BusinessMagazin

Tag: medici

  • Tehnologia nu ajută doar companiile să fie mai eficiente şi să aibă profituri mai mari, ci poate juca un rol cheie în a-i sprijini pe medici să îmbunătăţească viaţa pacienţilor

    Tehnologia nu ajută doar companiile să fie mai eficiente şi să aibă profituri mai mari, ci poate juca un rol cheie în a-i sprijini pe medici să îmbunătăţească viaţa pacienţilor. De la această idee a pornit şi Andreea Mădălina Şerban, medic chirurg pediatru, care a creat o platformă ce vine în sprijinul îngrijirii copiilor cu boli cronice. Platforma, numită KIDoc,  este special concepută pentru părinţii copiilor cu boli cronice şi medicii care se ocupă de cazurile lor, scopul fiind de a-i ajuta pe aceştia să comunice eficient şi să gestioneze în mod optim tratamentul copiilor.

    Platforma se află acum în curs de dezvoltare, aceasta având trei componente – una de comunicare întare echipele de medici şi între medici şi părinţi, una axată pe tratamentul copiilor cu boli cronice şi una de dosar medical electronic. În prezent, start-up-ul testează primul modul, cel de comunicare, numit KIDoc Împreună, urmând ca până la finalul acestui an să lanseze şi celelalte două module – KIDoc Tratament şi KIDoc Digital.

    „Am început să lucrăm la ideea KIDoc de acum un an – prima dată am fost incluşi într-un program regional din Balcani, un program pentru femeile antreprenor, iar apoi am intrat în Innovators for children, un accelerator de 9 luni care ne-a ajutat să ne conturăm ideea, să punem la punct strategia de dezvoltare, iar din octombrie anul trecut a început dezvoltarea propriu zisă a soluţiei. Atunci s-a alăturat şi primul developer senior – Victor Teianu, care este şi colegul meu din liceu, iar de atunci a început dezvoltarea propriu-zisă.

    Din octombrie până acum s-a pus la punct prima parte a aplicaţiei – KIDoc Împreună – acea platformă de comuniare care aduce toată echipa multidisciplinară la un loc. Acum suntem în etapa în care testăm cu utilizatorii noştri din comunitate această platfromă de comunicare şi avem câteva parteneriate cu clinici private în care urmează să punem la dispoziţie soluţia noastră pentru a fi testată cu medicii şi pacienţii de acolo”, a povestit în cadrul emisiunii ZF IT Generation Andreea Mădălina Şerban, medic chirurg pediatru şi fondatoare KIDoc. Ea are o experienţă de opt ani în spitale din Bucureşti, Paris, Londra şi Luxemburg, care stă de altfel la baza ideii dezvoltării KIDoc.

    „Eu sunt medic şi de când profesez în domeniul pediatriei am aflat de la părinţii copiilor cu boli cronice că traversează mai multe etape dificile, iar printre constrângerile cele mai mari despre care mi-au spus de-a lungul timpului şi pe care le-am indentificat şi în studiul pe care l-am făcut înainte de a demara proiectul se numără în principal trei şi anume: dificultatea de a comunica eficient cu echipa care îngrijeşte copilul, iar în cazul unei boli cronice vorbim de mai mulţi medici, de o echipă multidisciplinară. Cea de-a doua provocare era administrarea tratamentului – boli cronice, care sunt foarte complexe şi în cazul cărora, de multe ori, părinţii spun că nu înţeleg mecanismul bolii, că nu înţeleg ce face fiecare medicament în parte şi din această cauză de multe ori apar şi erori în administrarea medicaţiei. Iar cea de-a treia mare problemă pe care o întâmplină toţi pacienţii cu boli cronice din România şi copiii în particular este absenţa unui dosar electronic medical – suntem cu toţii familiarizaţi cu imaginea bolnavului care intră în spitalul din România cu un dosar plin de hărtii. Noi prin KIDoc venim cu un răspuns la aceste trei provocări şi anume KIDoc are trei componente: KIDoc împreună, KIDoc Tratament şi KIDoc Digital”, a explicat Andreea Mădălina Şerban.

