BusinessMagazin

Tag: medicamente

  • Comisia Europeană îşi restrânge ambiţiile cu privire la readucerea pe plan local a producţiei de medicamente

    În pofida speranţelor privitoare la o reorientare rapidă către „autonomie strategică“, Comisia Europeană a arătat clar că are nevoie de încă doi ani de analiză înainte de a veni cu propuneri de diminuare a riscului de deficite provocate de dependenţa excesivă de producţia de medicamente din ţări terţe, scrie Euractiv.

  • Businessul românesc cu o istorie de 65 de ani vândut anul trecut chinezilor. Ce urmează după tranzacţie?

    Trei fabrici locale de medicamente şi vaccinuri veterinare, o fabrică de nutreţuri şi furaje, o reţea de distribuţie, peste 10 depozite răspândite în toată ţara, peste 160 de farmacii şi o cifră de afaceri care se îndreaptă spre 45 de milioane de euro anul acesta sunt doar câteva dintre reperele care descriu businessul grupului Farmavet. Cu o istorie românească întinsă pe decenii, acesta a trecut în toamna anului trecut într-o nouă etapă, odată cu achiziţia de către Fondul de Investiţii China CEE II. Ce urmează după tranzacţie pentru businessul cu o istorie de peste 65 de ani?

     

    „Achiziţia pachetului majoritar de acţiuni de către Fondul de Investiţii China CEE II reprezintă un moment crucial în dezvoltarea şi organizarea activităţii grupului cu aproape 800 de salariaţi şi colaboratori şi, sperăm noi, începutul unei etape intense de dezvoltare a industriei, de educare a jucătorilor din piaţă şi a consumatorilor în vederea alinierii la standardele europene relevante”, descrie Irina Roşu, CEO al grupului Farmavet, care a preluat conducerea după achiziţia companiilor româneşti de sub umbrela Farmavet de către fondul de investiţii deţinut de Banca de Export-Import a Chinei.

    Aceasta este cea mai recentă bornă din istoria îndelungată a grupului care şi-a început povestea în urmă cu peste un sfert de secol, în 1955 mai exact, odată cu înfiinţarea companiei Farmavet de către statul român. În 1999, o altă firmă s-a alăturat structurii – Pasteur Filiala Filipeşti, care a preluat de la S.N. Institutul Pasteur privatizat în anul 2000, fabrica din Bucureşti de produse biologice (vaccinuri). În următorii 20 de ani de antreprenoriat, compania s-a extins cu două fabrici de produse medicamentoase construite la Filipeştii de Pădure în 2013 şi 2017. FNC Pietroiu este cel mai nou dezvoltată componentă din etapa antreprenorială a grupului. Această companie a preluat fabrica de nutreţuri combinate construită în localitatea Borcea în 2014.

    Septembrie 2019 a marcat o nouă piatră de hotar în istoria companiei, odată cu tranzacţia prin care pachetul majoritar de acţiuni este vândut fondului de investiţii chinez.

    1955

    Farmavet a fost înfiinţată de statul român (şi privatizată în 1996). În cei 24 de ani de antreprenoriat, compania a cunoscut o dezvoltare constantă, atât in aria de comercializare en-gros şi cu amănuntul, cât şi în structura logistică (depozite şi flota de transport). În 2014, compania a construit un depozit de produse finite la Filipeştii de Pădure care funcţionează ca un hub naţional pentru reţeaua de depozite din Farmavet.

    1999

    Pasteur Filiala Filipeşti a fost înfiinţată  şi a preluat de la S.N. Institut Pasteur, privatizat în anul 2000, fabrica din Bucureşti de produse biologice (vaccinuri). Această fabrică a fost construită în anii ’76-‘79 şi continuă să funcţioneze şi în prezent, fiind certificată GMP (Good Manufacturing Practices). În următorii 20 de ani de antreprenoriat, compania s-a extins cu două fabrici de produse medicamentoase construite la Filipeştii de Pădure în 2013 şi 2017, ambele fabrici certificate GMP.

    FNC Pietroiu este cel mai nou dezvoltată componentă din etapa antreprenorială a grupului. Această companie a preluat fabrica de nutreţuri combinate construită în localitatea Borcea în 2014.

    2019

    Septembrie 2019 marcheaza „borna” kilometrul 0, spun reprezentanţii companiei, după vânzarea participaţiilor majoritare ale companiilor din grup către fondul de investitii China CEE II, controlat de Banca de Export-Import a Chinei. Începe un proces de modernizare al companiilor, în scopul ridicării jucătorului la standardele europene ale industriei farmaceutice veterinare

    Compania antreprenorială a înregistat an de an creşteri ale cifrei de afaceri, cu plusuri constante de 3-5%, care au culminat în anul 2018, anterior vânzării businessului, la o creştere de 14% a vânzărilor faţă de anul precedent. După schimbarea acţionariatului, ritmul creşterilor a crescut până la 18-20%, astfel că businessul grupului Farmavet se îndreaptă anul acesta spre venituri de 45 de milioane de euro, potrivit previziunilor reprezentanţilor companiei.

    Acestea au fost generate de activităţile prezente ale grupului, ramificate în numeroase direcţii: producţia şi furnizarea de produse biologice, medicamente, premixuri medicamentate, premixuri vitamino-minerale, aditivi furajeri, medii de cultură, dezinfectante, raticide, reactivi chimici, materiale igienico-sanitare, echipamente de protecţie, instrumentar de uz veterinar şi altele. Farmavet îşi derulează activitatea de comercializare de produse de uz veterinar prin două canale: reţea de distribuţie şi reţea de farmacii veterinare. Reţeaua de distribuţie cuprinde un hub central modern la Filipeştii de Pădure, care alimentează depozitele răspândite în ţară; centrele locale servesc drept puncte de livrare prin logistica proprie Farmavet, prin curierat sau ca puncte de aprovizionare pentru clienţii care aleg preluarea directă.

     

     „Corporatizarea”

    Achiziţia de către fondul de investiţii chinez presupune un proces transformaţional complex, explică CEO-ul grupului, şi implică, în primul rând, creşterea de competenţe şi trecerea către o nouă cultură organizaţională: „Ne dorim creionarea unei culturi organizaţionale bazate pe management participativ, lucru în echipă, inovaţie şi meritocraţie. Ne vom concentra, de asemenea, pe asigurarea instrumentelor corecte de lucru şi de luare a deciziilor: de la dezvoltarea sistemelor informaţionale, până la investiţii consistente pentru automatizare în toate segmentele de activitate: fabrici, depozite, logistică, precum şi actualizarea şi modernizarea tuturor proceselor de asigurarea şi controlul calităţii.”

