Tag: marketing

  • Start-up-ul românesc înfiinţat de doi tineri care are acum clienţi din Fortune 500

    Am încheiat prima rundă de investiţii de la business angels la finalul anului 2014 în contextul în care veneam cu ceva nou, palpabil. Primii bani i-am luat de la trei business angel: Mălin Iulian Ştefănescu – el a condus runda de investiţii –, Dan Temelie şi Radu Atanasiu. Ei sunt primii care au avut încredere în business”, a povestit în cadrul emisiunii ZF IT Generation Adrian Cernat, CEO şi cofondator al SmartDreamers. El a demarat proiectul alături de Mihai Ceuşan şi Marius Huza, SmartDreamers funcţionând la început pe modelul de business „social media recruitment”, respectiv pe cel de platformă de joburi. La doi ani de la prima finanţare obţinută de la investitori de tip business angel, start-up-ul a reuşit să atragă o a doua investiţie, de 700.000 euro, de data aceasta din partea fondului 3TS Capital Partners.
    „Aveam deja primii clienţi în Ungaria, eram un jucător regional, dar cea mai mare parte, undeva la 90% din venituri erau generate în continuare de clienţii din România. La momentul respectiv am spus: «OK, după ce luăm investiţia vom creşte, va fi totul perfect». Nu a fost aşa. Intram din ce în ce mai mult în concurenţă cu celelalte platforme de joburi. Spre exemplu în Ungaria şi în toate ţările din Europa este acelaşi profil de piaţă: există un jucător care are monopol pe platformele de joburi. România, cu eJobs şi Bestjobs, este în regiune singura excepţie de duopol, nu de monopol. În Ungaria este un jucător care are peste 90% din piaţă”, a relatat Adrian Cernat, adăugând că SmartDreamers era percepută astfel ca un competitor şi nu ca o alternativă pentru BestJobs şi eJobs.
    „Nu ne-a convenit deloc modelul acesta, nu era OK, era clar că nu aveam scalabilitate şi am spus că este clar că trebuie să facem o modificare astfel încât să renunţăm total la ideea de platformă de joburi şi să ne concentrăm pe un produs de tip software ca un serviciu în social media, şi am făcut acest lucru în 2018. La început am mers în paralel cu ambele idei.” Start-up-ul a validat noua direcţie de business, iar de anul trecut funcţionează strict pe modelul SaaS (Software as a Service), SmartDreamers fiind în prezent soluţie automatizată de marketing care ajută companiile să abordeze recrutarea ca un proces de vânzare.
    Start-up-ul a reuşit să semneze primele contracte cu clienţi la nivel global la finalul anului 2018, iar anul trecut a atras în portofoliu şi primul client din topul Fortune al celor mai mari 500 de companii din lume.
    „Am reuşit să semnăm primul client din lista Fortune 500 – cu L’Oréal, în Paris. Asta s-a întâmplat la începutul lui 2019. Procesul de vânzare către L’Oréal a fost unul clasic. În spate sunt sute, mii de e-mailuri trimise şi proceduri către companii cărora le spuneam că suntem o companie de soft şi le explicam ce facem. În final, L’Oréal a fost una dintre companiile care au considerat interesant produsul şi a stabilit o întâlnire cu noi. Am avut o primă întâlnire în Paris, a doua, a treia, a patra şi în final am reuşit să batem palma“, a explicat Adrian Cernat, menţionând că semnarea contractului cu unul dintre cei mai cunoscuţi producători de produse cosmetic şi machiaj a reprezentat o validare a noului model de business.
    „A fost foarte important pentru noi pentru că aveam un client care valida modelul nou şi feedbackul a fost foarte bun pe parcursul colaborării. După care a apărut al doilea client din Fortune 500, Siemens Singapore, au apărut clienţi regionali, spre exemplu Coca-Cola Hellenic, cu care lucrăm în patru ţări sau Temenos. Am reuşit să aducem nume mari în portofoliu.“ În prezent, peste jumătate (65%) din veniturile SmartDreamers sunt generate de clienţii din străinătate. Anul trecut, start-up-ul a înregistrat venituri totale brute de 1,5 milioane de euro. La final de 2020 aşteaptă venituri de circa 2,5 milioane de euro. Nu suntem profitabili, nu ne uităm la profitabilitate pe termen scurt, mediu, ci pe termen lung”, a precizat CEO-ul şi cofondatorul SmartDreamers. 
    Modelul de business SaaS presupune plata serviciilor ca abonament pe o perioadă de un an. „Preţul este per echipă şi începe de la 35.000 de euro per echipă, dar avem clienţi care plătesc mai mult de 100.000 de euro. Media sumei plătite este undeva spre 50.000 de euro per companie”, a punctat el.
    Din totalul finanţărilor obţinute până acum de SmartDreamers (2,2 mil. euro) de la business angels, 3TS Capital şi Gapminder, aproximativ 60% din bani au fost alocaţi modelulului vechi de business, iar restul noului model de business.  
    Anul acesta, start-up-ul se pregăteşte pentru o nouă rundă de finanţare. „În 2019 nu am ridicat o altă rundă de finanţare, ultima a fost în noiembrie 2018, de la Gapminder cu follow-on de la 3TS. (…) Suntem în discuţii ca orice alt start-up. Foarte probabil în 2020 vom avea o investiţie, rămâne de văzut la ce valoare, ne uităm la un timing optim”, a punctat Adrian Cernat.  El a adăugat că la ultima rundă de finanţare compania a fost evaluată la aproximativ 7 mil. euro. „Nu eu evaluez compania, ci investitorul extern. Deci este o variabilă care ţine de cei din extern care pun banii şi spun: Consider că compania ta valorează atât. Ultima evaluare conform datelor de la ONRC a fost de 6,8 milioane de euro. A fost de mult. Astăzi o nouă validare pe evaluare o poate face doar un nou investitor”.


    Proiect: WindOne
    Ce face? Soluţii de digitalizare pentru industria de securitate fizică
    Invitat: Ionel Popa, managing partner WindOne


    Proiect: Creasoft
    Ce face? Sistem de pontaj wireless
    Investiţie iniţială: 500.000 euro
    Venituri generate anul trecut de sistemul de pontaj wireless: 2 milioane lei
    Invitat: Adrian Dinu, fondator Creasoft


    Proiect: miioSMILE
    Ce face? Aplicaţie de comunicare între stomatologi şi tehnicieni dentari
    Investiţia iniţială: 10-15.000 euro
    Finanţare obţinută până acum: 25.000 euro
    Evaluare proiect: minimum 500.000 euro
    Invitat: Gilbert Vasile, CEO şi cofondator al miioSMILE


    Proiect: Beez
    Ce face? Aplicaţie mobilă ce ajută utilizatorii să economisească bani atunci când fac cumpărături online
    Investiţie iniţială: 100.000 euro
    Finanţare totală primită până acum: 1,6 milioane euro
    Invitat: Vasile Tămaş, cofondator al Beez


    ZF IT Generation, emisiune lansată de ZF împreună cu Banca Transilvania şi casa de avocatură Stratulat & Albulescu, are ca ţintă descoperirea start-up-urilor hi-tech cu idei de produse sau servicii care vor duce la dezvoltarea unei noi generaţii de milionari din IT ai României. În cadrul emisiunii sunt invitaţi şi antreprenori sau investitori care îşi povestesc experienţa în business şi dau sfaturi start-up-urilor. Urmăreşte de luni până vineri emisiunea pe www.zf.ro şi pe pagina de Facebook a Ziarului Financiar de la ora 19,00 sau accesează platforma www.zf.ro/zf-it-generation

  • Ce trenduri se remarcă în marketingul digital din România anul acesta

    Numărul de utilizatori de internet şi de cumpărători online din România este încă la un nivel care ne arată că piaţa nu este matură, dar creşterea este tot mai evidentă de la un an la altul. Conform raportului GPeC, piaţa de eCommerce din România a ajuns la 4,3 miliarde de EUR la final de 2019, iar conform datelor IAB România piaţa de publicitate online a depăşit 50 de milioane de EUR. Cea mai mare parte a bugetelor de marketing online sunt  îndreptate către Google şi Facebook, dar Instagram şi Youtube încep şi ele să acapareze o felie importantă. Formatele video şi animaţiile capătă şi ele teren, iar sfatul specialiştilor în domeniu este că cele mai performante sunt creaţiile scurte, concise, care ies în evidenţă şi pun punctul pe „i”. Tendinţa este din ce în ce mai mult de folosire a automatizărilor în digital marketing, iar agenţiile şi specialiştii îşi concentrează atenţia înspre a învăţa din ce în ce mai bine cum să se folosească de automatizări pentru a obţine rezultate mai bune din campaniile lor.

    Cea mai mare parte a bugetelor se îndreaptă către Google Ads, dar felia ocupată de Facebook  Ads este şi ea în creştere de la un an la altul. Google a câştigat teren, tocmai pentru că Google Ads se îmbină foarte bine cu procesul activ de găsire a unui produs sau a unei informaţii, clientul se află deja într-un mod proactiv de căutare a produsului sau a respectivei informaţii, iar asta se observă şi din faptul că rata medie de click pe Google Ads este de 3 ori mai ridicată decât rata medie de click pe Facebook Ads.

    Dacă numărul de utilizatori Facebook din România este trecut de 10 milioane, Instagram abia acum a ajuns la 3,6 milioane de utilizatori români. Totuşi, tendinţa este clar de creştere accelerată în cazul Instagram, ceea ce face ca şi bugetele acordate Instagram Ads şi influencer marketing prin Instagram să crească. „Dacă până acum, Facebook şi Google Ads erau principalele canale de marketing online către care erau îndreptate bugetele de digital, Instagram Ads şi Youtube Ads au început să prindă teren anul trecut odată cu creşterea numărului de utilizatori activi ai Instagram şi Youtube”, observă Robert Dumitru – digital marketing coordinator MTH Digital.

    Dacă pe Facebook, split-ul între bărbaţi şi femei este aproximativ egal, pe Instagram femeile sunt 55% din audienţa din România, iar 75% din audienţă are vârsta sub 35 de ani, conform datelor puse la dispoziţie de Facebook Ad Manager. Prin urmare, brandurile care se adresează tinerilor şi care vând produse din categoria fashion, beauty sau lifestyle, nu pot ignora Instagram.

    Bugetele care se îndreaptă către canalele de marketing online variază foarte mult în funcţie de nivelul de business. „Dacă un startup va investi undeva la aproximativ 500 de euro pe lună, business-urile de nivel mediu vor aloca un buget între 1.000 şi 10.000 de  euro pe lună către canalele de marketing online în funcţie de categoria de piaţă pe care activează. La polul opus, afacerile mature şi, mai ales, business-urile cu ADN digital vor aloca bugete de câteva zeci de mii de EUR pe lună în digital marketing ”, explică Anca Toma – head of digital MTH Digital.