    Ea a adăugat că prima componentă, KIDoc Împreună răspunde nevoii de comunicare eficientă într-o echipă multidisciplinară. „Va fi o platformă de comunicare ce va aduce împreună, aşa cum îi spune şi numele, întreaga echipă care îngrijeşte copilul cu boală cronică – părintele, medicul de familie, medicul pediatru, medicul specialist şi alţi specialişti.” Cel de-al doilea modul, KIDoc Tratament, va fi instrumentul profesional de gestionare a medicaţiei copilului care suferă de o boală cronică. „Este menit să crească aderenţa la tratament prin faptul că vine să îi explice părintelui, printr-un limbaj uşor de înţeles, ce face fiecare medicament în parte – verifică dozele pe care le are prescrise în aplicaţie şi verifică şi potenţialele interacţiuni. O particularitate a pacienţilor cu boli cronice este faptul că ei sunt îngrijiţi de mai mulţi medici şi fiecare prescrie un tratament diferit, iar KIDoc verifică înainte de a introduce un medicament nou în tratament dacă nu cumva acesta interacţionează cu ceva ce lua deja copilul”, a punctat fondatoarea KIDoc.

    A treia componentă a proiectului, KIDoc Digital este dedicată dosarului medical electronic al fiecărui pacient în care sunt păstrate toate documentele astfel încât să fie accesibile pentru toată echipa care îngrijeşte copilul pacient. „Acest dosar medical electronic va face posibilă şi cererea unei a doua opinii pentru că părintele va putea adăuga în aplicaţie şi un alt medic care nu este medicul curant al copilului, căruia vrea să îi prezinte cazul”, a completat ea. Platforma KIDoc va fi disponibilă ca aplicaţie mobilă pentru sistemele de operare Android şi iOS, primul modul urmând a fi gata în vară, iar celelalte două în toamnă.

    „În decursul verii vom avea deja disponibil pentru descărcare partea de KIDoc Împreună şi ne dorim ca până în luna noiembrie să avem gata şi celelalte două componente. Practic, echipa de programatori juniori care s-a alăturat în cadrul programului Innovation Labs, lucrează la partea de medicaţie şi atunci estimăm că nu va dura mult de la lansarea KIDoc Împreună până când vom avea disponibilă şi KIDoc Tratament.”

    Cum va funcţiona mai exact aplicaţia? „În momentul în care părintele are instalată aplicaţia şi merge la un consult cu medicul copilului lui, acesta se poate conecta în aplicaţie prin intermediul unui cod QR. Din acel punct, medicul respectiv va face parte din echipa multidisciplinară din aplicaţie care este implicată în îngrijirea copilului şi astfel vor putea comunica eficient”, a precizat Andreea Mădălina Şerban. În primul an de funcţionare, start-up-ul şi-a propus să atragă peste 4.000 de utilizatori ai soluţiei. „Estimările noastre ne-au făcut să identificăm o cifră de 4.000 de utilizatori la finalul primului an de existenţă a KIDoc pe piaţă, din care ne dorim ca circa 1.100 să fie utilizatori premium. Estimările au venit din studiile de piaţă pe care le-am făcut înaintea dezvoltării soluţiei şi din deschiderea pe care am văzut-o din partea utilizatorilor”, a menţionat ea, adăugând că până acum echipa KIDoc a discutat cu peste o mie de părinţi. „Am construit şi o comunitate pe Facebook în care distribuim materiale relevante, comunicăm cu ei, am organizat focus-grupuri pentru a înţelege mai bine nevoile lor. Pe de cealaltă parte am vorbit şi cu medicii şi avem o comunitate de 300 de medici care susţin soluţia şi care o vor promova către pacienţii lor.”