    Anul acesta, compania a iniţiat acţiuni de reorganizare şi eficientizare în toate departamentele, iar rezultatele s-au reflectat în vânzările companiei. „Există însă un nivel impresionant de cheltuieli asumate pentru a asigura o modernizare rapidă a proceselor noastre şi aşteptăm roadele acestora începând cu anul următor. Cea mai importantă investiţie este cea în capitalul uman şi a presupus o creştere semnificativă a masei salariale, comparativ cu 2019”, detaliază CEO-ul companiei. Schimbările la nivelul angajaţilor s-au reflectat în recrutarea unei echipe de top management, formate din profesionişti cu experienţă în fuziuni şi achiziţii (M&A) şi turnaround (directori financiari, de operaţiuni, juridic, HR, marketing, vânzări şi vânzări en-gross); extinderea departamentelor existente şi actualizarea salariilor la nivelul pieţei muncii, cât şi construirea de noi departamente întregi în cadrul companiei (medical training, analiză piaţă, controlling, regulatory affairs).

    În ceea ce priveşte investiţiile materiale, anul trecut, grupul a realizat investiţii de aproximativ 4 milioane de euro în direcţia modernizării tuturor zonelor operaţionale (fabrici, depozite, flota de turisme şi de transport marfă) şi comerciale (reţeaua existentă de farmacii). Investiţii importante, spune Irina Roşu, au fost direcţionate şi pentru extinderea reţelei de farmacii veterinare, pentru o mai bună acoperire naţională.

    „În 2021, investiţia în capitalul uman va continua la fel de intens ca şi în 2020. Dacă anul trecut acccentul a fost pe asigurarea unei baze solide de expertiză în toate ariile de funcţionare, în următorul an ne vom concentra pe formarea profesională, în special pe susţinerea profesiei de medic veterinar, care este în prezent mult subdimensionată pentru nevoile României la nivel naţional”, descrie CEO-ul grupului planurile lor în continuare. Adaugă că au un plan de mare anvergură de colaborare cu toate facultăţile de medicină veterinară din ţară pentru programe de internship pentru studenţii din ani terminali, cu asigurarea locurilor de munca la momentul obţinerii Certificatului de Liberă Practică.

    45 mil. euro, cifra de afaceri previzionată pentru grupul Farmavet pentru anul acesta

    4 mil. euro, valoarea investiţiilor realizate de Farmavet anul trecut în direcţia modernizării zonelor operaţionale, dar şi celor comerciale

    cca. 5.500 de clienţi are în prezent Farmavet

    De asemenea, spune că îşi doresc o colaborare strânsă cu Colegiul Medicilor Veterinari din România (CMVRO) şi cu Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimetelor (ANSVSA), fapt care ar putea face ca Farmavet să devină un centru naţional de referinţă pentru formare profesională şi educare la nivelul industriei, dar şi al consumatorilor. „Ar reprezenta un moment cheie în alinierea industriei la standardele europene. Rămâne doar să vedem dacă procesul legislativ actual, ce vizează amendarea legii 160/1998 care guvernează profesia de medic veterinar, va intra într-un făgaş pragmatic. Din păcate, în forma adoptată de Camera Deputaţilor, prerogativele noastre vor fi spulberate şi mă tem că întreaga industrie va fi grav afectată, iar perioada de recuperare va fi foarte grea”, detaliază ea o particularitate legislativă a domeniului. „În ceea ce priveşte investiţiile materiale preconizate în 2021, acestea vor fi de mare anvergură şi vor viza atât automatizarea cât mai multor procese operaţionale, cât şi, foarte probabil, iniţierea construcţiei unor noi facilităţi moderne şi de mare capacitate pentru producţia vaccinurilor veterinare, precum şi a nutreţurilor specializate”, spune Irina Roşu. De asemenea, ea spune că au în vedere şi investiţii majore în îmbogăţirea ariei de servicii medicale şi de comercializare a produselor medicamentoase veterinare printr-o reţea largă de cabinete şi de clinici veterinare cu acoperire naţională, în parteneriate cu medici veterinari astfel încât să susţină accesul consumatorilor de peste tot la consultaţii şi la obţinerea de reţete necesare tratamentelor responsabile pentru animale din gospodării. „Şi pentru acest deziderat încercăm să găsim o cale de comunicare constructivă cu autorităţile pentru a crea cadrul legal şi administrativ care să permită această dezvoltare în paralel cu implementarea tuturor rigorilor specifice industriei.“

     

    Creşteri, chiar şi în pandemie

    Când vine vorba despre efectele pandemiei asupra activităţii Farmavet, Irina Roşu descrie efortul organizaţional făcut ca fiind unul uriaş. „Intrarea în starea de urgenţă a venit într-un moment în care echipa de management nu era încă în formula completă, iar infrastructura IT existentă la acel moment nu era gândită pentru telemuncă. Recrutările erau în toi, procesul de induction fiind extrem de îngreunat”, descrie ea perioada de la debutul pandemiei. Dificultăţile au fost aduse şi de faptul că majoritatea angajaţilor companiei au activitate de teren (fiind vorba despre echipe din vânzări, farmacii, depozite, producţie), astfel că provocarea majoră a fost să găsească soluţii rapide de prevenţie contra Covid-19, precum şi scenarii de backup în caz de apariţie a vreunui focar de infecţie şi nevoia implicită de carantinare a punctului/punctelor de lucru corespunzătoare. „Obiectivul tuturor a fost să menţinem activitatea funcţională, în condiţii de securitate maximă pentru angajaţii noştri, astfel încât accesul la tratament pentru animalele din gospodării, ferme şi a celor de companie să nu fie întrerupt”, spune Irina Roşu.

    De asemenea, pandemia a avut un efect şi asupra mixului de produse, concentrarea fiind pe medicamente, dezinfectanţi şi mâncare pentru animale. „Cu o creştere estimată a vânzărilor de aproximativ 20% faţă de anul trecut la final de 2020, recuperăm încet-încet pierderea de cotă de piaţă din 2019”, descrie CEO-ul grupului Farmavet cele mai recente rezultate înregistrate.