    Majoritar, utilizatorii din România folosesc internetul şi chiar fac cumpărături online de pe device-uri mobile. Ca urmare, într-acolo se îndreaptă şi cea mai mare parte a bugetelor de digital marketing. „Dacă ne uităm la magazinele online cu care lucrăm, putem spune că peste 80% dintre bugete sunt cheltuite targetând utilizatori care navighează de pe device-uri mobile”, completează Anca Toma.

    Ca urmare, site-urile fiind din ce în ce mai aglomerate şi concurenţa fiind din ce în ce mai mare, costurile cresc şi ele. Cele mai bune rezultate sunt obţinute de creaţiile şi campaniile de marketing concise, uşor de înţeles, care spun repede şi scurt ce au de spus. “În digital marketing este important să vii mereu cu ceva nou şi inovator pentru a atrage atenţia. Dar la fel de important este ca această creativitate să se împletească cu mesajele directe, concise şi uşor de înţeles. Clientul final nu are timp să înţeleagă un mesaj indirect sau transmis anevoios, iar lupta pentru atenţia acestui client este din ce în ce mai acerbă. Ca urmare, războiul va fi câştigat de companiile care se concentrează pe simplitate.” ne explică Theodor Encescu, graphic design coordinator MTH Digital.

    Deşi cele mai bune rezultate din punct de vedere al ratei de click sunt încă obţinute de obicei de formatele statice care au un mesaj „catchy” şi uşor de înţeles, formatele interactive capătă tot mai mult teren în lupta pentru atenţia clientului. „În 2019, aproximativ 25% dintre creaţiile realizate de MTH Digital au fost formate animate şi video ca urmare a creşterii cererii pentru acest tip de creaţii” completează Theodor Encescu.

    Tendinţa Google, Facebook, Youtube şi Instagram este de a incorpora din ce în ce mai mult machine learning şi inteligenţă artificială în partea de setare a campaniilor. Automatizările pot fi folosite atât în zona de targetare eficientă a audienţei, cât şi în zona de licitaţie şi creaţie a campaniilor. Spre exemplu, algoritmii ne pot spune în ce momente ale zilei şi  în ce contexte, pe ce site-uri ar fi mai bine să servim o anumită reclamă unui client, dar şi care client ar putea fi mai dispus să dea click pe bannerul nostru. „Putem inclusiv să facem un test şi să urcăm 2 reclame – una roşie şi una verde. Ştiind date despre audienţa noastră, algoritmul poate decide să servească reclama verde unui vizitator şi reclama roşie altui vizitator. Agenţiile şi specialiştii din digital marketing sunt ajutate acum de inteligenţa artificială incorporată de Google, Facebook, Youtube şi Instagram Ads să eficientizeze modul în care targetează şi creează campaniile, scutind timp şi optimizând mai bine bugetele clienţilor pentru a obţine rezultate eficiente. Părerea mea este că nu ar trebui să ne ferim de tehnologie, ci să învăţăm să o folosim pentru a creşte eficienţa campaniilor create” explică Robert Dumitru.

    MTH Digital este o agenţie de digital marketing înfiinţată în 2015, care funcţionează ca un departament de marketing online full-service, având în echipa sa de 12 specialişti în digital marketing atât echipe de performance marketing, cât şi echipe de creaţie grafică, copywriting şi content.

  • Un nou serviciu de digital marketing pentru magazinele online din piaţa locală

    Blugento, companie clujeană specializată în furnizarea de soluţii de eCommerce bazate pe platforma Magento, lansează Zéa, agenţia de digital marketing în eCommerce dedicată magazinelor online partenere. Agenţia funcţionează ca un serviciu ce poate fi accesat de magazinele online din reţeaua Blugento şi răspunde nevoilor acestora de creştere a business-ului prin strategii de marketing digital performante şi eficiente, într-o piaţă de eCommerce tot mai competitivă.

    În primul an de la lansare, Blugento estimează că aproximativ 40 de clienţi companii mari vor implementa soluţiile agenţiei de digital marketing Zéa, iar vânzările acestor companii ar putea creşte cu până la 50%, în urma campaniilor derulate. „Creşterea în online a unui proiect ţine de strategia de business a antreprenorului. Porneşte de la setarea KPI-ului pe întreaga afacere în general, iar noi trebuie să identificăm care sunt obiectivele de creştere, pe ce tip de produse şi pentru ce audienţă, să facem ca cifrele să aibă sens în planul de business al antreprenorului sau chiar să construim acest plan de business şi, ţinând cont de adaosul comercial practicat, de veniturile pe care le poate genera, de profitabilitate, să inserăm strategii de comunicare eficiente pentru atingerea obiectivelor respective”, spune Sandu Băbăşan, CEO Blugento.

    Noul serviciu poate fi accesat pe bază de abonament şi este complet personalizat, abordarea Blugento fiind una directă, ce presupune implicare imersivă în toate procesele de business, cu efect pe termen lung şi cu impact pozitiv în toate procesele de business ale clienţilor.
    Un alt avantaj competitiv al noului serviciu este experienţa directă în toate stagiile vânzării online şi pe orice verticală în care eCommerce-ul are impact: de la produse fizice în industria de fashion, beauty şi luxury, până la produse digitale cu vânzare recurentă.

    „Zéa are o poziţionare unică în piaţă şi datorită faptului că managerii de proiecte ai agenţiei interacţionează în mod natural cu echipa tehnică a Blugento, astfel putând deservi clienţii într-un mod eficient şi rapid”, spune Lorand Minyo, Head of Marketing Blugento. Serviciul include auditul şi managementul campaniilor de advertising pe Google, Facebook, Instagram şi Linkedin cu obiective clare de optimizare a conversiei, campaniile fiind create şi administrate 100% in-house, de la copywriting şi vizuale, până la modificarea granulară a acestora în funcţie de reacţia concurenţei şi condiţiile de piaţă.

    Echipa Zéa se ocupă şi de crearea şi managementul conţinutului social media pentru clienţii Blugento, de la postări organice la Facebook şi Instagram Stories, astfel încât aceştia pot delega toate activităţile de marketing digital către agenţie pentru a atinge rezultatele agreate.
    Zéa se alătură astfel celorlalte servicii oferite de Blugento prin care clienţii pot crea şi administra magazinele online, pot automatiza procesele de vânzare online, pot  automatiza marketingul digital prin unelte specifice şi pot gestiona experienţa de shopping online a utilizatorilor.

  • A renunţat la o carieră peste hotare pentru a-şi deschide o afacere acasă, inspirată de o pasiune din copilărie

    „Patiseria şi zona de gastronomie îmi plac de când eram mică. Aveam 12-13 ani când, fiind elevă la Şcoala Americană, trebuia să strângem bani pentru un proiect social. Eu am ales să fac brioşe acasă, pe care le livram clienţilor înainte să merg la şcoală sau după ore. Şi de aici a început să îmi placă să gătesc. Am început să îmi cumpăr ustensile pentru bucătărie – cântar de bucătărie, oale, tigăi, produse pentru gătit prăjituri”, povesteşte Ioana Burcea, fondatoarea restaurantului Frank Bistro & Dessert Bar din Bucureşti. Se opreşte apoi şi se întreabă retoric de unde a moştenit această pasiune: „Mama mea nu găteşte, tata nu găteşte, bunica nu găteşte nici ea. Nu se ştie cum de eu am ales această cale”.

    În 2013, după absolvirea liceului, Ioana Burcea a plecat la facultate în Marea Britanie, unde a urmat o şcoală de business la Londra. În ultimul an s-a specializat în domeniul marketingului, dar nu acesta avea să fie domeniul în care să îşi construiască o profesie. „După facultate am hotărât să rămân în Anglia ca să urmez şi un master. Am absolvit masteratul în marketing strategic în cadrul Imperial College London. În cadrul acestor cursuri am studiat mai multe industrii, iar la final am ales să merg în zona de gastronomie – patiserie, pentru că asta mi-a plăcut.

    Apoi am plecat spre Paris să urmez cursurile de patiserie în cadrul şcolii culinare şi de ospitalitate Le Cordon Bleu”, îşi aminteşte antreprenoarea. După aceste cursuri, pe care le-a urmat în 2017 şi 2018, a deschis, anul trecut, Frank Bistro & Dessert Bar, în urma unei investiţii de aproximativ 100.000 de euro. O bună parte din fonduri au fost direcţionate în zona de bucătărie, care în prezent găzduieşte trei bucătari. În total, în cadrul restaurantului lucrează acum şase persoane. De asemenea, Frank Bistro & Dessert Bar are o capacitate de 22 de persoane la interior, la care pe timp de vară se mai adaugă 40 de locuri pe o terasă intimă care se află în faţa restaurantului.

    „Anul acesta în luna martie vrem să începem lucrările pentru a extinde terasa cu circa 20-24 de locuri, pentru a mări capacitatea de găzduire a restaurantului având în vedere că putem servi în jur de 200 de persoane odată cu bucătăria pe care o avem”, descrie Ioana Burcea ambiţiile sale pentru anul în curs. Mare parte din materia primă folosită la prepararea bucatelor din restaurant este achiziţionată de pe piaţa locală, însă carnea, brânzeturile, untul, făina şi smântâna sunt importate din Franţa, Italia, Argentina. „Pregătim totul în casă, de la dulceţuri, sosuri, pâine, chifle pentru burgeri, îngheţată, iar unele preparate necesită, spre exemplu, folosirea unui unt mai gras decât găsim pe piaţa locală, astfel că trebuie să aducem unt din Franţa sau Belgia, sau smântâna la fel”, explică antreprenoarea.

    În ceea ce priveşte preparatele preferate de clienţii care trec pragul restaurantului, Ioana Burcea spune că a observat o migrare a consumatorilor spre mâncarea sănătoasă, observaţie susţinută şi de unul dintre bucătarii restaurantului.
    „În general burgerii sunt cel mai comandaţi. Ouă Benedict, avocado cu ricotta (brânză italienească), salate, tarte cu ricotta. Lumea caută alternative la mâncarea tradiţională, dar caută şi să consume ce este în trend acum, precum avocado. Se cere avocado foarte mult şi este bine, că din el poţi să faci orice”, spune Octavian Ivaşcu, bucătar cu experienţă de peste 10 ani. El are în plan să aducă şi câteva îmbunătăţiri meniului din restaurant, adăugând la acesta o varietate mai mare de preparate din peşte, fructe de mare şi vită, spre exemplu. Având în vedere că restaurantul Frank a luat naştere abia la jumătatea anului trecut, antreprenoarea nu a putut oferi cifre legate de situaţia financiară a businessului. Ea spune că până în prezent, din punctul de vedere financiar, businessul a fluctuat lună de lună şi speră ca în următoarele şase luni situaţia să se stabilizeze. „Am avut luni bune şi luni proaste. Spre exemplu, luna noiembrie a fost foarte bună, cu mulţi clienţi şi evenimente, dar decembrie a fost pustie. Nu am o situaţie clară acum în ceea ce priveşte partea financiară, dar sper ca în următoarea perioadă să se aşeze lucrurile. Mi-am pus ca target ca oricare este cifra de afaceri după primul an de activitate, să o cresc în al doilea an cu 25%”, a spus Ioana Burcea.
    Pe lângă extinderea terasei, planurile de dezvoltare ale antreprenoarei vizează şi demararea unui alt proiect gastronomic, în zona Floreasca. „Acesta va fi de trei ori mai mare decât este Frank, va avea o capacitate maximă de 150 de locuri la masă, se va întinde pe două etaje, dar nu va fi deschis sub acelaşi nume. De asemenea, anul acesta vrem să producem îngheţată în cadrul Frank şi să o distribuim către alte localuri. Deja am vorbit pentru o colaborare”, descrie fondatoarea Frank Bistro & Dessert Bar ambiţiile sale în continuare.


