşterea de la 0,6% din PIB la 1,4% a industriei este un mare semn de întrebare fiindcă cererea internă scade, deci industria ar trebui să crească pe baza exporturilor. Ori într-o perioadă în care în Europa şi în lume apare izolaţionismul, protecţionismul este greu de crezut. Lumea se închide, se protejează. Este an electoral în Franţa şi politicienii susţin protejarea locurilor de muncă din ţară. Marea Britanie va ieşi din piaţa comună, iar Trump a anunţat deja măsuri pentru menţinerea companiilor în SUA. Iar noi lucrăm, în general, pentru comenzile primite din afară. E greu de crezut că vom avea o creştere atât de mare a industriei”, a declarat, pentru MEDIAFAX, Cristian Pârvan, secretarul general al Asociaţiei Oamenilor de Afaceri din România (AOAR).

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Constatările unui brazilian despre România: ”Românii preferă să menţina mai degrabă podelele curate decât plamânii”

    Un tânăr din Brazilia care a petrecut mai mult timp în ţara noastră şi-a scris, la revenirea acasă, impresiile despre români şi despre România.

    Fernando Castilho Cintra redă, cu un umor fin, principalele trăsături – aşa cum le-a remarcat el – ale ţării şi locuitorilor ei.
    1. Din afara României, Dracula este un vampir;
    2. Acelaşi bărbat, Vlad Ţepeş, este un erou naţional;
    3. În timp ce vampirii beau vin, adevăratul lucru roşu pe care l-am băut cu drag a fost vişinata.
     

     

  • 2016: Un an dinamic, cu profit şi active record

    Sistemul bancar a performat bine în 2016. Creditarea totală s-a menţinut în teritoriul pozitiv, susţinută de avântul împrumuturilor în lei, rata creditelor neperformante a continuat să scadă, îndreptându-se spre 10%. Activele şi profitul au atins nivele record, solvabilitatea a rămas mai mult decât dublă faţă de nivelul impus de reglementări şi lichiditate a fost din belşug. Totodată, consolidarea şi restructurarea sectorului bancar au continuat în acest an, însă ritmul a încetinit. Iar cadrul legislativ incert în domeniul bancar, care părea să genereze în premieră în România „risc sistemic sever”, după cum avertiza BNR în primăvară, nu mai ameninţă atât de dramatic sectorul bancar. Iar legea dării în plată şi cea a conversiei creditelor în franci la cursul istoric ajungând în cele din urmă la Curtea Constituţională.

    Băncile din România au obţinut în primele nouă luni din acest an un profit net de aproximativ 3,7 mld. lei, nivel de 1,6 ori mai mare decât cel înregistrat în aceeaşi perioadă a anului trecut. Ascensiunea profiturilor băncilor a fost susţinută de îmbunătăţirea calităţii portofoliilor şi scăderea provizioanelor, precum şi de activitatea operaţională, creditele noi fiind în creştere. Totodată, avansul veniturilor din comisioane şi marja mare dintre dobânzile la credite şi depozite au susţinut câştigurile instituţiilor de credit. O contribuţie importantă la profiturile băncilor a venit şi din vânzarea acţiunilor deţinute la Visa, în trimestrul al doilea. În primul trimestru din 2016, sistemul bancar avea un profit de circa 1,17 mld. lei; la jumătatea anului, băncile au reuşit să-şi dubleze câştigul la 2,4 mld. lei, iar până în septembrie profitul a continuat ascensiuanea. Atât rentabilitatea activelor (ROA), cât şi rentabilitatea capitalului (ROE) au rămas la finalul primelor nouă luni în teritoriu pozitiv, ajungând la 1,3% şi, respectiv, 12,32%. Mai mult de două treimi din numărul total al instituţiilor de credit de pe piaţa locală au fost pe profit în primele nouă luni din 2016, situaţia îmbunătăţindu-se atât faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, cât şi comparativ cu sfârşitul lui 2015. 26 de bănci au raportat profituri după nouă luni, în timp ce 11 au înregistrat pierderi, potrivit datelor Băncii Naţionale.