    „E greu de spus ce vânzări am fi avut dacă nu ar fi existat pandemia. Creşterea vânzărilor este cu siguranţă rezultatul proiectelor de reorganizare şi nu putem discerne ce nivel de creştere a fost contracarat de efectele pandemiei”, punctează ea.

    Iar când vine vorba despre provocări, în general, referindu-se la perspectiva spre anul 2021, ea spune că acestea vor fi deopotrivă din sfera economică, ca urmare a implicaţiilor economice ale pandemiei, iar pe de altă parte, altele vor fi aduse de contextul legislativ. „Suntem în aşteptarea deciziei Preşedinţiei în vederea promulgării Proiectului de Lege pentru modificarea şi completarea Legii 160/1998 pentru organizarea şi exercitarea profesiei de medic veterinar, proiect adoptat deja de Camera Deputaţilor. Promulgarea acestei legi ar genera un cadru legislativ confuz şi implacabil prin măsurile necorelate introduse şi prin lipsa unui studiu prealabil de impact, afectând major întreaga industrie, motiv pentru care am început toate demersurile posibile pentru a convinge Preşedinţia de nevoia reluării procesului legislativ, cu consultarea tuturor celor implicaţi”, explică Irina Roşu. Potrivit CEO-ului grupului Farmavet, printre principalele modificări de natură să genereze confuzie şi imposibilitate practică de aplicare se numără: cerinţa prezenţei permanente a unui medic veterinar în farmacii (faţă de cerinţa actuală de a coordona şi supraveghea activitatea fără o prezenţă permanentă), fără posibilitatea de a delega activitatea propriu-zisă de comercializare, în condiţiile în care numărul de medici veterinari este deja insuficient; cerinţa de acţionariat majoritar specializat (medici veterinari, în condiţiile în care multe farmacii de pe piaţă nu îndeplinesc în prezent această cerinţă şi este neclar ce se va întampla cu ele în momentul intrării în vigoare a legii); aplicabilitatea imediată a legii, fără o perioadă tranzitorie în care să se elaboreze/actualizeze norme secundare de aplicare corelate cu legea.

    Noua echipă de management a grupului Farmavet reuneşte specialişti cu experienţă în proiecte de transformare organizaţională.

    Industrie românească, standarde internaţionale

    Piaţa locală a industriei produselor medical veterinare este una a cărei valoare nu este certă, domeniul fiind unul neauditat, iar datele oficiale fiind, de cele mai multe ori, amestecate cu produsele medicale umane, spune Irina Roşu. Totuşi, luând în calcul evoluţia principalilor actori din domeniu, ea observă că în ultimii cinci ani au existat creşteri constante, de 10-15% anual în lei. Astfel, o estimare grosieră plasează valoarea pieţei la aproximativ 1,3 miliarde de lei (ţinând cont de valorile de vânzare ale companiilor aflate în top 30). „Viitorul pieţei farmaceutice veterinare este puternic impactat de perioada pandemică pe care o traversăm cu toţii, închiderea sectorului HoReCa aducând mari prejudicii economiei animalelor de fermă. Dimpotrivă, dacă ne uităm la segmentul animalelor de companie, produsele destinate acestei categorii se vor mări prin creşterea numărului de animale de companie deţinute de populaţie”, adaugă ea.

    Referitor la scenariile de realizarea a unui vaccin împotriva coronavirusului SARS-COV2 şi când vine vorba despre animale, ea spune că în acest moment nu sunt demarate astfel de programe, însă în viitor s-ar putea să existe activităţi în acest sens. „Cu siguranţă, vor fi necesare programe de supraveghere a animalelor şi, implicit, dezvoltarea unor teste de diagnostic rapid sau mai de durată, deoarece fiind un virus cu origine animală, cel mai probabil rezervorul lui este în lumea animală.”

    Întrebată care sunt motivele pentru care industria vaccinurilor veterinare a avut o evoluţie bună în România, iar lucrurile au stat diferit când a venit vorba despre vaccinurile umane, Irina Roşu spune: „Vaccinarea animalelor este dintr-un alt registru decât cel uman. Riscul de transmitere a bolilor între animalele din ferme este foarte ridicat, efectivele animale fiind mari. Odată infectat un animal, transmiterea bolii către restul animalelor poate duce atât la pierderi importante economice, dar, cel mai grav, la îmbolnăvirea celor care consumă produsele animale”. Astfel, ea precizează că practicile de creştere a animalelor în România sunt aliniate la standardele internaţionale, standarde care pun accent pe prevenţie şi bunăstare, indiferent dacă vorbim despre animale de fermă sau de companie. „Una dintre cele mai importante componente ale prevenţiei este reprezentată de vaccinare pentru prevenirea de numeroase boli infecto-contagioase. Totodată, vaccinurile veterinare reprezintă un instrument eficient în reducerea necesităţii de a utiliza antibiotice la animale, contribuind astfel la lupta împotriva rezistenţei antimicrobiene. De menţionat este faptul că o parte din aceste boli sunt zoonoze, ceea ce înseamnă că prin vaccinare nu protejăm doar sănătatea animalelor, ci şi sănătatea omului. Putem spune în acest fel, animale sănătoase înseamnă oameni sănătoşi, acesta fiind şi principalul nostru deziderat.”

     

    O carieră construită în jurul marilor tranzacţii

    Irina Roşu, care a preluat conducerea grupului Farmavet după tranzacţie, are o experienţă bogată în managementul afacerilor, acumulată după ce a coordonat în ultimii 20 de ani ample proiecte de change management şi M&A pentru unele dintre cele mai mari companii de pe piaţa locală şi internaţională. Este specializată în dezvoltarea instrumentelor pentru managementul performanţei şi market intelligence, având o vastă expertiză în industrii dintre cele mai variate: de la distribuţia de produse farmaceutice, vopsele şi adezivi, lemn, eletronice, până la servicii. Astfel, printre abilităţile sale se numără cele legate de dezvoltarea şi eficientizarea echipelor, dar şi a fluxurilor de business, îndeosebi în perioade de criză, cu rezultatul creşterii cotei de piaţă şi menţinerea nivelului EBITDA peste pragul industriei. Absolventă a Academiei de Studii Economice din Bucureşti, a urmat studiile postuniversitare la Institut d’Administration des Entreprises  din Franţa.