    CV de bucătar

    Octavian Ivaşcu şi-a început cariera de bucătar la finalul clasei a VIII-a, când părinţii l-au îndrumat spre un liceu care avea şi un profil gastronomic.
     
    „La sfârşitul clasei a opta nu ştiam pe ce drum să o apuc, iar părinţii m-au îndrumat spre un liceu care avea un profil extra – tehnici de preparare în gastronomie. Eu am vrut să fac şcoala de bucătari la Hotel Park, dar aveam în jur de 14 ani şi nu m-au primit pentru că eram prea mic. Prima practică a fost la restaurantul Mica Elveţie, iar după trei luni de practică m-au angajat”, spune el. La 16 ani, s-a angajat pentru prima dată într-un restaurant şi a lucrat aproximativ un an şi jumătate în cadrul acestuia. „Apoi, după ce am terminat şi liceul, în 2014 m-am angajat într-un local din Centrul Vechi din Bucureşti, unde am lucrat trei ani. Era mai mult cafenea-teatru, dar se şi gătea şi mi-am îmbogăţit experienţa acolo”, povesteşte Octavian Ivaşcu.

  • OPINIE Adrian Cioroianu, trainer executive Acknowledge România: „Top 10 trenduri pentru echipele de vânzări în 2020″

    1. Strategia de vânzări trebuie să se bazeze pe date şi să fie construită structurat – aceasta presupune o schimbare majoră de mentalitate, de cultură organizaţională şi investiţie în tehnologie în special din partea companiilor antreprenoriale româneşti. Ai făcut totul după capul tău, cum ai ştiut tu mai bine. Ai crescut an de an, dar în ultimii 2-3 ani businessul tău a rămas la la acelaşi nivel. Simţi că businessul nu se mai dezvoltă. E important ca în organizaţia ta să se ia mult mai multe decizii bazate pe date. Altfel nu e nicio diferenţă faţă de 6 din 49 sau ghicitul în cafea.

    2. Construirea unor scheme de comisionare / bonusare – şi până la urmă construirea unei culturi de leadership în vânzări care să nu mai fie legată doar de ce cifre se ating, ci şi de felul în care se ating. 2020 e anul în care companiile ar trebui să regândească toată filosofia legată de targeturile numerice. Bineînţeles că trebuie să existe nişte KPI (indicatori de performanţă) foarte bine definiţi, pe care oamenii îi pot atinge sau nu. Dar cum îi ating? Perfomerii stau sau pleacă din echipă / companie? Există leadership în zona de vânzări? Sau continuăm cu adepţii „managementului prin teroare“? Din păcate o realitate despre care nu prea vorbim, de la cele mai mari companii din România şi până la cele „de familie”.

    3. Marketing şi sales trebuie să fie aliniate – investiţiile pe care le faci în marketing trebuie să conducă către generarea mai multor leaduri pentru echipa de vânzări, să sprijine convertirea acestora în clienţi pentru businessul tău. Asta înseamnă că ar trebui să urmăreşti cât investeşti în partea de marketing şi cât îţi generează în materie de vânzări. Şi în plus încearcă să îţi construieşti un „funnel” integrat de vânzări şi marketing. Nu fiecare cu pâlnia lui.

    4. Recrutare vânzători & retenţie – pentru recrutare, te interesează să „sapi” pe trei direcţii împreună cu potenţialii condidaţi: abilităţi, dorinţă şi potrivire. Pentru abilităţi, testează fiecare lucru pe care îl vor avea ei de făcut propriu-zis pe partea de vânzare, fie că e vorba de roleplay de vânzare, fie că doar vrei să vezi cum gândesc despre ce e de făcut. Pentru dorinţă, „cât le este de foame”, vrei să vezi cum văd ei ceea ce o să facă într-un an, ce îşi doresc să facă, să realizeze. Pentru potrivire, vrei să se potrivească cu restul oamenilor tăi şi cu tine, să se integreze în echipă. Retenţia lor începe chiar de la recrutare. Ai un plan aici? Şi încă ceva important: pune vânzători să recruteze vânzători.

    5. Dezvoltarea profesională a vânzătorilor – tehnologia vine tare peste noi toţi, indiferent de domeniu sau de poziţie în companie. Automatizări, inteligenţă artificială în procesele de business, schimbarea modelului de business. Răspunsul la aceste provocări nu este nici negarea lor, nici panica, ci mai degrabă trainingul pentru oamenii de vânzări, dezvoltarea abilităţilor lor digitale şi adaptarea activităţilor lor la noile realităţi tehnologice. În limbaj antreprenorial / corporatist: upskilling.

    6. Self- Management – oamenii de vânzări buni nu au nevoie de cineva care să îi împingă de la spate. Ştiu ei exact cât trebuie să facă, cum să facă şi ştiu să se motiveze singuri, să se organizeze astfel încât să atingă rezultatele dorite. Dar pentru asta e nevoie de o abordare diferită din partea ta. Să nu mai mergi pe varianta  „nimic nu se întâmplă în companie/echipă fără voinţa şi cunoştinţa mea “.

    7. Manualul vânzătorului nou – realitatea este una simplă şi înfricoşătoare: angajăm oameni de vânzări pe care în mod normal acum 5-10 ani nu i-am fi angajat de nicio culoare. Pentru că nu mai găsim oameni. Şi atunci trebuie să le dai mură-n gură. Construieşte un manual pentru vânzătorii lor în care să le spui pas cu pas ce au de făcut pentru a avea succes.

    8. Personalizare a vânzĂrII – nu mai funcţionează o abordare unică indiferent de client. De la zona de retail, unde ar trebui să întâmpinăm fiecare client cu un mesaj personalizat şi călduros, până la zona de B2B, unde adaptăm stilul nostru de comportament la cel al clientului. Trebuie să încercăm să fim memorabili în mintea clientului, pentru că altfel despre ce vânzare să vorbim?

    9. Customer experience – simplu: în tot ceea ce facem legat de clienţi, hai să păstrăm o puternică amprentă umană. Oamenii s-au săturat să vadă roboţi în faţa lor şi vor să aibă „o interacţiune umană”. Să fie un dialog, nu monolog. E un echilibru care trebuie păstrat între tehnologie şi umanitate.

    10. CRM – un fost mare talent care a murit speranţă. An după an. Incredibil. Poate în 2020. Speranţa moare ultima.
    Cât de pregătit eşti pentru lucrurile de mai sus? Pune-le în aplicare unul câte unul. De la 1 la 10. În ordinea asta. Dezvoltarea businessului este imposibilă fără schimbare, iar cei care nu sunt capabili să îşi schimbe mentalitatea nu pot schimba nimic. În viaţa oricărui individ, în viaţă oricărei organizaţii, există aşa-numitele „puncte de inflexiune”. Creşti, creşti, cum ştii tu mai bine, dar ajungi într-un punct de inflexiune, în care fie te reinventezi şi te duci mai departe, fie o iei în jos. 2020 este un punct de inflexiune pentru tine şi echipa ta de vânzări. Este alegerea ta.

  • Nu ne vindem ieftin doar pentru că suntem români

    „Deşi au fost foarte multe discuţii cu diferite VC-uri (fonduri de investiţii de risc – n.red.) din România, Polonia şi Cehia, nu am concretizat nicio investiţie. Motivul este unul destul de simplu: dacă suntem din România nu înseamnă că trebuie să ne vindem ieftin. Am văzut afaceri similare în Polonia sau Cehia evaluate la 15-20 milioane euro, iar noi, Retargeting, nu vom accepta evaluări de 6-7 milioane euro doar pentru că suntem români”, a declarat pentru Business MAGAZIN Rareş Bănescu. Deşi bazele proiectului au fost puse în 2014, el a înfiinţat compania în 2015 alături de Cătălin Constantin, CEO-ul firmei Newsman. Soluţia software creată de Retargeting.biz s-a axat încă de la început pe modul în care comercianţii online îşi pot îmbunătăţi vânzările prin personalizarea ofertelor pentru clienţi şi monitorizarea activităţii lor în magazinul online. Treptat, start-up-ul a adăugat noi funcţionalităţi soluţiei – de la notificări push, SMS, până la reclame automatizate pe Facebook, Instagram şi Google, în condiţiile în care mediul online este spaţiul pe care retailerii se bat cel mai mult acum pentru atragerea atenţiei consumatorilor.
    „Noi suntem un start-up tech. Am dezvoltat un soft care concurează cu agenţiile standard de PPC (price per click – n. red.) sau performance, cum spunem noi, însă niciuna din agenţiile de pe piaţă nu are cifrele noastre la nivel de număr de clienţi sau bugete rulate. Acesta este şi motivul pentru care considerăm că am ajuns cea mai mare agenţie de PPC, deşi intenţia noastră nu a fost niciodată aceasta”, a punctat el, adăugând că Retargeting.biz nu este de fapt o agenţie de marketing în sine, ci o companie care pune la dispoziţie un soft de automatizare al proceselor de marketing. „Suntem confundaţi cu o agenţie de clienţi deoarece, pentru ei, înlocuim agenţia. În plus, Retargeting livrează şi alte servicii în paralel cu cele de PPC, cum ar fi e-mailuri, pop-up-uri, SMS-uri, push notifications, recomandări personalizate de produse pe site şi altele.”
    Ce înseamnă însă mai exact automatizarea activităţii pe care ar trebui să o facă o agenţie de marketing pentru magazinele online? „Noi automatizăm crearea de reclame, raportarea şi, cel mai important, optimizăm automat acele campanii. Acest lucru înseamnă că avem zona de machine learning care ia decizii în numele clientului, decizii ce ţin de amplasarea reclamei, de ofertă (bid), de creativ şi altele. Practic, calculatorul optimizează reclama, iar rezultatele sunt mult mai bune faţă de optimizările făcute de o resursă umană, motivul fiind simplu: calculatorul are posibilitatea să ia mult mai multe decizii şi mult mai rapide, are posibilitatea să facă managementul a mii de conturi, nu doarme, nu îşi ia concediu de odihnă sau concediu medical. Rezultatul om versus maşină este cam cu 50% mai bun în favoarea calculatorului”, a explicat Rareş Bănescu. În schimb, a continuat el, o agenţie normală de performance marketing face iniţial setupul campaniei pe diferite canale – Google Search, Google Display, Facebook, Instagram – iar ulterior începe optimizarea campaniilor pentru a atinge rezultatele impuse de client.
    „Partea de optimizare este cea mai importantă. De multe ori însă se întâmplă ca o persoană dintr-o agenţie să aibă 10-15 magazine online pentru care optimizează reclama.”