    Platforma KIDoc va include în viitor aplicaţii pentru diferite boli cronice, prima aleasă fiind epilepsia. Aplicaţia KIDoc Epi este dedicată micilor pacienţi cu epilepsie şi familiile lor, urmând ca anul viitor start-up-ul să dezvolte o soluţie similară pentru alte două patologii cronice – astmul şi diabetul. Până acum, proiectul KIDoc a fost susţinut din resurse proprii şi cu ajutorul unui premiu de 15.000 euro în cadrul unui program de accelerare pentru start-up-uri, iar odată ce va avea lansate toate cele trei componente ale platformei, start-up-ul medtech va începe să şi monetizeze. „Încă lucrăm la strategia de pricing însă ceea ce am definit până în acest punct cu mentorii noştri a fost că ne dorim să avem atât un model B2C adresat părinţilor, cât şi unul B2B pentru clinicile private. La modelul B2C ne dorim ca pentru medici utilizarea aplicaţiei să rămână gratuită, iar pentru părinţi vom stabili valoarea unui abonament lunar. KIDoc este un proiect de suflet, care are şi o componentă socială importantă pe lângă aceasta de business şi căutăm încontinuu soluţii pentru a face accesibilă platforma pentru toţi cei care au nevoie şi atunci vom avea şi componenta KIDoc Social care vine cu abonament gratuit pentru familiile care nu îşi pot permite să plătească. Avem deja sprijin din partea mai multor companii care ne-au spus că vor să susţină astfel de abonamente KIDoc social”, a menţionat ea, adăugând că echipa explorează de asemenea şi soluţii prin care să poată oferi platforma şi către clinici private care mai apoi să o facă disponibilă către reţeaua lor de medici şi către pacienţii care se tratează acolo. În primul an de funcţionare de la lansarea tuturor celor trei componente ale platformei KIDoc, Andreea Mădălina Şerban estimează că va avea nevoie de o finanţare de circa 50.000 euro, iar apoi după consolidarea pe piaţa locală, start-up-ul va avea nevoie de resurse financiare mai mari pentru a se putea extinde şi în afara României.

    Start-up Pitch

    1. Invitat: Andreea Mădălina Şerban, fondator KIDoc

    Ce face? Dezvoltă o platformă online ce vine în sprijinul îngrijirii copiilor cu boli cornice

    „Estimările noastre ne-au făcut să identificăm o cifră de 4.000 de utilizatori la finalul primului an de existenţă a KIDoc pe piaţă, din care ne dorim ca circa 1.100 să fie utilizatori premium. Estimările au venit din studiile de piaţă pe care le-am făcut înaintea dezvoltării soluţiei şi din deschiderea pe care am văzut-o din partea utilizatorilor.”

    Andreea Mădălina Şerban, medic chirurg pediatru şi fondatoare KIDoc:„Am gândit KIDoc ca o aplicaţie mobilă disponibilă pe Android şi iOS, iar în momentul în care părintele are instalată aplicaţia şi merge la un consult cu medicul copilului lui, acesta se poate conecta în aplicaţie prin intermediul unui cod QR.“

    2. Invitat: Alexandru Filip, fondator Pickatrip.ro

    Ce face? A lansat recent pe piaţa locală platforma online cu acelaşi nume ce le oferă utilizatorilor care se abonează acces la pachete turistice cu tarife reduse între 30-50%.

    „În primul rând, vrem să atingem masa critică de abonaţi – primul prag este de 1.000 de abonaţi şi încercăm să ajungem la el până la începutul lui iulie. Iar ca ţintă pentru acest an avem 2.500 de abonaţi loiali, multiplicând cu costul abonamentului şi cu toate pachetele vândute pe site, fiindcă noi încasăm acele pachete, anticipăm o cifră de afaceri de până într-o 100.000 euro anul acesta cu cel puţin o triplare anul viitor şi ca abonaţi şi ca cifră de afaceri.”

     

    Sfatul expertului

    Invitat: Mădălina Stănescu, fondator Optimized

    Care sunt greşelile care duc la irosirea bugetelor de promovare online? Riscul ca antreprenorii să-şi irosească banii din bugetele de promovare online este unul semnificativ, dacă aceştia nu se documentează temeinic înainte de a lansa campanii sau dacă nu lucrează cu experţi în domeniu.

    „Riscul de a pierde banii alocaţi promovării online este foarte mare. În primul rând din cauza faptului că nu avem cunoştinţele necesare să lucrăm cu aceste platforme. Sunt platforme complexe Facebook Ads, Google Ads, există cursuri de certificare şi există ani de experienţă pe care noi experţii în marketing îi avem lucrând cu bugete de milioane de euro de la diferite companii, făcând experimente, testând diferite tipuri de campanii, deci lipsa de experienţă în aceste platforme îşi spune cuvântul şi putem să irosim practic bugetele din cauza neştiinţei.”