     „Rolul de Group CEO este o provocare foarte intensă şi complexă şi mă simt foarte onorată că mi-a fost acordată încrederea acţionarilor şi a colegilor din Grupul Farmavet pentru a conduce un proiect atât de interesant. Acesta este unul de transformare şi de construcţie, care vizează toate ariile: salariaţi, clienţi, portofoliu de produse, echipamente şi procese, dezvoltare organică şi nu numai”, descrie ea poziţia curentă. Are un plan bine conturat, care vizează ca în primii doi ani să creeze o platformă solidă care să susţină dezvoltarea businessului şi îmbunătăţirea profitabilităţii. Spune că a creionat acest plan în jurul unor direcţii mari de acţiune: crearea unei culturi de corporaţie care să stimuleze managementul participativ, delegarea şi responsabilitatea, conducerea prin obiective, cultura bazată pe pasiune, creativitate şi sentiment de apartenenţă la o familie, la o poveste de succes; o altă direcţie importantă este construirea unei noi identităţi de corporaţie, cuplată cu o poziţionare de top care să decurgă din toate schimbările pe care le implementează, dezvoltarea segmentelor de piaţă targetate şi, în special, cele legate de ferme şi de export în general. Sunt vizate, de asemenea, şi automatizarea şi eficientizarea activităţilor din operaţiuni; construirea unui parteneriat cu autorităţile din industrie pentru a deveni o pârghie în vederea impunerii şi susţinerii unui climat legislativ sănătos şi sustenabil.

    Într-un ton mai personal, spune că în viaţa de zi cu zi se ghidează după dictonul  „The difference between impossible and the possible lies in a man’s determination.” (Tommy Lasorda, MBL Hall of Fame; Diferenţa dintre imposibil şi posibil stă în determinarea unei persoane n.red.). Când vine vorba despre sfaturile pentru tinerii manageri, este de părere că în orice domeniu, expertiza şi experienţa sunt cele mai valoroase arme.  „Succesul începe prin găsirea mentorului, a acelui practician pasionat care îşi doreşte să împărtăşească  din experienţa acumulată şi să formeze discipoli. Din fericire, avem în jur foarte mulţi medici veterinari extrem de profesionişti.”

    Apoi, adaugă ea, totul ţine de însuşirea „kitului de discipol”: „ascultare, observare, învăţare şi testare de noi idei în condiţii controlate (în paşi mici)”.

     

    Universul Farmavet

    Grupul Farmavet are o activitate integrată de producţie şi comercializare şi este format din trei companii:

    ♦ FNC Nutriţie Pietroiu SRL

    NC Nutriţie Pietroiu completează activitatea de producţie a grupului cu o a patra fabrică, cea de nutreţuri şi furaje, aflată în Borcea. Unitatea foloseşte tehnologii avansate de producţie şi este automatizată. Aici este produsă o gamă largă de nutreţuri combinate pentru specii domestice (cabaline, suine, rumegătoare, iepuri), având capacitatea de a realiza şi produse pentru specii sălbatice (cerbi, mufloni, porci sălbatici, fazani etc).

     

    ♦ Pasteur Filiala Filipeşti SA

    Pasteur Filiala Filipeşti operează trei fabrici locale de medicamente şi vaccinuri veterinare, toate trei fiind certificate GMP şi având capacitate mare de producţie. În prezent, fabricile lucrează în general într-un schimb, ceea ce înseamnă că, la nevoie, capacitatea de producţie se poate dublă sau chiar triplă.  

    La Bucureşti se află o capacitate de producţie cheie pentru Pasteur Filiala Filipeşti – unitatea care realizează vaccinuri, reagenţi şi kit-uri de diagnostic. Peste 45 de formulări în 20 de branduri de vaccinuri esenţiale pentru o gamă variată de animale şi păsări precum şi 10 tipuri de reagenţi şi seturi de diagnostic utilizate în recunoaşterea bolilor infecţioase sunt produse în această unitate. Compania pregăteşte un amplu proiect de dezvoltare şi modernizare a producţiei de vaccinuri.

    Compania deţine şi două unităţi de producţe la Filipeştii de Pădure, judeţul Prahova. Ambele unităţi sunt dotate cu secţii moderne şi fluxuri certificate GMP, respectând astfel regulile de bună practică internaţionale, care au beneficiat de investiţii de peste 14 milioane euro. Unitatea produce soluţii injectabile,     comprimate, soluţii orale, pulberi, suspensii şi unguente. Portofoliul său numără peste 412 formulări în 151 de branduri încadrate în categorii de tipul: antibiotice, antiinflamatoare, antiparazitare, produse hormonale, oftalmice şi otice, vitamine, minerale şi rehidratante, raticide, insecticide, cosmetice, dezinfectanţi şi detergenţi.

    Fabrica de la Filipeştii de Pădure deţine laboratoare performante de testare microbiologică şi fizico-chimică a materiilor prime şi produselor finite în conformitate cu standardele de calitate prevăzute în Farmacopeea Europeană. Laboratoarele sunt organizate conform standardelor GLP (Good Laboratory Practice), dotate cu echipamente competitive şi fluxuri conforme standardelor în vigoare.

     

    ♦ Farmavet SA

    Întreaga producţie este preluată şi comercializată de Farmavet SA. În prezent, Farmavet se adresează unui număr de peste 5.500 de clienţi, afirmându-se ca specialist în furnizarea de produse biologice, medicamente, premixuri medicamentate, premixuri vitamino-minerale, aditivi furajeri, medii de cultură, dezinfectante, raticide, reactivi chimici, materiale igienico-sanitare, echipamente de protecţie, instrumentar de uz veterinar şi altele.

    Farmavet îşi derulează activitatea de comercializare a produselor de uz veterinar prin două canale: reţea de distribuţie şi reţea de farmacii veterinare.

    Reţeaua de distribuţie cuprinde un hub central modern la Filipeştii de Pădure, care alimentează depozitele locale din tara (ex. Bucureşti, Timişoara, Cluj, Bacău, Constanţa, etc.) prin care compania asigură o acoperire naţională eficientă. Centrele locale servesc drept puncte de livrare prin logistica proprie Farmavet, prin curierat sau ca puncte de aprovizionare pentru clienţii care aleg preluarea directă. Suntem în contact permanent cu clienţii prin echipa proprie de vănzări şi telesales.