    Soluţie recunoscută de Google şi Facebook

    Anul trecut, Retargeting.biz a obţinut statutul de partener al Facebook, unul dintre primii din regiune, precum şi pe cel de partner al Google, acreditările primite de la cei doi giganţi online fiind o validare a businessului construit, ce poziţionează compania românească ca jucător de top în industria de profil din Europa Centrală şi de Est. Totodată, acreditările primite de la giganţii americani Google şi Facebook au deschis noi surse de creştere a businessului Retargeting.biz, start-up-ul axându-se acum în principal pe automatizarea reclamelor pentru Google şi Facebook, care generează cele mai bune rezultate pentru magazinele online. „Vedem că foarte mulţi clienţi folosesc reclamele dinamice prin Google şi Facebook şi consideram că acesta este acum core businessul nostru. Performanţele pe care le înregistrăm pe acest segment sunt foarte bune şi de aici şi apetitul ridicat al clienţilor. Am lansat reclamele dinamice prin Google şi Facebook în mai 2018, iar până la final de 2019 clienţii noştri au rulat bugete de 100.000.000 lei”, a precizat antreprenorul. Potrivit informaţiilor pe care start-up-ul le are de la Google, Retargeting.biz se află în top 5 parteneri în ceea ce priveşte cele mai mari bugete de promovare cheltuite de companiile din Estul Europei pe canalele online ale gigantului american.
    Anul trecut, clienţii Retargeting.biz au investit în medie 9.000 lei pe lună pentru promovarea pe canalele online create de giganţii americani Google şi Facebook, ponderea fiind de 55% în cazul Facebook şi 45% pentru Google. „Bugetele cheltuite de clienţi sunt în creştere cu 30% faţă de 2018. Motivul acestei creşteri este reprezentat de produsele noi pe care Retargeting.biz le-a lansat împreună cu Google, precum Google Shopping sau Gmail Ads”, a subliniat el. Retargeting.biz lucrează în prezent şi la dezvoltarea unei funcţionalităţi pentru reclamele pe reţeaua YouTube, deţinută de americanii de la Google. „La ora actuala provocările sunt legate de generarea automată de conţinut video din pagina de produs. Costurile pentru randarea video-urilor sunt foarte ridicate şi lucrăm împreună cu Google la un produs care să permită randarea de milioane de video-uri la un preţ suportabil pentru clienţii din Estul Europei”, a explicat Rareş Bănescu, menţionând că Retargeting.biz se numără printre puţinele companii ce primesc suport din partea gigantului Google pentru realizarea de noi produse, suportul nefiind doar financiar, cât şi strategic. Comerţul online din România, estimat la peste 3,6 miliarde de euro în 2018, creşte anual cu o rată de minimum 30%, fiind astfel încă un potenţial de dezvoltare mare pe această piaţă. „Din perspectiva noastră, piaţa încă permite creşteri considerabile. Rata de penetrare a internetului este cu 50% mai mică decât în ţările dezvoltate din vestul Europei, rata de achiziţie online este de 45% din internauţi, în comparaţie cu 90% în Marea Britanie spre exemplu, unde comanda medie şi rata de conversie pot să se dubleze lejer în următorii ani. Dacă ţinem cont de toţi aceşti indicatori, considerăm că în următorii cinci ani piaţa locală de e-commerce poate să crească de 3-4 ori”, a spus fondatorul Retargeting.biz. Ca atare, şi piaţa de publicitate online din România va creşte tot mai mult, retailerii suplimentându-şi treptat bugetele de promovare pentru canalele online.
    Potrivit Retargeting.biz, un magazin online trebuie să aibă un buget de minimum 10.000 lei pe lună pentru investiţia în publicitate, astfel încât să poată creşte în timp. „Depinde foarte mult de nişă, sunt nişe în care investiţiile trebuie să fie mari dacă vrei să iei cotă de piaţă, în special cele care au competitori serioşi. Dacă ne uităm la zona de jucării, home & deco, mobilier, aici cred că este suficient loc de creştere pentru oricine deoarece nu există un lider detaşat al pieţei. În plus, pentru un magazin online nou, investiţiile nu se duc doar în Google/Facebook, este nevoie şi de conţinut bun, poze, plus investiţii în tehnologie, în PR, brand şi altele.”

    Nou model de tarifare

    În cazul serviciilor oferite de Retargeting.biz, costurile pentru un magazin online variază între 110 eur şi 2.500 eur/lună, în funcţie de dimensiunea site-ului şi de consumul de resurse (hardware) pe care îl are acesta.
    „Anul trecut am schimbat modalitatea de pricing. Cât am folosit varianta de preţ la performanţă (3,5% din vânzările generate) înregistram o valoare medie de aproximativ 300 euro/lună per client, însă acum, când am trecut la preţuri fixe, valoarea medie a unei facturi a scăzut la 200 euro, dar retenţia pe client a crescut foarte mult”, a precizat Rareş Bănescu. Schimbarea modelului de tarifare a clienţilor, ce a inclus şi faptul că start-up-ul nu a mai oferit pachete gratuite, a avut impact la nivelul numărului total de comercianţi online care folosesc softul Retargeting.biz, acesta reducându-se de la 3.000 la 1.000. Toate cele 1.000 de conturi active acum pe softul Retargeting.biz sunt însă plătitoare.
    „Atât achiziţia de clienţi, cât şi rata de păstrare a celor existenţi înregistrează cifre pozitive din punctul nostru de vedere, iar toate acestea se datorează modelulul de pricing care este destul de flexibil şi răspunde nevoilor clienţilor noştri.”
    În prezent, soluţia software de automatizare a proceselor de marketing dezvoltată de Retargeting.biz se adresează doar magazinelor online, însă în cursul acestui an start-up-ul va lansa şi o variantă white label pentru agenţii şi reselleri. „În momentul în care vom lansa această variantă, ne aşteptăm la o scalare a businessului mult mai rapidă atât pe piaţa locală, cât şi pe pieţele din regiune, deoarece am primit multe solicitări pentru acest lucru”, a punctat antreprenorul.

    Extindere în regiune

    Până acum, toate resursele Retargeting.biz s-au axat pe dezvoltarea produsului şi pe accelerarea pe pieţe externe, start-up-ul fiind acum prezent şi în alte cinci ţări din Europa – Bulgaria, Ungaria, Grecia, Italia şi Spania. Dintre acestea, pe lângă sediul central din Bucureşti, Retargeting.biz mai are birouri locale şi în Bulgaria şi Grecia. „Ultima intrare pe o piaţă nouă a fost în Grecia, în aprilie 2019, iar ca performanţe am ajuns deja ca 10% din clienţii Retargeting să vină din această piaţă. Este o piaţă bună pentru noi, este o piaţă în revenire, iar apetitul pentru consum şi pentru e-commerce este ridicat. Un alt avantaj este lipsa concurenţilor noştri pe acea piaţă”, a afirmat fondatorul Retargeting.biz. Intrarea pe o piaţă nouă presupune costuri de aproximativ 400.000 euro/an, în condiţiile în care primul an de funcţionare în noua ţară start-up-ul nu ia în considerare şi veniturile generate de aceasta. În cazul Greciei, am reuşit ca decembrie 2019 să fie prima lună profitabilă, deci în 6-7 luni am trecut de la un minus de 30.000 euro/lună la plus, ceea ce un real succes pentru noi.” În primele trei luni ale acestui an, Retargeting.biz are în plan să deschidă şi un birou local în Ungaria, la Budapesta, iar apoi şi în Italia sau Spania, dacă va fi posibil. „Sacrificăm orice profit pentru extinderea businessului pe plan internaţional. Pentru un start-up este foarte greu să reuşească pe pieţe noi, însă rezultatele înregistrate ne dau curaj să facem investiţii noi. La un moment dat am avut şi Polonia în porfofoliu, dar s-a dovedit o piaţă mult prea dificilă la momentul respectiv şi am decis să suspendăm activităţile pentru moment”, a menţionat el.

    „De anul acesta ne concentrăm şi pe profit”

    Până acum, start-up-ul nu s-a concentrat pe profitabilitate, ci pe investiţii, însă de anul acesta Retargeting.biz ţinteşte un profit de 25% din cifra de afaceri. „Atât în 2018 cât şi în 2019 am avut un profit de sub 5% din cifra de afaceri, în condiţiile în care în cazul unui business de tip SaaS (Software as a Service – n. red.) contribution margin-ul variază între 50% şi 70%. Din 2020 totuşi lucrurile se schimbă puţin, adică chiar dacă noi accelerăm pe dezvoltare şi pe achiziţie de clienţi noi, veniturile vor fi considerabile, ce ne va permite să avem un profit de 25% din cifra de afaceri”, a explicat antreprenorul.
    Anul trecut, Retargeting.biz a înregistrat o cifră de afaceri de 6,5 milioane lei, conform datelor preliminare, aproape dublu faţă de 2018, când veniturile totale ale start-up-ului s-au situat la circa 3,4 milioane lei. „Compania este puţin peste pragul de rentabilitate, adică am avut o marjă de profit de aproximativ 5%. Noi în anul proaspăt încheiat nu am urmărit niciodată maximizarea profitului, ci doar extinderea şi dezvoltarea produsului”, a subliniat Rareş Bănescu.
    „Cu toate acestea, rezultatele financiare înregistrate în cursul anilor 2018 şi 2019 ne-au permis să accelerăm dezvoltarea folosind fonduri proprii. În acelaşi mod vom proceda şi în anul 2020, care, conform exerciţiului de buget efectuat, apare ca fiind un an foarte bun pentru noi, în care vizăm dublarea cifrei de afaceri şi intrarea pe profit”, a completat el. Astfel, start-up-ul mizează anul acesta pe o cifră de afaceri de circa 12-12,5 milioane lei şi un profit de 2 milioane lei. Din punct de vedere tehnologic, ţintele Retargeting.biz pentru acest an sunt rescrierea produsului pe tehnologie mult mai nouă şi mai rapidă şi dezvoltarea a două noi funcţionalităţi foarte aşteptate şi cerute de clienţi – newsletter automatizat şi personalizat şi YouTube Ads. „Aceste funcţionalităţi vor fi livrate în cursul anului 2020, unul la finalul trimestrului II, iar altul la finalul trimestrului IV.”
    În prezent, echipa Retargeting.biz numără 35 de persoane, ce au diferite naţionalităţi – română, greacă, bulgară, italiană, plus Republica Moldova. Echipa este formată în principal din programatori, persoane specializate în suport pentru clienţi sau în management. „Anul acesta aşteptăm o creştere a personalului cu 25%, până la 45 de colegi, în principal prin angajarea în Italia sau Ungaria şi prin creşterea echipei de customer success (suport pentru clienţi – n. red.).”