    Situaţia macroeconomică s-a îmbunătăţit, inflaţia a atins minim istoric după minim istoric, iar BNR păstrat politica monetară relaxată, creditarea totală reuşind să se menţină pe plus. Ponderea creditului în lei a continuat să se majoreze în acest an, ajungând la 56,2% din total credit. Împrumuturile în monedă naţională şi-au accelerat dinamica pozitivă, în condiţiile în care ratele dobânzilor la creditele noi acordate companiilor şi populaţiei au scăzut odată cu programul de relaxare monetară derulat de BNR, prin diminuarea ratei dobânzii de politică monetară până la minimul istoric de 1,75%.

    Creditele noi în lei acordate de bănci populaţiei au atins un nou vârf în perioada ianuarie-septembrie 2016, volumul total al finanţărilor noi cumulând 22,7 miliarde de lei, (5 mld. euro), potrivit datelor BNR. Creditul de consum este principalul motor în accelerarea finanţărilor noi acordate populaţiei, împrumuturile pentru nevoi personale reprezentând aproximativ 60% din totalul creditelor de retail acordate în primele nouă luni ale anului, echivalentul a aproape 13,3 mi-liarde de lei, după cum reiese din datele BNR. Finanţările pentru consum au făcut un salt de peste o cincime în acest an faţă de anul trecut, în condiţiile în care dobânzile ajung la circa 8-10% pe an. Iar creditele pentru achiziţia de locuinţe acordate în lei au urcat cu peste 23% în perioada ianuarie-septembrie, până la 8,9 miliarde de lei (2 mld. euro).

  • Ce se întâmplă cu majorarea salariului minim

    “Ordonanţa de Urgenţă stabileşte că în anul 2017 drepturile salariale ale personalului din sectorul bugetar sunt menţinute la nivelul aferent lunii decembrie 2016, nivel care include toate majorările salariale aprobate în decursul acestui an şi devenite aplicabile după publicarea lor în Monitorul Oficial”, se arată în comunicatul de presă al Executivului.

    Ministrul Finanţelor, Anca Dragu, a explicat de ce Guvernul a procedat la o prorogare termenului de implementare a măsurilor referitoare la salariul minim şi menţinerea acestuia la 1250 de lei, riscul în lipsa prorogării fiind diminuarea salariilor bugetarilor.

    “Trebuie să facem câteva prorogări pe această lege , altfel salariile ar scădea, deoarece în 284 salariul de referinţă este de 600 de lei, iar salariile în sectorul public sunt calculate coeficient aplicat la suma de 600 de lei. Deci dacă nu prorogam (legea – n.r.) 284, atunci foarte multe salarii s-ar înjumătăţi”, a precizat Dragu.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • BCE menţine dobânda-cheie la 0% şi extinde achiziţiile de obligaţiuni până în decembrie 2017

    Banca Centrală Europeană (BCE) a anunţat joi că va extinde programul de achiziţii de obligaţiuni până în decembrie 2017, în contextul în care a menţinut la zero rata dobânzii, potrivit BBC.

    Programul, în valoare de 80 de miliarde de euro, s-ar finaliza în martie, deşi banca era aşteptată să îl extindă pentru cel puţin şase luni.

    Totuşi, BCE va reduce achiziţiile de obligaţiuni la 60 de miliarde de euro pe lună, începând din aprilie.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • BCE menţine dobânda-cheie la 0% şi extinde achiziţiile de obligaţiuni până în decembrie 2017

    Banca Centrală Europeană (BCE) a anunţat joi că va extinde programul de achiziţii de obligaţiuni până în decembrie 2017, în contextul în care a menţinut la zero rata dobânzii, potrivit BBC.

    Programul, în valoare de 80 de miliarde de euro, s-ar finaliza în martie, deşi banca era aşteptată să îl extindă pentru cel puţin şase luni.