     

    Start-up Boost

    Invitaţi: Gabriela Mechea şi Bogdan Florea, Asociaţia Industriei de Soft şi Servicii (ANIS)

    Cum creştem ecosistemul de start-up-uri tech? Cea mai mare provocare cu care se confruntă în prezent industria locală de software şi de servicii este reprezentată de exodul constant al specialiştilor în tehnologie, situaţie care are nevoie de un răspuns consistent şi structurat din partea actorilor politici.

    „Poate cea mai importantă provocare în acest moment este legată de exodul specialiştilor şi după cum ştim cu toţii la nivel global, nu numai în industria de software, în marea majoritate a industriilor dar cu precădere în zona digitală, este o concurenţă acerbă după resurse şi după talent, după resurse bine calificate. Din păcate, noi pierdem încontinuu astfel de talente în favoarea altor pieţe şi cumva aici ar trebui să existe o acţiune concertată şi structurată pe termen mediu din partea actorilor politici, după părerea noastră. Această creştere menţionată în studiu poate fi atinsă dacă vom conlucra la nivel de societate – atât actorii privaţi cât şi statul – în încercarea de a accelera transformarea digitală.”

    ZF IT Generation, emisiune lansată de ZF în noimebrie 2019 şi realizată împreună cu Banca Transilvania, Microsoft şi Telekom, are ca ţintă descoperirea start-up-urilor hi-tech cu idei de produse sau servicii care vor duce la dezvoltarea unei noi generaţii de milionari din IT ai României. După mai bine de 300 de ediţii, emisiunea are un nou format în care adăugăm o serie de rubrici pentru a aduce plus valoare în ecosistemul local de start-up-uri tech – Start-up Pitch, Start-up Update, Start-up Boost, Investor Watch, Start-up Coach, Sfatul expertului şi What’s Hot.

    Urmăreşte de luni până vineri emisiunea pe www.zf.ro şi pe pagina de Facebook a Ziarului Financiar de la ora 19.00 sau accesează platforma www.zf.ro/zf-it-generation

  • Brandul Arcadia – Spitale şi Centre Medicale din Iaşi, controlat de Dan Fiterman, are bugetate 20 mil. euro pentru investiţii în 2021

    ♦ Principalele direcţii de investiţii urmăresc echiparea cu tehnologie nouă, deschiderea unui spital de recuperare medicală cu 140 de paturi şi accentul pe zona de oncologie ♦ Companiile de sub umbrela Arcadia  – Spitale şi Centre Medicale au ajuns la 109 mil. lei în 2020 după o creştere de peste 12%.

    Brandul de servicii medicale private Arcadia  – Spitale şi Centre Medicale din Iaşi, înfiinţat în urmă cu 11 ani, fiind cel mai mare operator privat de sănătate din zona Moldovei, investeşte 20 mil. euro în 2021 în dezvoltare şi extindere, un nivel comparabil cu cel al unor jucători mari, cu extindere naţională.

    Jumătate din această sumă a fost in­vestită într-un nou spital de recu­pe­rare medicală, cu 140 de paturi, care va deschide această nişă pentru ope­ratorul medical, nevoia de astfel de servicii medicale fiind una importantă.

    „Planul de investiţii pentru 2021 este parte a unei strategii dezvoltată pentru minim doi ani. În această primăvară am investit peste 600.000 de euro în tehnologie state of the art, dedicată intervenţiilor de neuro­chi­rur­gie. În scurt timp, vom inaugura Sp­i­talul de Recuperare Medicală, care va cu­prinde o bază de tratament do­ta­tă cu cea mai recentă tehnologie. Este  un nou concept revo­lu­ţio­nar, cu importante beneficii pentru pa­cienţi, rezultat al unei ample analize şi al unei investiţii de peste 10 m­ilioane de euro. Tot în această pe­rioadă de­rulăm un amplu proces de eva­luare şi de analiză pentru a integra un concept revoluţionar în zona de on­cologie, radioterapie şi ra­dio­chirur­gie“, au transmis reprezentanţii Arcadia  – Spitale şi Centre Medicale pentru ZF.