  • Nu ne vindem ieftin doar pentru că suntem români

    „Deşi au fost foarte multe discuţii cu diferite VC-uri (fonduri de investiţii de risc – n.red.) din România, Polonia şi Cehia, nu am concretizat nicio investiţie. Motivul este unul destul de simplu: dacă suntem din România nu înseamnă că trebuie să ne vindem ieftin. Am văzut afaceri similare în Polonia sau Cehia evaluate la 15-20 milioane euro, iar noi, Retargeting, nu vom accepta evaluări de 6-7 milioane euro doar pentru că suntem români”, a declarat pentru Business MAGAZIN Rareş Bănescu. Deşi bazele proiectului au fost puse în 2014, el a înfiinţat compania în 2015 alături de Cătălin Constantin, CEO-ul firmei Newsman. Soluţia software creată de Retargeting.biz s-a axat încă de la început pe modul în care comercianţii online îşi pot îmbunătăţi vânzările prin personalizarea ofertelor pentru clienţi şi monitorizarea activităţii lor în magazinul online. Treptat, start-up-ul a adăugat noi funcţionalităţi soluţiei – de la notificări push, SMS, până la reclame automatizate pe Facebook, Instagram şi Google, în condiţiile în care mediul online este spaţiul pe care retailerii se bat cel mai mult acum pentru atragerea atenţiei consumatorilor.
    „Noi suntem un start-up tech. Am dezvoltat un soft care concurează cu agenţiile standard de PPC (price per click – n. red.) sau performance, cum spunem noi, însă niciuna din agenţiile de pe piaţă nu are cifrele noastre la nivel de număr de clienţi sau bugete rulate. Acesta este şi motivul pentru care considerăm că am ajuns cea mai mare agenţie de PPC, deşi intenţia noastră nu a fost niciodată aceasta”, a punctat el, adăugând că Retargeting.biz nu este de fapt o agenţie de marketing în sine, ci o companie care pune la dispoziţie un soft de automatizare al proceselor de marketing. „Suntem confundaţi cu o agenţie de clienţi deoarece, pentru ei, înlocuim agenţia. În plus, Retargeting livrează şi alte servicii în paralel cu cele de PPC, cum ar fi e-mailuri, pop-up-uri, SMS-uri, push notifications, recomandări personalizate de produse pe site şi altele.”
    Ce înseamnă însă mai exact automatizarea activităţii pe care ar trebui să o facă o agenţie de marketing pentru magazinele online? „Noi automatizăm crearea de reclame, raportarea şi, cel mai important, optimizăm automat acele campanii. Acest lucru înseamnă că avem zona de machine learning care ia decizii în numele clientului, decizii ce ţin de amplasarea reclamei, de ofertă (bid), de creativ şi altele. Practic, calculatorul optimizează reclama, iar rezultatele sunt mult mai bune faţă de optimizările făcute de o resursă umană, motivul fiind simplu: calculatorul are posibilitatea să ia mult mai multe decizii şi mult mai rapide, are posibilitatea să facă managementul a mii de conturi, nu doarme, nu îşi ia concediu de odihnă sau concediu medical. Rezultatul om versus maşină este cam cu 50% mai bun în favoarea calculatorului”, a explicat Rareş Bănescu. În schimb, a continuat el, o agenţie normală de performance marketing face iniţial setupul campaniei pe diferite canale – Google Search, Google Display, Facebook, Instagram – iar ulterior începe optimizarea campaniilor pentru a atinge rezultatele impuse de client.
    „Partea de optimizare este cea mai importantă. De multe ori însă se întâmplă ca o persoană dintr-o agenţie să aibă 10-15 magazine online pentru care optimizează reclama.”


    Soluţie recunoscută de Google şi Facebook

    Anul trecut, Retargeting.biz a obţinut statutul de partener al Facebook, unul dintre primii din regiune, precum şi pe cel de partner al Google, acreditările primite de la cei doi giganţi online fiind o validare a businessului construit, ce poziţionează compania românească ca jucător de top în industria de profil din Europa Centrală şi de Est. Totodată, acreditările primite de la giganţii americani Google şi Facebook au deschis noi surse de creştere a businessului Retargeting.biz, start-up-ul axându-se acum în principal pe automatizarea reclamelor pentru Google şi Facebook, care generează cele mai bune rezultate pentru magazinele online. „Vedem că foarte mulţi clienţi folosesc reclamele dinamice prin Google şi Facebook şi consideram că acesta este acum core businessul nostru. Performanţele pe care le înregistrăm pe acest segment sunt foarte bune şi de aici şi apetitul ridicat al clienţilor. Am lansat reclamele dinamice prin Google şi Facebook în mai 2018, iar până la final de 2019 clienţii noştri au rulat bugete de 100.000.000 lei”, a precizat antreprenorul. Potrivit informaţiilor pe care start-up-ul le are de la Google, Retargeting.biz se află în top 5 parteneri în ceea ce priveşte cele mai mari bugete de promovare cheltuite de companiile din Estul Europei pe canalele online ale gigantului american.
    Anul trecut, clienţii Retargeting.biz au investit în medie 9.000 lei pe lună pentru promovarea pe canalele online create de giganţii americani Google şi Facebook, ponderea fiind de 55% în cazul Facebook şi 45% pentru Google. „Bugetele cheltuite de clienţi sunt în creştere cu 30% faţă de 2018. Motivul acestei creşteri este reprezentat de produsele noi pe care Retargeting.biz le-a lansat împreună cu Google, precum Google Shopping sau Gmail Ads”, a subliniat el. Retargeting.biz lucrează în prezent şi la dezvoltarea unei funcţionalităţi pentru reclamele pe reţeaua YouTube, deţinută de americanii de la Google. „La ora actuala provocările sunt legate de generarea automată de conţinut video din pagina de produs. Costurile pentru randarea video-urilor sunt foarte ridicate şi lucrăm împreună cu Google la un produs care să permită randarea de milioane de video-uri la un preţ suportabil pentru clienţii din Estul Europei”, a explicat Rareş Bănescu, menţionând că Retargeting.biz se numără printre puţinele companii ce primesc suport din partea gigantului Google pentru realizarea de noi produse, suportul nefiind doar financiar, cât şi strategic. Comerţul online din România, estimat la peste 3,6 miliarde de euro în 2018, creşte anual cu o rată de minimum 30%, fiind astfel încă un potenţial de dezvoltare mare pe această piaţă. „Din perspectiva noastră, piaţa încă permite creşteri considerabile. Rata de penetrare a internetului este cu 50% mai mică decât în ţările dezvoltate din vestul Europei, rata de achiziţie online este de 45% din internauţi, în comparaţie cu 90% în Marea Britanie spre exemplu, unde comanda medie şi rata de conversie pot să se dubleze lejer în următorii ani. Dacă ţinem cont de toţi aceşti indicatori, considerăm că în următorii cinci ani piaţa locală de e-commerce poate să crească de 3-4 ori”, a spus fondatorul Retargeting.biz. Ca atare, şi piaţa de publicitate online din România va creşte tot mai mult, retailerii suplimentându-şi treptat bugetele de promovare pentru canalele online.
    Potrivit Retargeting.biz, un magazin online trebuie să aibă un buget de minimum 10.000 lei pe lună pentru investiţia în publicitate, astfel încât să poată creşte în timp. „Depinde foarte mult de nişă, sunt nişe în care investiţiile trebuie să fie mari dacă vrei să iei cotă de piaţă, în special cele care au competitori serioşi. Dacă ne uităm la zona de jucării, home & deco, mobilier, aici cred că este suficient loc de creştere pentru oricine deoarece nu există un lider detaşat al pieţei. În plus, pentru un magazin online nou, investiţiile nu se duc doar în Google/Facebook, este nevoie şi de conţinut bun, poze, plus investiţii în tehnologie, în PR, brand şi altele.”

    Nou model de tarifare

    În cazul serviciilor oferite de Retargeting.biz, costurile pentru un magazin online variază între 110 eur şi 2.500 eur/lună, în funcţie de dimensiunea site-ului şi de consumul de resurse (hardware) pe care îl are acesta.
    „Anul trecut am schimbat modalitatea de pricing. Cât am folosit varianta de preţ la performanţă (3,5% din vânzările generate) înregistram o valoare medie de aproximativ 300 euro/lună per client, însă acum, când am trecut la preţuri fixe, valoarea medie a unei facturi a scăzut la 200 euro, dar retenţia pe client a crescut foarte mult”, a precizat Rareş Bănescu. Schimbarea modelului de tarifare a clienţilor, ce a inclus şi faptul că start-up-ul nu a mai oferit pachete gratuite, a avut impact la nivelul numărului total de comercianţi online care folosesc softul Retargeting.biz, acesta reducându-se de la 3.000 la 1.000. Toate cele 1.000 de conturi active acum pe softul Retargeting.biz sunt însă plătitoare.
    „Atât achiziţia de clienţi, cât şi rata de păstrare a celor existenţi înregistrează cifre pozitive din punctul nostru de vedere, iar toate acestea se datorează modelulul de pricing care este destul de flexibil şi răspunde nevoilor clienţilor noştri.”
    În prezent, soluţia software de automatizare a proceselor de marketing dezvoltată de Retargeting.biz se adresează doar magazinelor online, însă în cursul acestui an start-up-ul va lansa şi o variantă white label pentru agenţii şi reselleri. „În momentul în care vom lansa această variantă, ne aşteptăm la o scalare a businessului mult mai rapidă atât pe piaţa locală, cât şi pe pieţele din regiune, deoarece am primit multe solicitări pentru acest lucru”, a punctat antreprenorul.

    Extindere în regiune

    Până acum, toate resursele Retargeting.biz s-au axat pe dezvoltarea produsului şi pe accelerarea pe pieţe externe, start-up-ul fiind acum prezent şi în alte cinci ţări din Europa – Bulgaria, Ungaria, Grecia, Italia şi Spania. Dintre acestea, pe lângă sediul central din Bucureşti, Retargeting.biz mai are birouri locale şi în Bulgaria şi Grecia. „Ultima intrare pe o piaţă nouă a fost în Grecia, în aprilie 2019, iar ca performanţe am ajuns deja ca 10% din clienţii Retargeting să vină din această piaţă. Este o piaţă bună pentru noi, este o piaţă în revenire, iar apetitul pentru consum şi pentru e-commerce este ridicat. Un alt avantaj este lipsa concurenţilor noştri pe acea piaţă”, a afirmat fondatorul Retargeting.biz. Intrarea pe o piaţă nouă presupune costuri de aproximativ 400.000 euro/an, în condiţiile în care primul an de funcţionare în noua ţară start-up-ul nu ia în considerare şi veniturile generate de aceasta. În cazul Greciei, am reuşit ca decembrie 2019 să fie prima lună profitabilă, deci în 6-7 luni am trecut de la un minus de 30.000 euro/lună la plus, ceea ce un real succes pentru noi.” În primele trei luni ale acestui an, Retargeting.biz are în plan să deschidă şi un birou local în Ungaria, la Budapesta, iar apoi şi în Italia sau Spania, dacă va fi posibil. „Sacrificăm orice profit pentru extinderea businessului pe plan internaţional. Pentru un start-up este foarte greu să reuşească pe pieţe noi, însă rezultatele înregistrate ne dau curaj să facem investiţii noi. La un moment dat am avut şi Polonia în porfofoliu, dar s-a dovedit o piaţă mult prea dificilă la momentul respectiv şi am decis să suspendăm activităţile pentru moment”, a menţionat el.