    Totuşi, BCE va reduce achiziţiile de obligaţiuni la 60 de miliarde de euro pe lună, începând din aprilie.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Secretarul general al NATO cere menţinerea sancţiunilor împotriva Rusiei până la implementarea acordului Minsk

    În urma discuţiilor cu miniştrii de Externe ai statelor din NATO şi cel al Ucrainei, Stoltenberg a vorbit despre “imensa creştere a numărului de încălcări ale armistiţiului” în zona de est a Ucrainei, adăugând că sunt informaţii despre sute de explozii zilnic, inclusiv unele produse de bombardamente cu armament greu, care este interzis de acordul de pace de la Minsk.

    “Comunitatea internaţională trebuie să menţină presiunea asupra Rusiei pentru ca aceasta să-şi respecte obligaţiile, mai ales că situaţia de securitate din estul Ucrainei rămâne atât de gravă”, a declarat Stoltenberg, care a adăugat că “Este important ca sancţiunile economice să fie menţinute”.

    Săptămâna trecută, o reuniune a miniştrilor de Externe din Rusia, Ucraina, Franţa şi Germania s-a încheiat fără un rezultat în legătură cu procesul de pace, lucru ce a crescut incertitudinile în legătură cu viitorul procesului de pace.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Provocările Europei

    După anii în care Europa a fost zguduită de criza economică, a apărut un nou test pentru bătrânul continent: exitul Marii Britanii. O decizie care poate să devină un precedent ce ameninţă „visul european”. Wolfgang Schäuble, ministrul german de finanţe, povesteşte de ce referendumul privind Brexitul este încă un semnal de alarmă ce reprezintă expresia unor nemulţumiri comune.

    Într-un moment în care atenţia întregii Europe este concentrată pe Brexit şi implicaţiile acestuia, Wolfgang Schäuble, ministrul de finanţe german, a povestit în timpul unei vizite în România de ce referendumul privind Brexitul este încă un semnal de alarmă ce reprezintă expresia unor nemulţumiri comune. În aceste condiţii, el a invocat necesitatea unor eforturi suplimentare din partea instituţiilor europene pentru a se apropia de cetăţeni în condiţiile în care „punţile dintre institţiile europene şi cetăţeni au devenit greu de identificat”.

    Schäuble a atenţionat că Europa nu este în cea mai bună situaţie istorică şi nu ar trebui să ne amăgim. Iar problema de bază este că majoritatea cetăţenilor nu înţeleg prea bine ce înseamnă Europa pentru ei. „Este necesar ca Europa să vină cu măsuri vizibile, palpabile. Să demonstrăm că se pot depăşi problemele, dar doar rămânând uniţi”, a spus Wolfgang Schäuble la Bucureşti, sosit într-o vizită anunţată din scurt.

    În privinţa Brexitului, ministru de finanţe german a transmis un mesaj ferm spunând că europenii nu trebuie să dea dovadă de foarte mare flexibilitate în discuţiile legate de ieşirea Marii Britanii din UE. Şi a avertizat că dacă Marea Britanie vrea să menţină accesul la piaţa unică, trebuie să respecte toate regulile.

    „Toţi regretăm decizia luată. Este o decizie a britanicilor. Este treaba lor să decidă asupra evoluţiei lor. Este clar că ne afectează pe toţi. Însă, britanicii trebuie să aleagă. Trebuie să le spunem că dacă vor să menţină accesul la piaţa comună, atunci trebuie să respecte toate regulile pieţei comune. Dacă nu vor să le accepte, nu pot avea acces la piaţa UE. Nu trebuie să dăm dovadă de foarte mare flexibilitate”, a subliniat ministrul de finanţe german.

    Intenţia este de a minimiza efectele negative ale Brexitului atât asupra Uniunii Europene, cât şi asupra Marii Britanii, susţine oficialul german. „Trebuie să dăm dovadă de coeziune în Europa, să demonstrăm că regulile sunt valabile pentru toţi. Trebuie să le dovedim oamenilor că Europa reprezintă plusvaloare.”