    Astfel, brandul de servicii medicale se extinde cu un nou spital de recuperare pentru pacienţii care au trecut sau urmează să treacă printr-o intervenţie chirurgicală. Construcţia a început în urmă cu trei ani, iar unitatea medicală va avea 140 de paturi pe o suprafaţă de 7.000 mp, la şase kilometri de Iaşi. Elementul central al spitalului îl va reprezenta un acoperiş din sticlă, care va deschide o grădină interioară, iar în jurul spitalului pacienţii vor avea la dispoziţie o suprafaţă de circa un hectar pe care antreprenorii vor să o folosească drept spaţiu de relaxare.

    „Sănătatea este un domeniu care implică multe provocări, atât la nivel de management, cât şi la nivel medical. Proiectele de investiţii pe care le avem în analiză sau în derulare reprezintă un răspuns la provocările pe care le implică dezvoltarea tehnologiei şi nevoile de sănătate ale pacienţilor din regiunea de nord-est şi nu numai.“

    „Grija pentru viitor implică şi grija pentru mediu şi pentru oameni. Iar provocărilor pe care principiul sustenabilităţii le impune, le răspundem în fiecare zi, prin programe distincte pe care le dezvoltăm“, au mai spus reprezentanţii operatorului medical din Iaşi.

    În ceea ce priveşte rezultatele financiare ale companiei în 2020, toate entităţile de sub umbrela Arcadia  – Spitale şi Centre Medicale au generat afaceri de 109 mil. lei, în creştere cu 12% faţă de anul anterior, din calculele ZF pe baza informaţiilor oferite de companie. Profitul entităţilor medicale a ajuns la 21,1 mil. lei, după o creştere de 60%. Marja de profit este de aproape 20%, din calculele ZF.

    Pentru 2021, planurile de afaceri urmăresc o creştere până la 123 mil. lei şi prevăd un buget de 23,5 mil. lei. Familia Fiterman, care deţine operatorul privat, are afaceri şi în domeniul producţiei de medicamente, Dan Fiterman fiind directorul general al Arcadia  – Spitale şi Centre Medicale.

    Din cadrul Arcadia fac parte în prezent un spital multidisciplinar, un spital de cardiologie intervenţională, trei centre de imagistică medicală, maternitatea şi şase centre medicale.Peste 1 milion de pacienţi au trecut pragul Arcadia în cei 11 ani de la deschidere. Pacienţii au venit din toate judeţele din jurul Iaşului.

    Arcadia  – Spitale şi Centre Medicale este un jucător de talie medie în piaţa sănătăţii private, situându-se între primii zece jucători după cifra de afaceri la nivel naţional. Piaţa medicală privată este unul dintre domeniile care au funcţionat şi în pandemie. Cei mai mari jucători din acest domeniu sunt Regina Maria, MedLife şi Medicover.

     

  • Fini sunt! Nici bine nu s-a terminat criza, că firmele se confruntă din nou cu lipsa de personal şi cu presiunea creşterii salariilor

    Angajăm vânzător, angajăm agent comercial, angajăm şoferi, angajăm curieri, angajăm chelneri, angajăm bucătari, angajăm pizzar, angajăm frizeri şi cosmeticiene, angajăm IT-işti, angajăm programatori Java, angajăm medici, dar unde să-i găsim? Angajăm poliţişti, dar aici avem de unde, piaţa e plină de pensionari din poliţie şi armată.

    Aceste anunţuri, mai puţin cele cu poliţişti, apar din ce în ce mai des, cel puţin în Bucureşti. Te izbeşti de ele pe stradă, lipite de geamurile magazinelor, frizeriilor, restaurantelor, cafenelelor, şi nu în ultimul rând, pe toate site-urile. Nici bine nu s-a terminat criza,că firmele constată că au din nou nevoie de oameni. Imediat, nu peste o lună sau peste trei luni. Şi nici nu au început să vină cele 30 de miliarde de euro de la Bruxelles, care vor solicita zeci de mii, dacă nu chiar sute de mii de noi locuri de muncă, cel puţin în construcţiile publice.

    Citiţi articolul integral pe alephnews.ro

  • Primul autotest antigen Covid-19 din România a fost avizat

    Autotestul antigen Covid-19 fost validat oficial de către Agenţia Naţională a Medicamentului şi a Dispozitivelor Medicale din România. Testele au o acurateţe de peste 98%.