    „De anul acesta ne concentrăm şi pe profit”

    Până acum, start-up-ul nu s-a concentrat pe profitabilitate, ci pe investiţii, însă de anul acesta Retargeting.biz ţinteşte un profit de 25% din cifra de afaceri. „Atât în 2018 cât şi în 2019 am avut un profit de sub 5% din cifra de afaceri, în condiţiile în care în cazul unui business de tip SaaS (Software as a Service – n. red.) contribution margin-ul variază între 50% şi 70%. Din 2020 totuşi lucrurile se schimbă puţin, adică chiar dacă noi accelerăm pe dezvoltare şi pe achiziţie de clienţi noi, veniturile vor fi considerabile, ce ne va permite să avem un profit de 25% din cifra de afaceri”, a explicat antreprenorul.
    Anul trecut, Retargeting.biz a înregistrat o cifră de afaceri de 6,5 milioane lei, conform datelor preliminare, aproape dublu faţă de 2018, când veniturile totale ale start-up-ului s-au situat la circa 3,4 milioane lei. „Compania este puţin peste pragul de rentabilitate, adică am avut o marjă de profit de aproximativ 5%. Noi în anul proaspăt încheiat nu am urmărit niciodată maximizarea profitului, ci doar extinderea şi dezvoltarea produsului”, a subliniat Rareş Bănescu.
    „Cu toate acestea, rezultatele financiare înregistrate în cursul anilor 2018 şi 2019 ne-au permis să accelerăm dezvoltarea folosind fonduri proprii. În acelaşi mod vom proceda şi în anul 2020, care, conform exerciţiului de buget efectuat, apare ca fiind un an foarte bun pentru noi, în care vizăm dublarea cifrei de afaceri şi intrarea pe profit”, a completat el. Astfel, start-up-ul mizează anul acesta pe o cifră de afaceri de circa 12-12,5 milioane lei şi un profit de 2 milioane lei. Din punct de vedere tehnologic, ţintele Retargeting.biz pentru acest an sunt rescrierea produsului pe tehnologie mult mai nouă şi mai rapidă şi dezvoltarea a două noi funcţionalităţi foarte aşteptate şi cerute de clienţi – newsletter automatizat şi personalizat şi YouTube Ads. „Aceste funcţionalităţi vor fi livrate în cursul anului 2020, unul la finalul trimestrului II, iar altul la finalul trimestrului IV.”
    În prezent, echipa Retargeting.biz numără 35 de persoane, ce au diferite naţionalităţi – română, greacă, bulgară, italiană, plus Republica Moldova. Echipa este formată în principal din programatori, persoane specializate în suport pentru clienţi sau în management. „Anul acesta aşteptăm o creştere a personalului cu 25%, până la 45 de colegi, în principal prin angajarea în Italia sau Ungaria şi prin creşterea echipei de customer success (suport pentru clienţi – n. red.).”

  • Dacă aveţi o diplomă de inginer, scoateţi-o din sertare pentru că a devenit valoroasă. La 50-60 de ani nu se apropie o pensionare, ci începe o nouă carieră

    O poziţie de inginer a ajuns să fie plătită bine în acest moment cu peste 1.500 de euro! „Aşa e, cam pe aici am primit şi eu ofertele, de la trei companii. Să văd acum ce-mi oferă şi cât de aproape de casă, pentru că nu mai vreau să stau în trafic.”
    În primul deceniu după revoluţie, pe măsură ce fabricile comuniste se restructurau şi chiar se închideau, zeci şi sute de mii de ingineri s-au trezit pe drumuri şi fiecare s-a apucat de altceva. Mulţi au intrat în vânzări, o parte au trecut pe partea financiară, alţii au bătut la uşile băncilor care se deschideau atunci şi cei mai mulţi au plecat în străinătate să-şi caute joburi cu un salariu mai mare decât în România.
    Investiţiile străine şi revenirea creşterii economice au revigorat piaţa, iar în ultimii 5-7 ani inginerii au început să fie din nou căutaţi. Bogdan Badea, CEO al eJobs, cea mai mare platformă de recrutare online din România, a declarat că poziţiile de inginer sunt extrem de căutate, iar aici, pe anumite specializări, un inginer poate ajunge să câştige şi peste 4.000 de euro sau chiar mai mult.
    El menţionează că pentru un inginer la început compania pune pe masă 700-800 de euro, iar salariile pot să crească extrem de rapid, având în vedere că sunt candidaţi foarte puţini, iar grupul de resurse este foarte mic. Plus că există şi cererile din afară.
    Economiile sunt în plin proces de transformare, iar viitorul arată că IT-iştii, inginerii, oamenii de marketing vor deveni extrem de căutaţi.
    Procesele repetitive şi fizice vor fi înlocuite de roboţi sau de aplicaţii. Tehnologia 5G va schimba întregi industrii şi va avea nevoie de mai mult personal tehnic decât în prezent, pentru a construi şi a susţine reţelele. Spre exemplu, în agricultură firmele nu vor mai avea nevoie de tractorişti, ci de softişti care să urmărească şi conducă tractoarele dintr-un birou şi să vadă cât este de umed pământul printr-o aplicaţie.
    În noul exerciţiu financiar, Uniunea Europeană va îndrepta tot mai multe fonduri europene, miliarde de euro, către cercetare şi dezvoltare, către automatizare şi robotizare, către tehnologii ale viitorului, în încercarea Europei de a-i prinde din urmă pe americani şi chinezi. Toate aceste poziţii vor necesita ingineri şi IT-işti, iar preţul lor va creşte exponenţial.
    Bineînţeles că toate companiile ar vrea să aibă ingineri tineri, dar acest lucru este din ce în ce mai greu în România, având în vedere că numărul celor care se duc şi termină o şcoală scade în fiecare an, ceea ce face ca numărul inginerilor să se reducă şi mai dramatic.
    Multe companii îşi dau seama că trebuie să caute ingineri şi de la 45 de ani în sus, adică să-i reconvertească. Multe companii care au comenzi dar nu au oameni îi imploră pe inginerii care deja sunt la pensie să mai rămână pentru a executa lucrările şi a nu pierde business.
    Aşa că nu trebuie să vă mire dacă cei care au terminat Politehnica sau o altă facultate tehnică îşi caută acum prin sertare diplomele şi aplică pentru poziţii de ingineri, asta în cazul în care firmele nu sunt deja pe urmele lor.
    Aşa că diploma de inginer a devenit extrem de valoroasă, iar dacă ai 50-60 de ani nu înseamnă că te apropii de pensie, ci că eşti la începutul unei noi cariere, care poate să fie mult mai profitabilă.

  • „Sunt un manager de creştere, nu de restructurare, dar mai mult decât orice sunt un om de marketing” Violeta Luca, general manager Microsoft România – VIDEO

    „Cred că am fost norocoasă că niciodată nu mi-am căutat un loc de muncă. Mereu am primit propuneri, desigur, în toate propunerile am aplicat, am intrat într-un proces de selecţie, dar practic nu am fost în poziţia să îmi caut activ un loc de muncă”, spune Violeta Luca, în prezent general manager al Microsoft România. 
    Ea îşi aminteşte cu lux de amănunte momentul în care a început să lucreze – în martie 2000: era studentă în cadrul Academiei de Studii Economice din Bucureşti (ASE), în anul II, şi stătea în cartierul Agronomiei. „Mă întorceam de la o sesiune de comunicări ştiinţifice cu autobuzul 300 şi povesteam colegei mele cum mi-am prezentat lucrarea.

    Când am coborât din autobuz, un domn m-a abordat, mi-a dat o carte de vizită şi a spus: «Eu lucrez în asigurări, sunt unit manager şi am observat că aveţi o putere de convingere foarte mare, aşa că eu cred că aţi fi foarte bună pentru postul de consultant în asigurări».“ Violeta Luca şi-a continuat drumul, fără să dea prea multă importanţă momentului, însă, fiindcă aproape niciodată nu lasă lucrurile necercetate, în zilele ce au urmat s-a documentat în legătură cu oportunitatea ivită. „La orele din laboratorul de informatică am căutat cine este AIG şi am descoperit că este cel mai mare asigurător din lume, era o companie foarte solidă, în afara faptului că avea o poziţie privilegiată ca leadership în industrie, avea şi o politică frumoasă de produs, de propunere de valoare pentru clienţi.”

    A decis astfel să dea o şansă acestui post, deşi părinţii săi, în special tatăl, erau extrem de nemulţumiţi de perspectiva unei astfel de profesii la vremea respectivă: „Tatăl meu mi-a spus, mi-aduc aminte, că el nu a muncit atât de mult ca eu să mă duc cu o mapă să vând asigurări pe la diverse uşi”. Cu acest mesaj, a continuat totuşi să facă primii paşi într-o industrie pe care nu o cunoştea şi care era de altfel la începuturile ei şi în România, vorbind mai puţin cu tatăl care visa pentru ea o carieră de medic sau de profesoară de matematică. Violeta Luca a început să lucreze în asigurări, part time iniţial, în timp ce se ducea în continuare şi la facultate şi urma şi un curs de vânzări în asigurări. „Pentru mine slujba aceea a fost cea care m-a influenţat enorm.

    În 2000, penetrarea asigurărilor de viaţă era sub 2% la nivel naţional, nu ştia mai nimeni ce înseamnă acestea şi mai nimeni nu voia să le cumpere.” Îşi aminteşte şi că, în contextul în care nu avea o piaţă de vânzare, era nevoită să îşi selecteze clienţii din ziar. „În ziar descopeream că pot să respect o parte din strategia de vânzare; descopeream portretul celor cărora mă adresam – cum arată omul, cam câţi ani are, unde lucrează, puteam să speculez cam cât câştigă şi să mă întreb dacă ar putea sau nu să investească.” Totuşi, în primele luni de activitate în asigurări nu a vândut nimic, motiv pentru care era extrem de nemulţumită, şi a căutat răspunsurile la un curs de consultanţă.

    „La clasa respectivă am aflat că niciodată nu vinzi, ci îi laşi pe ceilalţi să cumpere. Apoi am renunţat la toată strategia de vânzare iniţială şi am început să vând cu o foaie de hârtie în faţă pe care scriam beneficiile unei asigurări şi purtam conversaţia ţinând-o cumva pe masă între mine şi interlocutor, iar celălalt îşi scria şi el propria perspectivă pe foaia respectivă”, îşi aminteşte Violeta Luca. Astfel, s-a fundamentat una dintre filosofiile sale de business – poate şi unul dintre pilonii pe care şi-a construit mai târziu cariera: „Esenţial în orice relaţie de business – dar şi orice relaţie umană – este că celălalt vrea să poarte un dialog, să fie ascultat, vrea ca ţie să îţi pese de el sau de ea”.