    Liderii Uniunii Europene au avertizat Marea Britanie că va putea menţine accesul la piaţa comunitară doar dacă va contribui la bugetul european şi va permite circulaţia cetăţenilor UE pe teritoriul britanic.

    Wolfgang Schäuble, cel mai puternic ministru din cabinetul cancelarului Angela Merkel, a fost la originea multor decizii importante luate de liderii zonei euro din ultimii ani. În stadiile timpurii ale crizei, Schäuble a propus crearea unui „Fond Monetar European” pentru a salva statele aflate în dificultate, idee considerată radicală la acea vreme. După un an şi jumătate, zona euro a pus bazele unui mecanism de finanţare permanent, Mecanismul European de Stabilitate, instituţie care seamănă cu fondul monetar dorit de Schäuble. Tot Schäuble a iscat vâlvă prin poziţia inflexibilă în negocierile dure privind datoria Greciei.

    Acum Schäuble aduce în discuţie necesitatea politicilor fiscale şi monetare comune la nivelul UE, spunând că multe probleme din Europa ar fi uşor de rezolvat, dar nu suntem gata pentru implementare. El a amintit de o declaraţie a preşedintelui Băncii Centrale Europene (BCE), Mario Draghi, conform căreia dacă nu respecţi regulile pe care tu le-ai făcut şi le-ai impus, nu poţi avea pretenţia ca alţii să aibă încredere în moneda ta.

    Un adept al austerităţii şi al regulilor stricte, Wolfgang Schäuble a susţinut ideea ca Uniunea Europeană să modifice sistemul instituţional astfel încât regulile privind deficitul bugetar să se aplice cu stricteţe. El a criticat recent Comisia Europeană pentru atitudinea flexibilă faţă de Franţa, Spania, Italia şi Portugalia. Şi a propus ca reglementările privind deficitul să fie implementate de Mecanismul European de Stabilitate în condiţiile în care din cauza caracterului „politic“, Comisia Europeană evită să aplice riguros reglementările privind deficitul bugetar.

    „Trebuie să luptăm în continuare împreună, pentru ca regulile să fie respectate. Avem o uniune bancară pe care am sprijinit-o şi am dus-o mai departe. Dorim să ne îndreptăm spre uniunea pieţelor de capital. Este centrul integrării UE şi contribuie la stabilitatea acesteia.”

    Una dintre problemele recente care au evidenţiat fragilitatea unităţii la nivelul Uniunii Europene este problema migranţilor, după cum a amintit ministrul de finanţe german. „Fluxurile de migranţi, din Orientul Mijlociu şi Africa, fie că ne place sau nu, pot pune în pericol stabilitatea noastră internă. Este nevoie de o protecţie comună a frontierelor. Trebuie să distribuim echitabil povara. Trebuie să colaborăm cu statele învecinate, astfel încât traficanţii de migranţi să fie opriţi. Pledez pentru o abordare umanistă. Să nu îi mai lăsăm pe refugiaţi să moară în Marea Mediterană. Altfel, nu mai trebuie să vorbim de valori europene. Solidaritatea nu înseamnă niciodată o stradă cu sens unic. Există mai multe posibilităţi.”

  • Răsturnare de situaţie: Marea Britanie vrea să contribuie la bugetul UE după Brexit şi ar accepta libera circulaţie

    Marea Britanie ar accepta să contribuie la bugetul Uniunii Europene pentru a menţine accesul la piaţa comună după Brexit, afirmă ministrul responsabil de negocieri, David Davis, în timp ce şeful diplomaţiei, Boris Johnson, pare să se fi răzgândit, susţinând acum libera circulaţie a persoanelor.

    În cursul unei audieri în Camera Comunelor, David Davis, ministrul britanic responsabil de negocierile pe tema Brexit, a fost întrebat de parlamentarul laburist Wayne David dacă Guvernul conservator condus de Theresa May este dispus să contribuie în vreun fel la bugetul UE pentru a menţine accesul la piaţa unică europeană.