    Farmavet operează si propria reţea de farmacii formată din peste 160 unităţi cu acoperire naţională. Graţie portofoliului şi extinderii, farmaciile veterinare Farmavet sunt pentru multe gospodării rurale singura opţiune pentru produse, medicamente şi nutriţie veterinară. În mediul urban, compania comercializează o gamă de medicamente mai largă decât cea din cabinetele veterinare, cu disponibilitate imediată, acoperind şi specii de animale de companie întâlnite cu o frecvenţă mai mică în oraşe, precum iepuri, porumbei şi păsări de colivie.

     

     

    Cine deţine grupul Farmavet în prezent?

    80% – din acţiunile Farmavet SA sunt deţinute de Gardenica Limited, vehicul de investitii al fondului de private equity China Central and Eastern Europe Investment Co-operation Fund II, deţinut de Exim Bank din China.

    14% – din acţiunile companiei sunt deţinute de fostul actionar majoritar, A&S International 2000. (Restul acţiunilor aparţin unui număr mare de acţionari tip listă)

    85% – din Pasteur Filiala Filipeşti este deţinută tot de Gardenica Limited

    15% – in acţiuni sunt deţinute de Doina Stănescu

    100% – Pasteur Filiala Filipeşti deţine întregul capital al FNC Nutriţie Pietroiu

    Sursa: compania

  • Amazon intră pe piaţa serviciilor farmaceutice. Acţiunile viitorilor competitori au început să scadă aproape imediat după anunţ

    Gigantul american Amazon, care are în prezent o capitalizare de piaţă de peste 1.500 de miliarde de dolari, a lansat marţi serviciul Amazon Pharmacy, care le permite clienţilor să comande medicamente şi să le primească în câteva zile în faţa uşii, transmite Associated Press.

    Impactul pe care îl poate genera Amazon asupra industriei farmaceutice a generat instant valuri de-a lungul sectorului. Acţiunile companiilor Rite Aid, Walgreens şi CVS Health au scăzut aproape imediat după anunţ.

    Fondat de Jeff Bezos în 1994, Amazon a eliminat treptat librăriile americane din mediul online. Spre exemplu, lanţul de librării Borders a dispărut complet în 2011.

    În 2017, Amazon a cumpărat lanţul de magazine cu produse bio Whole Foods, acţiunile competitorilor scăzând şi la acea vreme destul de puternic, însă mulţi dintre ei au reuşit să rămână pe piaţă datorită serviciilor de tip delivery.

    Compania a declarat că serviciul Amazon Pharmacy va oferi medicamente cu şi fără reţetă şi medicamente care trebuie să fie depozitate în medii cu temperaturi scăzute, precum insulina.

    Săptămâna trecută, CEO-ul Amazon Jeff Bezos a vândut acţiuni în valoare de 3 miliarde de dolari pentru a-şi finanţa proiectul Blue Origin, care plănuieşte să concureze de la egal la egal cu SpaceX, condus de Elon Musk.

     

  • Ce tipuri de medicamente ies de pe porţile fabricilor din România? Top 10 jucători au o cotă de piaţă de 91% din producţia locală ca volum

    Primele zece companii după volum au produs 184 mil. de unităţi de medicamente în primele opt luni din 2020, potrivit datelor companiei de cercetare de piaţă Cegedim.

    Cele mai mari zece fabrici lo­ca­le de medicamente după vo­lum au produs în total 184 mi­lioane de unităţi în pe­rioa­da ianuarie-august, având în total o cotă de piaţă de pes­te 91% din producţia lo­cală de me­dica­mente, po­trivit cal­cu­lelor ZF pe ba­za datelor Cegedim – Pharma & Hospital Report.

    Toate fabricile de medicamente din top 10 produc forme orale solide, adică tablete, comprimate sau drajeuri. Alte tipuri de medicamente care sunt produse local sunt formele oral lichide, adică siropuri, soluţii interne, dar şi preparate topice, creme, geluri, spray.

    Cele mai multe medicamente în primele opt luni din an le-a produs Terapia Cluj, care este şi cel mai mare producător local de me­dicamente după vânzări. Aproape 52 mi­lioane de unităţi de medicamente au ieşit de pe porţile fabricii din Cluj în primele opt luni din an, compania deţinând o cotă de piaţă de 25%, din datele Cegedim. Astfel, unul din patru medicamente vândute în perioada menţionată au fost produse la Terapia.

    Al doilea producător local după volume este Zentiva, cu 29 milioane de unităţi vândute în perioada menţionată. Zentiva Bucureşti produce de asemenea forme orale solide, dar şi forme oral lichide şi preparate injectabile. Zentiva are o cotă de piaţă de 14% la volume.

    Pe locul al treilea în clasamentul celor mai mari fabrici de medicamente după volum este Antibiotice Iaşi, cel mai mare producător de medicamente cu capital românesc. Din fabrica Antibiotice au ieşit 27,8 milioane de unităţi de medicamente în primele opt luni din an, ceea ce corespunde unei cote de piaţă de 13,8%, din datele Cegedim.

    Antibiotice Iaşi produce forme orale solide (comprimate, capsule, drajeuri), preparate injectabile (soluţii injectabile, pulberi injectabile, pulberi liofilizate), preparate topice (creme, geluri, unguente, unguente oftalmice, ovule, supozitoare).

     

    Lipsa investiţiilor în fabrici noi se resimte în pandemie

    Pandemia de COVID-19 a pus presiune pe industria producătoare de medicamente, în cont­extul în care în ultimii ani nu au fost in­ves­tiţii majore în capacităţi noi de pro­ducţie.

    Astfel, în contextul în care Ungaria a anun­ţat că a început producţia de Remdesivir, un medicament folosit în tra­ta­rea formelor grave de COVID-19, repre­zen­tanţii celor mai mari producători de me­dica­mente din România au anunţat că nu există în acest moment capacitate de pro­duc­ţie pentru forma injectabilă a me­dica­men­tului.

    De altfel, nici în fabrica locală din Târgu-Mureş a producătorului ungar Gedeon Richter, care a început să fabrice Rem­desivir în Ungaria, nu poate fi fabricat medicamentul pen­tru că nu există linie de producţie spe­cializată.