    Ghidându-se după acest principiu, a început ulterior să vândă foarte mult, iar după câteva luni şi-a dorit să fie manager. Avea doar 20 de ani, dar asta nu a împiedicat-o să îl întrebe pe şeful ei de atunci ce să facă pentru a fi ca el, manager cu echipă. „A fost unul dintre miturile demontate: dacă eşti manager, această titulatură îţi va recunoaşte o mulţime de calităţi. În realitate nu ştii foarte mult la ce să te aştepţi şi cum să faci lucrul acesta foarte bine.” Crede însă că ambiţia aceasta de fapt era mânată de dorinţa de a avea impact şi de a lucra cu oameni, de a face lucruri. „Asta m-a motivat nu doar în primii mei paşi profesionali, ci şi în copilărie sau ca student, cam în orice moment al vieţii. Valorile acestea le-am preluat de acasă, de la părinţii mei, de la învăţătorul de la şcoala primară, pentru care am un mare respect, de la profesorii mei din comuna Sascut care m-au învăţat că orice poţi să îţi doreşti, atât timp cât faci lucrurile bine şi îţi faci aliaţi.”

    Îşi aminteşte despre micul orăşel de provincie în care a crescut că a ajutat-o, pe de o parte, să citească foarte mult, dar şi să viseze şi să fie dispusă să muncească pentru a-şi realiza obiectivele. Cu aceste ambiţii bine clădite în copilărie, a decis ca după doi ani şi jumătate în asigurări să facă o schimbare şi să treacă la producătorul de electrocasnice Whirlpool, în rolul de marketing assistant.

    Remarca tatălui său referitoare la faptul că nu avea un loc de muncă clasic, cu carte de muncă, „patalama şi carieră”, rămăsese cumva în subconştientul său, iar atunci când producătorul de electrocasnice Whirlpool a venit cu o ofertă de job, l-a acceptat, chiar dacă, spune ea, atât din punctul de vedere al remuneraţiei, cât şi al titulaturii, era sub realizările ei din asigurări din acel moment. La Whirlpool o recomandase tot un client din asigurări, iar Violeta Luca îşi aminteşte că, nici atunci şi nici în anii ce au urmat, nu a fost niciodată în postura de a-şi căuta un loc de muncă.

    Era în ultimul an de facultate atunci când a început să lucreze la Whirlpool, iar de acolo spune că a învăţat nu doar marketing, producătorul de electrocasnice, aflat pe locul trei în lume la acea vreme, fiind o şcoală foarte bună, per ansamblu: „Whirlpool era în top trei producători de electrocasnice din lume, o şcoală foarte bună de business, acolo am învăţat cum fac business planning, cum se construiesc alianţele de business şi cum se lansează produsele pe piaţă”. Un an mai târziu cariera ei a luat o nouă turnură, în cadrul companiei de această dată, odată cu începutul activităţii sale din zona de vânzări, ca urmare a unui eveniment din familie în urma căruia a fost nevoită să câştige mai mult, ori bonusurile din vânzări asigurau un câştig mai mare decât marketingul.