    Autotestul antigen Covid-19 dezvoltat şi comercializat de către DDS Diagnostic pentru diagnosticarea Covid-19 a fost validat oficial de către Agenţia Naţională a Medicamentului şi a Dispozitivelor Medicale din România, pentru uz personal.

    Testele sunt neinvazive, se pot face în orice moment al zile, fără supraveghere medicală şi au o acurateţe de peste 98%. Tamponul nazal se introduce doar 2-3 cm în nas. Procesul de recoltare este identic cu acela prin care, cu un tampon, “se curăţă” interiorul nării şi nu creează niciun fel de neplăcere persoanei care doreşte să se testeze.

    Testarea rapidă rămâne principala metodă de limitare a infectărilor cu SARS-CoV-2, alegerea testului rapid uşor de folosit şi cu acurateţea cea mai ridicată fiind esenţială. “Demersul de certificare oficială a testului rapid produs de noi ca Autotest s-a făcut cu scopul de a susţine şi uşura procesul de testare în masă şi în România, aşa cum au făcut şi alte ţări europene, precum Germania, Franţa, Austria, prin validarea testelor pentru uz personal.

    Autotestarea permite deblocarea rapidă a multor domenii de activitate importante, cum sunt Educaţia, Cultura, HoReCa etc. Cel mai mare avantaj este faptul că, prin acest produs, testarea nu mai este condiţionată de prezenţa personalului medical autorizat, ceea ce permite evaluarea simplă, eficientă şi la scară largă a infecţiilor cu SARS-CoV-2 în rândul elevilor, a personalului HoReCa, şi a celorlalte categorii socio-profesionale blocate de mai bine de un an din cauza pandemiei”, declară Dana Stan, fondatorul şi liderul echipei de cercetare DDS Diagnostic.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
     

  • Managerul IOB, Bogdan Tănase, abonat la funcţii de conducere „pe numiri”. A ajuns director medical, deşi a pierdut concursul. Dezvăluirile medicului care câştigase postul

    Bogdan Tănase este de o lună managerul Institutului Oncologic Bucureşti, post în care a ajuns cu ajutorul lui Vlad Voiculescu, înainte ca ministrul Sănătăţii să fie demis. La conducerea IOB a ajuns după ce un an a fost director medical. Pentru ambele funcţii, Bogdan Tănase nu a urmat traseul concursului, ci al ”numirilor” decise de miniştri de la Sănătate.

    Şi dacă funcţia de manager al IOB nu a fost scoasă la concurs,  cea de director medical trebuia ocupată prin concurs, la care a participat şi medicul Bogdan Tănase, dar pe care l-a picat.

    Bogdan Tănase a fost declarat ”RESPINS” la concursul pentru postul de director medical, în 2019, dar a ajuns în funcţie şapte luni mai târziu, ca interimar ”numit”, în plină pandemie de COVID-19
    Medicul Augustin Marincaş a câştigat concursul, rezultat contestat de Bogdan Tănase şi de un alt medic candidat la postul de director medical.
    De un an şi şase luni, contestaţia nu este soluţionată de spital, dar postul de director medical i-a revenit, între timp, lui Bogdan Tănase, respins la concurs, dar numit interimar, prin decizia ministrului Nelu Tătaru.
    Spitalul nu a mai organizat un alt concurs, iar medicul Marincaş îşi caută dreptatea în instanţă, din noiembrie 2019.
    Augustin Marincaş a spus, în exclusivitate pentru GÂNDUL.RO, cum a ajuns să se judece pentru a primi postul pe care l-a câştigat prin concurs.

    Cititi mai multe pe www.gandul.ro       

  • Videoconferinta ZF HUAWEI – Conectăm România. Medicina Viitorului – Avantajele tehnologiei pentru sectorul medical

  • Ce probleme sesizează proiectanţii căilor de acces ale spitalelor în structura unităţilor medicale. Unele sunt „compromisuri cu care personalul medical se va confrunta pe toată durata de viaţă a spitalului”

    Andreea Strugaru, director de marketing şi co-fondator al companiei locale Kadra, care până în prezent a instalat peste 5.000 de uşi în peste 70 de spitale din România şi a participat la zeci de proiecte de reabilitare a spitalelor, dar şi la proiectele de spitale publice noi ridicate în ultimii ani în România, a punctat câteva aspecte critice cu care businessul s-a confruntat în proiectele de spitale în care s-a implicat până acum.