    Discuţii pentru o colaborare cu producătorul american Gilead, cel care deţine patentul pentru medicamentul Remdesivir, şi Antibiotice Iaţi au existat încă din luna iunie.

    România mai are puţine fabrici care produc local medicamente, în piaţă activând circa 120 de firme care au ca domeniu de activitate fabricarea produselor farmaceutice (CAEN 2120). Aceste companii generează afaceri totale de peste 2,5 miliarde de lei, potrivit datelor Registrului Comerţului.

  • Dragoş Damian, CEO Terapia Cluj: Stimaţi medici care v-aţi decis să deveniti politicieni şi să candidaţi la Parlament, aţi fost vreodată în vizită la o fabrică de medicamente din ţară?

    Istorioara adevarata de la alegerile locale din septembrie. Un politician, candidat la functia de primar, promitea ca va aborda marile companii farmaceutice internationale pentru a face investitii in oras. Dar nu a fost niciodata in vizita la situl de fabricatie de medicamente care functioneaza acolo.

    Mai sunt multe astfel de exemple, problemele pe care le avem in general in tara vin dintr-o lipsa condamnabila de dialog direct intre politicieni si sectoarele economice cu adevarat strategice, cum este cel al productiei de medicamente. Cu o singura exceptie – un profesor universitar care in 2016 a luat apararea fabricilor din tara cand s-a dezlantuit o campanie murdara anti-medicamente romanesti – eu unul nu am auzit de un medic care acum este pe listele de candidati la Parlament care sa fi facut interventii pentru intarirea industriei de medicamente din tara.

    Nu cred ca vreunul stie ca deservim peste 8 milioane de pacienti lunar, ca am creat joburi inalt calificate, ca exportam spre patru continente sau ca aducem la buget, deci si la sanatate, circa 1 miliard de lei anual. Nu am primit felicitari pentru ca am introdus in fabricatie in tara in timp record hidroxiclorochina si favipiravir sau ca am triplat productia de paracetamol, trei medicamente necesare in razboiul contra pandemiei.

    Am numarat cel putin 50 de candidati de profesie medic care sunt hotarati sa reformeze (din nou) sistemul sanitar odata intrati in forul legislativ. Repet intrebarea din titlu: ati fost in vizita la o fabrica de medicamente din tara, poate chiar din orasul pentru care candidati? Ca sa intelegeti cu ce ne confruntam: intarzieri de autorizatii din cauza PUZ-urilor si PUG-urilor, lipsa de personal, politici discriminatorii de preturi si suprafiscalizare ridicola, etc.

    Ca sa aflati de la noi de ce lipsesc medicamente banale gen metformin, levotiroxina, verapamil, si de ce nu le putem fabrica in tara. Si de ce, platind clawback pentru altii, nu am putut investi mai mult in re-tehnologizare ca sa instalam cold-chain, sa facem divizare in doze mici sau fabricatie in noi forme de ambalare. Si nu in ultimul rand, de ce coalitii, camere de comert, analisti, avocati si lobby-isti au promovat proiecte care puteau duce la inchiderea fabricilor noastre de medicamente.

    Va putem explica si de ce domeniul medicamentelor aduce 20% din deficitul de balanta comerciala a Romaniei, adancind indatorarea tarii.

    Nu exista politici publice sanitare sustenabile fara politici publice sustenabile in domeniul medicamentului. Si nu exista politici sustenabile in domeniul medicamentului fara o industrie puternica de manufactura.

    Asadar, in urmatorul ciclu electoral, in eterna batalie cu reformarea “re-re-re-load” a sistemului sanitar va trebui sa gasim timp pentru o discutie medici-politicieni si fabrici de medicamente din tara.

    Avem in sfarsit, dupa multi ani si o pandemie, un prim program de guvernare al unui partid politic care are in vedere investitii tintite in relansarea industriei farmaceutice si chimice. Este inca departe de banii deja pompati de guvernele lumii in industria farmaceutica, dar este un bun inceput.

    Dar ca sa stim de unde plecam, inchei cu o alta istorioara. In urma cu cativa ani, la o audiere la Parlament cand solicitam un clawback redus pentru fabricile din tara pentru a putea investi in tehnologizare, un medic-politician a spus ca se opune categoric si a plecat din sedinta. Anul asta, candideaza din nou.

    Asadar, cum am spus, avem un drum lung in fata.


     

  • La aproape un an de la debutul pandemiei, lumea nu se poate pune de acord în privinţa tratamentului cu remdesivir

    Un studiu clinic a scos la iveală faptul că tratamentul cu Remdesivir al celor de la Gilead Sciences nu are niciun impact asupra supravieţuirii pacienţilor cu coronavirus, transmite MarketWatch.

    Remdesivirul este un antiviral care a primit autorizaţie din partea autorităţilor din Statele Unite pe baza unor date clinice care au arătat că medicamentul reduce semnificativ timpul de recuperare al pacienţilor diagnosticaţi cu COVID-19.

    Însă medicamentul nu a reuşit să reducă rata de mortalitate. Un studiu realizat de Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) arată că medicamentele cu remdesivir, hidroxiclorochină, kaletra şi interferon nu au produs rate diferite de mortalitate şi nu au redus nevoia de ventilaţie pentru aproximativ 11.000 de pacienţi.

    Acţiunile Gilead au scăzut cu 3% anul acesta, în timp ce acţiunile AbbVie, grupul care produce medicamentul kaletra, au înregistrat un declin de 3,7%.

    Grupul farmaceutic a raportat în T3 un plus semnificativ de vânzări în ciuda obstacolelor generate de COVID-19. Vânzările trimestriale ale companiei au crescut cu 1,7% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut şi au ajuns la 21,1 miliarde de dolari, fiind alimentat de cererea pentru medicamente fără reţetă, precum paracetamolul.

    Anunţul a venit la o zi după ce compania a anunţat întreruperea temporară a studiilor clinice pentru vaccinul de combatere a coronavirusului din cauza unei boli inexplicabile a unui participant la studiu.

     

  • La aproape un an de la debutul pandemiei, lumea nu se poate pune de acord în privinţa tratamentului cu remdesivir

    Un studiu clinic a scos la iveală faptul că tratamentul cu Remdesivir al celor de la Gilead Sciences nu are niciun impact asupra supravieţuirii pacienţilor cu coronavirus, transmite MarketWatch.