    “Desigur. Criteriul principal este să obţinem cel mai bun acces posibil pentru bunuri şi servicii, iar dacă acest lucru este inclus în negocieri evident că îl vom lua în considerare”, a răspuns Davis.

    La rândul său, ministrul britanic de Externe, Boris Johnson, a declarat la o reuniune privată cu ambasadori ai unor state UE, că el este favorabil circulaţiei libere a persoanelor, deşi, la nivel public, Guvernul de la Londra vrea limitarea acestui drept. Un ambasador prezent la întâlnire a declarat pentru Sky News: “Boris Johnson ne-a spus că el, la nivel personal, este favorabil liberei circulaţii, dar a explicat că Marea Britanie a fost mai afectată de imigraţie decât alte ţări UE”.

    Un alt diplomat a afirmat: Johnson “ne-a spus că el este favorabil liberei circulaţii, deoarece crede în acest principiu. Dar a spus că aceasta nu este politica oficială a Guvernului…”

    Un alt ambasador s-a declarat “şocat” de diplomaţia confuză a Marii Britanii. “Boris Johnson ne-a spus că el este, personal, favorabil liberei circulaţii”.

    Boris Johnson, fost primar al Londrei, a militat pentru ieşirea Marii Britanii din UE, criticând libera circulaţie în spaţiul comunitar. Este foarte probabil ca, în pofida acestor dezvăluiri, Johnson să menţină, în discursul public, opoziţia faţă de libertatea de circulaţie a cetăţenilor UE.

  • Răsturnare de situaţie: Marea Britanie vrea să contribuie la bugetul UE după Brexit şi ar accepta libera circulaţie

    Marea Britanie ar accepta să contribuie la bugetul Uniunii Europene pentru a menţine accesul la piaţa comună după Brexit, afirmă ministrul responsabil de negocieri, David Davis, în timp ce şeful diplomaţiei, Boris Johnson, pare să se fi răzgândit, susţinând acum libera circulaţie a persoanelor.

    În cursul unei audieri în Camera Comunelor, David Davis, ministrul britanic responsabil de negocierile pe tema Brexit, a fost întrebat de parlamentarul laburist Wayne David dacă Guvernul conservator condus de Theresa May este dispus să contribuie în vreun fel la bugetul UE pentru a menţine accesul la piaţa unică europeană.

    “Desigur. Criteriul principal este să obţinem cel mai bun acces posibil pentru bunuri şi servicii, iar dacă acest lucru este inclus în negocieri evident că îl vom lua în considerare”, a răspuns Davis.

    La rândul său, ministrul britanic de Externe, Boris Johnson, a declarat la o reuniune privată cu ambasadori ai unor state UE, că el este favorabil circulaţiei libere a persoanelor, deşi, la nivel public, Guvernul de la Londra vrea limitarea acestui drept. Un ambasador prezent la întâlnire a declarat pentru Sky News: “Boris Johnson ne-a spus că el, la nivel personal, este favorabil liberei circulaţii, dar a explicat că Marea Britanie a fost mai afectată de imigraţie decât alte ţări UE”.

    Un alt diplomat a afirmat: Johnson “ne-a spus că el este favorabil liberei circulaţii, deoarece crede în acest principiu. Dar a spus că aceasta nu este politica oficială a Guvernului…”

    Un alt ambasador s-a declarat “şocat” de diplomaţia confuză a Marii Britanii. “Boris Johnson ne-a spus că el este, personal, favorabil liberei circulaţii”.

    Boris Johnson, fost primar al Londrei, a militat pentru ieşirea Marii Britanii din UE, criticând libera circulaţie în spaţiul comunitar. Este foarte probabil ca, în pofida acestor dezvăluiri, Johnson să menţină, în discursul public, opoziţia faţă de libertatea de circulaţie a cetăţenilor UE.