    Printre problemele întâlnite se numără bugetarea deficitară neadaptată pentru soluţii dedicate mediilor curate, fie că e vorba de reabilitări, fie de spitale noi, unele proiecte neţinând cont de faptul că spitalul are funcţionalităţi specifice şi necesită soluţii potrivite pentru  funcţiunile speciale ale spitalului. Din această cauză, uneori intervin modificări încă în faza de execuţie, ceea ce duce la costuri mari şi, uneori, compromisuri în zonele în care nu se mai pot aduce modificări. Kadra oferă şi câteva exemple în acest sens: uşile nu au lăţimea minimă necesară circulaţiei cu paturile de spital (pat+coloană perfuzii); deseori sunt prevăzute uşi care funcţional şi constructiv nu sunt deloc potrivite traficului şi utilizării specifice: uşă automată în loc de uşă manuală în locurile unde deschiderea manuală pune reale probleme (zona de urgenţe, circulaţia persoanelor cu handicap, bloc operator – mâini curate); uşile şi tocurile sunt supuse lovirilor repetate şi spălării cu substanţe agresive, de aceea uşile din „tâmplărie PVC” sau cele banale utilizate în domeniul rezidenţial sunt absolut improprii şi, în plus, generează costuri mari spitalelor pe termen lung pentru că trebuie înlocuite des; uşi cu suprafeţe care nu pot fi curăţate corespunzător şi „ţin” murdăria; pe căile de circulaţie există multe uşi care blochează traficul neîngrădit specific (cu paturi sau scaune cu rotile); uşi batante prevăzute în zone nepotrivite; fluxurile nu sunt bine stabilite încă din faza de proiectare (din cauza neconsultării cu personalul medical sau alţi specialişti), fapt care duce la intervenţii care produc costuri suplimentare şi întârzieri mari şi, în plus, sunt cazuri în care nu se mai pot găsi soluţii tehnice de remediere. În astfel de situaţii se ajunge la compromisuri cu care personalul medical se va confrunta pe toată durata de viaţă a spitalului; din lipsa consultării cu specialişti în domeniu, sunt prevăzute soluţii învechite sau nepotrivite pentru protecţia persoanelor în caz de incendii sau alte situaţii de urgenţă. „Vorbim despre protecţia la foc, evacuarea fumului şi, în primul rând, evacuarea în siguranţă a persoanelor în caz de incendiu.”; design-ul interior nu este centrat pe pacient şi pe personalul medical, de aceea unele spitale sunt înfricoşătoare şi greu de utilizat, arhitectura interioară a spitalelor contribuind la calitatea vieţii pacientului. „Multe dintre aceste probleme vin din faptul că nu există un ghid de bune practici în proiectarea spitalelor. Consultarea înainte de proiectare cu personalul medical, furnizorii de soluţii specifice, constructorii specializaţi, alţi specialişti ar trebui să fie o parte integrantă şi importantă din procesul de proiectare”, sunt de părere reprezentanţii companiei.

     

  • Senatorul Gabriela Firea: TIR-urile de ATI omoară în loc să salveze pentru că sunt o improvizaţie

    Mesajul de pe reţeaua de socializare a fost postat după tragedia de la Spitalul Victor Babeş.

    „TIR-uri de ATI care omoară, în loc să salveze, pentru că sunt o improvizaţie! Acestea sunt gândite să fie folosite câteva ore, în cazul unor accidente rutiere, de muncă sau alte evenimente grave. Nicidecum zile în şir, în curtea spitalelor, cu acelaşi personal medical hăituit, supra-solicitat, obosit, şi pe baza aceloraşi instalaţii electrice care deservesc un spital”, a scris Firea pe Facebook.

    Senatorul social democrat se întreabă de ce nu au fost extinse secţiile spitalelor.