    Remdesivirul este un antiviral care a primit autorizaţie din partea autorităţilor din Statele Unite pe baza unor date clinice care au arătat că medicamentul reduce semnificativ timpul de recuperare al pacienţilor diagnosticaţi cu COVID-19.

    Însă medicamentul nu a reuşit să reducă rata de mortalitate. Un studiu realizat de Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) arată că medicamentele cu remdesivir, hidroxiclorochină, kaletra şi interferon nu au produs rate diferite de mortalitate şi nu au redus nevoia de ventilaţie pentru aproximativ 11.000 de pacienţi.

    Acţiunile Gilead au scăzut cu 3% anul acesta, în timp ce acţiunile AbbVie, grupul care produce medicamentul kaletra, au înregistrat un declin de 3,7%.

    Grupul farmaceutic a raportat în T3 un plus semnificativ de vânzări în ciuda obstacolelor generate de COVID-19. Vânzările trimestriale ale companiei au crescut cu 1,7% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut şi au ajuns la 21,1 miliarde de dolari, fiind alimentat de cererea pentru medicamente fără reţetă, precum paracetamolul.

    Anunţul a venit la o zi după ce compania a anunţat întreruperea temporară a studiilor clinice pentru vaccinul de combatere a coronavirusului din cauza unei boli inexplicabile a unui participant la studiu.

     

  • Dragoş Damian, CEO Terapia Cluj: Stimaţi politicieni, vă spun eu de ce nu putem fabrica în ţară, “în plină pandemie”, medicamentele care ne trebuie

    Pentru ca am pierdut mai mult de 5 ani in care trebuia sa ne extindem activitatile si sa ne re-tehnologizam, timp in care Dumneavoastra ati decis ca e mai bine sa platim taxa clawback pentru altii in loc sa utilizam banii pentru intarirea rezilientei capacitatilor de productie din tara.

    Asadar, in isteria nationala, suprapolitizata, in care sunt intrebat daca putem sa fabricam in Romania remdesivir sau favipiravir sau cocktail-uri de anticorpi, va raspund franc ca nu, nu putem. Nici nu comentez barierele legale (protectia proprietatii intelectuale) sau de reglementare (studii clinice, termene de autorizare), spun doar ca nu avem cold-chain instalat in sectii, nu avem sisteme de conditionare in anumite tipuri de ambalaje, nu avem sisteme de divizare in doze mici, nu putem dezvolta produse noi. In general, suntem la 20 de ani distanta de avansul facut de Ungaria de exemplu, unde politicienii au decis acum 10 ani ca industria farmaceutica este strategica, nu numai pentru pacienti ci si pentru economie – Ungaria exporta medicamente de 1,5 miliarde Euro, Romania de mai putin de 400 miloane.

    Noi suntem in tara, stimati politicieni, in care daca ne prezentam nevoile, un oficial din CNAS ne spune ca daca nu ne place putem pleca ca vin altii in locul nostru sau in care un secretar de stat din MF nu are timp sa primeasca in audienta producatorii locali. Asadar, functionari si demnitari, numiti de Dumneavoastra, au pus umarul la stagnarea tehnologica in care ne aflam astazi. Mai mult, functionarii si demnitarii pe care i-ati numit Dumneavoastra au pus umarul si la inchiderea a doua fabrici (una dintre ele de vaccinuri) si la vanzarea pe bucati a celei de-a treia (in loc s-o cumpere statul roman si sa faca un hub de productie de medicamente oncologice).

    Si ca sa duc opinia pana la capat stimati politicieni, nu am incredere in intentiile Dumneavoastra de a revigora industria, pentru ca faceti declaratii in furtuna perfecta care va convine, in pandemie si alegeri. Personal cred ca, asa cum am scris in opinia https://www.zf.ro/companii/dragos-damian-ceo-terapia-cluj-acum-toate-lumea-iubeste-fabricile-19103510, dupa ce trec pandemia si alegerile, iar intoarceti spatele acestui domeniu care trebuie sa fie de interes strategic.

    Si totusi, independent de Dumneavoastra, stimati politicieni, tot fabricile de medicamente din tara s-au mobilizat in pandemia si in mai putin de 6 luni au inceput sa produca medicamentele necesare, hidroxiclorochina si favipiravir si au extins productia de paracetamol, fara cel mai mic suport de la statul roman. Mai mult, sunt alti doi producatori care vor sa faca pe banii lor hub-uri de productie in Romania, pentru a deservi UE.

    Si sa recapitulam. Guvernul american da 800 milioane dolari pentru a creste capabilitatile de productie de ingrediente active; guvernul francez investeste in productia de vaccinuri si paracetamol; guvernul austriac pune pe masa 50 milioane Euro pentru a transforma tara in principalul funizor de antibiotice a UE; si, guvernul ungar isi sprijina producatorii, dupa cum am aflat zilele trecute.

    Inteleg ca se fac programe de guvernare in care sunt incluse proiecte de intarire a capabilitatilor Romaniei in productia de medicamente, dar niciunul dintre directorii fabricilor din tara nu a fost invitat sa participe la elaborarea lor. Astfel ca vor fi din nou exercitii pe hartie. Mai bine ne dati noua acea suta de milioane de euro pe care o tot cer si in cinci ani va dam la cheie exact ceea ce avem nevoie.

     

  • Autorităţile descoperă probleme la fabrica Eli Lilly care produce medicamentul promovat de Trump

    Inspectorii Food and Drug Administration au descoperit probleme grave de control al calităţii la o fabrică a companiei Eli Lilly and Co care produce medicamentul pentru COVID-19 susţinut de preşedintele Trump drept „un remediu” pentru boală, relatează Reuters.

    Terapia cu anticorpi Lilly, care este experimentală şi nu a fost încă aprobată de autorităţile de reglementare ca fiind sigură şi eficientă, este similară cu un medicament produs de Regeneron Pharmaceuticals care a fost administrat preşedintelui în timpul luptei sale cu COVID-19.

    Trump, care creditează medicamentul Regeneron pentru accelerarea recuperării sale, a cerut ca ambele terapii să devină disponibile imediat în regim de urgenţă.