    „Cine îi opreste de peste un an, pe cei de la putere, să organizeze concursuri pentru secţiile ATI, pentru a le extinde? Personalul calificat este cel mai important! Aceasta este responsabilitatea directă a Ministerului Sănătăţii. Dotările vin de la primării, CJ-uri, sponsori. Cadrele medicale sunt baza! Şi instalaţiile necesare”, a precizat Gabriela Firea.

    Senatorul a mai anunţat că le va cere tututor parlamentarilor să susţină moţiunea care îl vizează pe ministrul Sănătăţii, Vlad Voiculescu.

  • Vaccinarea anti-COVID la medicul de familie nu dă roade. Campania a început cu stângul la Timişoara

    Vaccinarea în cabinetele medicilor de familie a început miercuri la Timişoara, însă cei 50 de medici din proiectul pilot au vaccinat, în trei zile, doar 10 pacienţi. 

    Ţinta de 100.000 de vaccinări pe zi e încă departe. Asul din mâneca autorităţilor e sortit eşecului. E vorba de medicii de familie care ar trebui să accelereze campania. Asta nu se întâmplă, însă, în realitate.

    O demonstrează situaţia de la Timişoara: 50 de medici au vaccinat, în trei zile, doar 10 pacienţi. Coordonatorul proiectului spune că dozele nu au ajuns la timp.

    „Miercuri am primit 10 medici, joi au primit încă 19 medici, vineri au primit restul de 20 de medici. Pentru că maşina de la DSP nu putea să transporte mai mult de 10 cutii”, spune Mihai Iacob, medic de familie.

    Câţi medici, atâtea explicaţii. Elisabeta Spătaru spune că nu a avut timp să se organizeze, aşa că abia săptămâna viitoare va începe administrarea serului.

    „Trebuie să înţelegeţi că aceste cabinete nu sunt centre de vaccinare. Sunt cabinete medicale, care au şi bolnavi programaţi. Eu aveam deja programate consultaţiile. Nu sunt bolnavii cronic, ci sunt gravidele, sunt vaccinurile la copii pe care le fac în cabinet. Nu pot să amestec lucrurile. Partea de vaccinare, noi trebuie să o facem în afara orelor de cabinet cu bolnavii şi în funcţie de disponibilitatea pacienţilor”, explică Elisabeta Spătaru, medic de familie .

    Adevărat motiv e altul, spune Adina Popescu. Pacienţii sunt sceptici când vine vorba despre vaccinul folosit de medicii de familie. Ea are încredere în serul AstraZeneca şi spune că această campanie negativă din jurul vaccinului este nefondată.

    „Vedeţi ce ştiri apar într-una, vizavi de efectele secundare, care sunt oricum foarte mici faţă de numărul mare care s-a făcut de vaccin AstraZeneca. Dar totuşi, oamenii asta aud, asta văd, asta citesc şi sunt speriaţi. Şi lumea nu doreşte”, spune medicul de familie Adina Popescu.

  • Senatorul PSD, Gabriela Firea, anunţă că Guvernul Cîţu vrea să taie salariile medicilor cu 48%

     Senatorul PSD, Gabriela Firea, anunţă că Guvernul Cîţu vrea să taie salariile medicilor cu 48%, potrivit unui memorandum discutat zilele trecute de miniştri. Românii vor rămâne fără ajutor în plină pandemie, mai spune Firea. 

    Senatorul PSD, Gabriela Firea, citează un memorandum şi anunţă că Guvernul Cîţu vrea să taie salariile medicilor.

    „Incredibil! Guvernul Cîţu vrea să taie salariile medicilor cu (atenţie!!!) 48%! Memorandumul discutat în Guvern zilele trecute duce la o scădere cu aproape 50% a veniturilor unui medic, după cum au calculat chiar sindicatele din sistem! Iar ministrul Muncii, Raluca Turcan, ne spune că salariile din Sănătate sunt prea mari”, a scris Gabriela Firea pe Facebook.

    Reprezentantul PSD avertizează că măsura va afecta calitatea serviciilor medicale în timpul pandemiei.

    „Noi am înţeles pericolul şi am elaborat Legea 153/2017, a salarizării, prin care veniturile personalului medical au fost aduse la un nivel aproape de cel din Vest! Astăzi, noua Putere de dreapta vrea să ne lase, din nou, fără ajutor medical, în plină pandemie”, este concluzia senatorului PSD.