    Însă constatările inspectorilor Food and Drug Administration la unitatea de producţie Lilly, care nu au fost dezvăluite anterior, ar putea complica obţinerea unei autorizaţii de utilizare de urgenţă (EUA) de la agenţia federală, au declarat pentru Reuters mai multe surse. Acest lucru se datorează faptului că legislaţia SUA impune respectarea standardelor de fabricaţie pentru autorizarea unui medicament.

    Inspectorii care au vizitat fabrica Lilly din Branchburg, New Jersey, în noiembrie anul trecut, au constatat că datele privind diferite procese de fabricaţie au fost şterse şi nu au fost auditate în mod corespunzător, arată documentele guvernamentale.

    În urma inspecţiei sale din noiembrie, FDA a clasificat problemele în categoria celor mai grave, având un impact semnificativ asupra sănătăţii publice.

    În mod separat, Lilly a declarat marţi că a întrerupt studiul clinic pentru medicamentul COVID la pacienţii spitalizaţi din raţiuni de siguranţă. Compania nu a publicat informaţii despre problemă şi a refuzat să spună dacă informaţiile ar putea afecta solicitarea lor de autorizare.

    Compania a mai declarat că a lansat un „plan cuprinzător de remediere”, a sporit personalul şi a acţionat „agresiv” pentru a răspunde tuturor preocupărilor ridicate în timpul inspecţiei.

    Ştergerile de date citate de FDA, a spus Lilly, nu au fost legate de producerea medicamentului.

    „Aceste constatări nu influenţează calitatea produselor sau siguranţa pacienţilor, aşa cum este subliniat într-o evaluare detaliată prezentată FDA”, se arată în declaraţia companiei. „Lilly continuă să ofere actualizări către FDA cu privire la progresele realizate către finalizarea planului nostru.”

    Una dintre surse a declarat pentru Reuters că angajaţii Lilly s-au plâns de probleme la uzină, inclusiv de personalul insuficient şi de falsificarea unor înregistrări care urmăreau respectarea standardelor de fabricaţie ale FDA.

  • Care este cel mai vândut medicament din România

    ♦ Medicamentele de răceală, durere sau pentru bolile de inimă au fost cele mai vândute zece produse ♦ Locurile din top zece sunt împărţite egal de produsele eliberate cu prescripţie şi cele fără reţetă (OTC) ♦ Trei branduri produse local se luptă cu marile companii internaţionale în coşul de cumpărături al românilor.

    Cele mai cumpărate zece produse cumulează 55 milioane de unităţi, adică 15% din totalul vânzărilor de medicamente după volume din România în perioada ianuarie – august 2020, potrivit datelor ofe­rite pentru ZF de com­pania de cercetare de piaţă IQVIA.

    Românii au cumpărat 374 milioane de cutii de medicamente în primele opt luni din 2020, în uşoară scădere faţă de aceeaşi perioadă a anului anterior.

    Datele IQVIA iau în considerare doar vânzările din farmacii şi includ toate formele de comercializare sub acelaşi brand.

    Pe primul loc după volumele vândute se află Nurofen, brandul britanicilor de la Reckitt Benckiser, prezenţi pe piaţa locală din 2002. Pacienţii români au cumpărat 9,7 milioane de unităţi de Nurofen în primele opt luni din 2020, în scădere uşoară faţă de 10,7 mil. unităţi anul trecut, în aceeaşi perioadă, potrivit IQVIA.

    Nurofen face parte din portofoliul companiei britanice Reckitt-Benckiser din 2006, sub această marcă fiind comercializate atât produse împotriva durerii, precum Nurofen Forte, Nurofen Immedia Ultra sau gelul Nurofen, cât şi împotriva răcelii şi gripei (Nurofen Răceală şi Gripă). De asemenea, din gama Nurofen fac parte şi produsele pentru copii (siropuri şi supozitoare).

    Al doilea medicament vândut în pandemie a fost Parasinus, un brand pus pe piaţă tot de britanici – GlaxoSmithKline, cu 7,7 milioane de unităţi vândute anul acesta, în creştere cu aproape 2 mil. uniţă faţă de anul trecut în aceeaşi perioadă.

    Pe locul al treilea se plasează un brand produs în România, Paracetamol, în fabrica Zentiva din Bucureşti. Vânzările totale ale Zentiva pe acest brand au fost de 6,5 mil. unităţi, de trei ori mai mult faţă de perioada ianuarie-august 2019. Potrivit datelor IQVIA, brandul Paracetamol a intrat direct pe locul al treilea în topul celor mai căutate medicamente anul acesta, după ce anul trecut se afla pe locul 22. Paracetamol a fost substanţa activă inclusă în protocolul terapeutic pentru tratarea simpto­melor uşoare de COVID-19, ceea ce a dus la o explozie a vânzărilor pentru acest medicament. Pentru a face faţă cererii, Zentiva a triplat capacitatea de producţie pentru paracetamol.

    Zentiva mai are un brand local în top 10, Algo­calmin, care este un medicament eliberat cu prescripţie, folosit pentru tratamentul d­u­rerilor.

    Pe locul şase, cu aproape 6 milioane de unităţi vândute, se află brandul Aspenter, fabricat de către Terapia Cluj, folosit în afecţiunile cardiovasculare, cea mai frecventă boală de care suferă românii.

    Pandemia de COVID-19 a crescut vânzările din farmacii în luna martie, când virusul a început să se răspândească şi în România. Ulterior însă, începând din aprilie, până în luna mai când au fost ridicate restricţiile de călătorie, vânzările de medicamente au intrat pe o pantă descendentă.

    Motivele, potrivit specialiştilor, au ţinut de restricţiile de deplasare, dar şi de un acces mai greu la serviciile medicale din spitale sau chiar şi din medicina de familie. Ulterior, odată cu 15 mai, vânzările şi-au revenit, însă la un flux mai scăzut, suprapunându-se cu sezonul de vară, mai slab în mod normal pentru vânzările din retailul farma.

    Pentru medicamentele fără reţetă, piaţa este puternic influenţată de publicitatea, atât în media, cât şi în farmacii, prin poziţionarea la raft de exemplu. În cazul produselor eliberate cu prescriptţie medicală, acestea au preţul stabilit de autorităţi, iar companiile farma nu pot face reclamă. În topul celor mai vândute medicamente, cinci branduri sunt OTC-uri, iar cinci sunt medicamente cu prescripţie.