    „Au fost câţiva ani frumoşi, în care am crescut. Am ajuns ca în Whirlpool să fiu director comercial, cu responsabilităţi atât de partea de vânzări, cât şi pe partea de supply chain şi planificare”, descrie ea perioada de 9 ani petrecută la Whirlpool. De altfel, spune că rolul său a fost printre primele din lume în cadrul companiei care a combinat cele două funcţii: „Cred că eram a doua femeie din lume care avea un rol de senior management în vânzări. Am muncit mult pentru asta, lucrurile acestea nu au venit simplu, poate că acum, uitându-mă în urmă, mi-aş fi dorit să trăiesc mai aproape de vârsta 20-25-30 de ani perioada respectivă. Cred că m-am maturizat prea repede pe anumite zone, dar desigur, întotdeauna cu mintea cea de apoi eşti mult mai înţelept”.
    Parcursul său profesional la Whirlpool a avut o întrerupere de un an în care a lucrat pentru un distribuitor al companiei – Marelvi, în Rădăuţi. Nu a fost nici aceasta o perioadă uşoară, mai ales fiindcă, în perioada aceea, a fost nevoită să facă naveta la Rădăuţi. „Marelvi mi-a oferit oportunitatea să conduc compania integral şi aveam în continuare acele vise de creştere, de dezvoltare, de recunoaştere şi, desigur, şi de învăţare. Un job de executiv îţi oferă oportunitatea să înveţi mai mult şi în zona de funcţiuni din zona financiară şi de resurse umane.” În plus, spune ea, un lucru important din această etapă a carierei s-a legat de comunitatea de acolo, pe care a învăţat cum să o preţuiască, alături de creşterea businessului din aproape în aproape, aducerea mai multor branduri în ţară concomitent cu preţuirea a ce exista deja pe plan local, fără dezechilibrarea balanţei. Oferta de la Marelvi sosise în cadrul unui eveniment şi a acceptat-o fără să stea prea mult pe gânduri, după ce s-a consultat cu mama şi fratele său, confidenţii săi la acel moment: „Aveam 25 de ani, toată lumea îmi era înainte, nu aveam restricţii legate de a rămâne în Bucureşti sau nu, voiam să văd efectiv cum te descurci într-un loc complet nou”. Experienţa cu Marelvi i-a fundamentat un alt principiu şi anume acela că pentru dezvoltarea profesională este foarte important să păstrezi o anumită mobilitate mentală – de a te adapta în anumite situaţii – în companii mari sau mici, comunităţi mai mari sau mai mici.
    În scurt timp a început să urmeze şi un program MBA şi mărturiseşte acum că abordarea de atunci nu a fost printre cele mai echilibrate: „Dormeam puţin, câteva ore pe noapte, conduceam mult şi a existat un moment în care am avut o problemă de sănătate ca urmare a acestor excese”. Astfel, după un an, a decis să ia lucrurile mai încet, să facă alegeri mai bune şi pentru sănătatea sa, prin urmare s-a întors la Bucureşti. Whirlpool a venit către ea cu o ofertă, din nou, foarte simplu: într-o dimineaţă s-a întâlnit cu fostul său şef, când tocmai se ducea la un interviu la o companie din domeniul IT. El i-a propus să se întoarcă, au creat o oportunitate pentru ea, iar în câteva luni a ajuns director comercial. „Am crescut acolo împreună cu echipa şi cu brandul, care a ajuns numărul doi pe piaţă, iar la un moment dat, prin 2010, mi-am spus că trebuie să mă pregătesc şi să conduc afaceri de tipul B2C (business to consumer), până atunci făcusem doar afaceri de tip B2B (business to business).” În curând însă a venit ocazia de a lucra pentru Flanco, iar pentru acceptarea postului în această companie spune că a aplicat o gândire de probabilităţi. „Probabilitatea să reuşesc să ajung director general era de 12,5%. Iar dacă nu o să reuşesc, ce ar putea să se întâmple?”, se întrebase ea atunci. Oferta venea de la directorul general din acea vreme al companiei, Adrian Olteanu, în contextul în care şi Flanco era un partener al Whirlpool. Spune că îi plăcea echipa de acolo, dar şi ambiţia şi perspectiva companiei de a se redresa, în contextul în care era 2011, iar piaţa dădea semne de revenire după prăbuşirea din anii 2009-2010.
    „Nu există o reţetă în care să decizi cum pleci, ceea ce contează pentru mine este o alegere foarte personală. Eu îmi doream doar să ies din sfera comercială şi să fac mai mult într-o companie care nu avea neapărat o corporaţie în spate, dar care avea premise bune, avea o moştenire de brand, venea şi cu provocări, iar eu puteam să îmi pun amprenta prin creativitate”, spune ea. Sosise un moment din cariera sa în care îşi dorea să influenţeze un grup de oameni, o comunitate şi în care să poată crea ceva, nu neapărat să execute „un manual de reguli” stabilit la nivel internaţional. Şi de această dată a existat astfel o sincronizare şi aliniere între obiectivele pe care le aveau cei de la Flanco în raport cu cele pe care le avea ea şi perspectiva de a reuşi. „Nu a fost o alegere deloc simplă: mă ataşasem mult de Whirlpool, este compania în care am crescut şi nu a fost simplu”, descrie Violeta Luca această decizie.
    Pe de altă parte, perioada care a urmat a fost una extrem de intensă, era perioada de relansare a Flanco şi au deschis multe magazine, inclusiv cel din Piaţa Unirii din Capitală, care s-a dovedit a fi cea mai de succes deschidere pentru o perioadă îndelungată. „Am ajuns să muncesc din nou extrem de mult – aveam resurse puţine –, era în continuare o perioadă de reformare, reconsolidare a businessului şi a fost greu, dar satisfacţiile erau incredibile atunci când lucrurile ieşeau, fie că vorbim despre o deschidere foarte bună, fie că brandul creşte în studiile de piaţă, ori că oamenii veneau fericiţi la birou, chiar dacă nu eram compania care plătea cel mai bine din piaţă în acel moment, iar oamenii făceau asta din pasiune – era un spirit foarte puternic de echipă.” Violeta Luca spune că perioada de la Flanco a fost una de creştere şi întărire a echipei, în care s-a axat pe programe de management, de coaching şi de dezvoltare. „Când am ajuns director general, responsabilitatea pe care am simţit-o în 2012 a fost foarte mare, existau 800 de oameni în companie care cumva depindeau de deciziile pe care le luam împreună cu colegii din consiliul de administraţie, care se bazau pe faptul că noi facem alegerile corecte.”
    În 2014 a sosit momentul unui alt punct de turnură în cariera sa, odată cu propunerea de a se alătura eMAG. „La eMAG a fost din nou o perioadă destul de efervescentă – nu făcusem comerţ online decât foarte puţin, iar în Flanco businessul de eCommerce era foarte mic.” În mandatul de acolo era însărcinată cu dezvoltarea categoriilor de produse oferite de platformă, precum şi de expansiunea în afara graniţelor ţării, creşterea businessului şi creşterea pieţei de comerţ online.
    „Strategia de extindere la eMag a pornit de la client – majoritatea lucrurilor porneau de la ce nevoi are clientul şi de ce – deşi pare un lucru simplu şi banal, pe care mulţi îl spun, dar nu înseamnă neapărat că îl şi fac”, descrie Violeta Luca unul dintre lucrurile pe care le-a apreciat la compania înfiinţată de Iulian Stanciu.  „Există o teorie – game theory – care spune că dacă faci alegerile corecte, nu contează ce fac ceilalţi, fiindcă tu vei câştiga jocul. Desigur, e foarte greu să faci toate alegerile în zona respectivă, dar există anumite alegeri de business strategic pe care dacă le faci poţi să fii stăpân pe minge, iar dacă vor veni anumiţi competitori, desigur că vor aduce provocări, anumite lucruri va trebui ajustate, dar niciodată nu îţi va fi rău.”  Or o astfel de strategie aplică şi la Microsoft, în rolul său curent: „Avem momente reale în care ne întoarcem la strategie, dar în permanenţă facem un pas înapoi şi ne întrebăm cum se potriveşte acest playbook în România, avem nevoie să ne adaptăm, să dăm feedback la un produs, esenţa este să te uiţi în permanenţă la client, pentru el faci produsul sau platforma”.
    Propunerea de a lucra la Microsoft a sosit un an mai târziu, iar aceasta a fost una neaşteptată şi deloc premeditată. „Fiecare organizaţie vine cu un cumul de oportunităţi de a te dezvolta şi de a învăţa. Avem puncte forte şi puncte pe care nu le stăpânim foarte bine – nu poţi să fii o versiune mai bună a ta dacă nu încerci provocări noi, asta este cel puţin calea pe care am ales-o eu, nu spun că este cea mai bună.”
    Violeta Luca descrie decizia de a pleca de la eMAG drept cea mai dificilă de până atunci: „A fost greu să plec de la eMAG şi am rămas cu o profundă admiraţie faţă de ei. M-au convins cultura companiei Microsoft. Eram conştientă că existau provocări pe piaţă pentru Microsoft România, dar în egală măsură eram conştientă că prin alegerea pe care a făcut-o şi abordarea orientată în totalitate către cloud şi fiind o companie care construieşte platforme valoroase pe care restul companiilor să le folosească pentru a se dezvolta ele însele indică trendul de a deveni un consultant de încredere în zona de transformare digitală, iar complexitatea companiei şi zonele din care puteam să învăţ erau nelimitate pentru mine”.
    Mai mult decât atât, în afara discuţiilor cu cei cinci oameni aflaţi în diverse poziţii pe care le-a avut la interviuri, a convins-o să facă schimbarea şi un articol al publicaţiei Vanity Fair, intitulat The Empire Reboots. „Am avut un proces de gândire mult mai elaborat decât cel din urmă cu 10 ani, când m-am mutat la Marelvi. Pe măsură ce creşti, te maturizezi şi te dezvolţi, modul în care pui în balanţă lucrurile devine puţin mai sofisticat şi, cred eu, devine şi puţin mai temător – ai din ce în ce mai multe lucruri pe care să le pui în balanţă faţă de începutul carierei. Am ales să merg la Microsoft pentru că exista o viziune clară a companiei, o zonă de investiţie în cultură, ce puteai să faci cu tehnologia ca impact implică posibilităţi aproape nelimitate. Desigur, compania, în urma situaţiilor pe care le-a avut în anumite ţări, şi-a întărit foarte mult politica de conformitate, iar modul în care ei mi-au prezentat măsurile luate pentru a preîntâmpina situaţiile neprevăzute m-a convins că este o companie în care merită să mă alătur.”
    Spune că discuţia a durat aproximativ trei luni, iar cei care au recrutat-o au venit direct de la Microsoft, nu a fost o recrutare intermediată de un headhunter. Când a intrat prima dată în biroul gigantului cu origini americne s-a gândit la ce poate să facă ea diferit şi mai bine la un nou început, pentru că – spune ea – privilegiul de a fi avut multe joburi vine şi cu o mare provocare: „Să înveţi despre industrie, parteneri, proceduri, cultură, despre uzanţele de acolo şi să faci asta repede şi bine pentru a-ţi păstra valoarea sau a creşte ca profesionist este un consum de energie pe care numai cei care trec prin asta îl simt, fiindcă altfel pare doar foarte teoretic”.
    În zilele acelea s-a gândit că s-a alăturat unei companii în care lucrează peste 100.000 de oameni, peste 10.000 de manageri şi peste 200.000 de persoane dacă vorbim despre colaborările directe pe care le au, cu multe linii de business, produse, centre de dezvoltare. „Gândirea mea a fost că e un cu totul alt joc – am făcut nişte greşeli, pentru că atunci când vii din consiliul director al unei companii şi de la conducerea unei companii cum era eMAG şi ai senzaţia că ai totul la îndemână ca influenţă, ca resurse şi te duci într-o companie atât de mare şi atât de diversă, în care eşti unul dintre contribuitori, e o adaptare mentală imensă pe care am subestimat-o iniţial.”
    Invitată să îşi facă o analiză SWOT (strengths, weaknesses, opportunities and threats), Violeta Luca începe cu punctele mai puţin tari, despre care spune că a lucrat de-a lungul timpului să le diminueze influenţa: „Lipsa de răbdare este una dintre ariile la care am lucrat şi cred că am adresat mare parte din ea, apoi aş adăuga, până la un anumit punct, şi perfecţionismul, care nu este neapărat foarte pozitiv, dorinţa asta de a stabili standarde de execuţie, de livrare şi de implementare foarte înalte poate să devină un inamic dacă nu este bine gestionată.”
    În ceea ce priveşte punctele forte, crede că este un om foarte intenţional atunci când îşi propune ceva: „Dacă vorbesc cu cineva că trebuie să urcăm un munte sau că trebuie să dublăm businessul sau că trebuie să micşorăm costurile cu până la 50%, indiferent că obiectivele acestea sunt foarte ambiţioase, construiesc un plan, fie el într-o primă fază şi foarte teoretic, ca să le ating. Nu e uşor, dar pur şi simplu asta sunt eu. Apoi mă gândesc de cine am nevoie ca să obţin lucrurile respective, niciodată nu fac lucruri fără să mă gândesc care sunt oamenii din jur şi apoi organizaţiile din jur care mă pot ajuta; am învăţat de foarte tânără că singură mergi mai repede, dar departe ajungi doar cu alianţele potrivite”.
    A învăţat să se înconjoare de oameni care nu sunt oglinda ei, ci completează ceea ce îi lipseşte şi o provoacă în momentele în care consideră că are adevărul absolut. „Nu e uşor să te înconjori de oameni puternici care te provoacă – necesită energie ca să gestionezi asta, necesită energie mentală ca să schimbi argumentele, să schimbi anumite tactici, anumite strategii, dar cred că toate acestea sunt un ingredient al succesului.”
    În final, mai adaugă calitatea de a nu ţine cu dinţii de ideile sale atunci când crede cu adevărat că sunt cele corecte, cele care ne duc la scopul sau obiectivul pe care ni l-am propus, precum şi pe aceea de a-i motiva pe oameni să facă lucrurile din ce în ce mai bine, potrivit unei discuţii pe care a avut-o cu un fost coleg: „«Violeta te va face să te uiţi în sus şi când te uiţi în sus nu poţi decât să creşti». Nu m-am aşteptat să spună asta – cred că de aici reiese că într-adevăr că sunt un om care urneşte din loc multe organizaţii”.
    O altă învăţătură deprinsă de ea este că trebuie să ai un simţ foarte ascuţit al atenţiei pentru a realiza când lucrurile sunt întinse foarte mult pentru a atinge rezultatele: „Ideea nu este să duci pe nimeni la starea de burnout – dacă faci asta ai câştigat doar un meci, nu tot campionatul. Acesta este un lucru pe care îl înveţi doar cu timpul. Cred că e important să ai acest simţ încă de foarte tânăr, pentru că atunci când eşti foarte tânăr eşti orbit de ceea ce poţi face şi foarte puţin atent la ce poate să nu îţi iasă”. Pe măsură ce te maturizezi, spune Luca, trebuie să începi să te gândeşti şi la posibilităţile de eroare, indiferent cât de perfect este conceptul creat: „Dacă este ceva într-adevăr important trebuie să îţi iei o marjă de eroare pe care atunci când eşti tânăr şi ambiţios nu ţi-o iei întotdeauna”.
    Întrebată dacă s-ar caracteriza drept un „manager de creştere” sau unul de „reducere a costurilor”, Violeta Luca răspunde fără ezitări: „De creştere în principal, dar pot să fac şi reduceri de costuri”. De altfel, îşi aminteşte că în anul 2009 a fost pusă în faţa obiectivului de a scădea costurile operaţionale ale companiei cu 50%: „Piaţa de electrocasnice scăzuse cu 45% şi nu puteam să operăm altfel; l-am chemat pe unul dintre furnizori şi i-am spus că până în februarie trebuie să scădem împreună costul de operare cu 50%. Nu i-am spus doar acest lucru, că îi tai costurile, m-am dus cu idei din partea mea şi asta a contat; situaţiile de stres – la fel ca în business, IT sau în viaţă, de cele mai multe ori, te fac mai puternic.” Iar apoi, întrebată dacă se consideră un om de vânzări, răspunde că se consideră un om de marketing mai mult decât orice altceva.
    Violeta Luca spune că de-a lungul timpului a învăţat să aibă şi hobbyuri, iar la acest capitol menţionează drumeţiile montane, dar şi plimbările pe malul mării şi golful. Lectura nu lipseşte în continuare din viaţa ei şi îl recomandă pe Kissinger, precum şi cărţile despre Coco Chanel şi o consideră o femeie care a avut o influenţă importantă; îi place să citească însă şi poezia şi la acest capitol preferatul ei este Lucian Blaga. Când se relaxează, se uită şi pe albume de artă.
    Uitându-se în urmă, spune că i-ar mulţumi învăţătorului său, domnul Tofan: „Disciplina pe care ne-a învăţat s-o aplicăm atât în procesul de învăţare, cât şi modul în care abordăm lucrurile au fost foarte importante. Mi-a dat structură, m-a ajutat să fiu un om mai organizat, iar faptul că era mereu nemulţumit şi voia să facă mereu mai bine lucrurile, deşi uneori era uşor deranjant, ne-a întărit pe noi ca elevi ai lui”. În ceea ce priveşte compania pe care o reprezintă, aflată în avanpostul transformării digitale, Violeta Luca observă, potrivit unor studii ale Microsoft: „Nouă din 10 manageri din România sunt conştienţi de ceea ce aduce transformarea digitală şi fie au început să facă lucruri în organizaţie, fie un plan în această direcţie. Patru din 10 au constrângeri în a o implementa determinate fie de existenţa în organizaţie a capabilităţilor necesare pentru a face astfel de implementări, fie de accesul la bugetele necesare pentru a începe astfel de proiecte. Cinci din 10 manageri văd beneficii în a implementa strategii de inteligenţă artificială”. Iar fiindcă lucrurile sunt diferite în funcţie de anumite geografii, observă că în realitatea românească există o apetenţă foarte bună de a cumpăra tehnologie care are aplicabilităţi fie în zona de optimizare procese, în producţie, în zona de retail, logistică, de sănătate, fie de a creşte şi a scala dezvoltarea de business, fie de a adresa gap-urile de forţă de muncă. „Oamenii îşi adaptează modelele de business în aşa manieră încât să poată gestiona situaţii în care nu mai au acces la atâţia oameni câţi le-ar trebui sau vor să facă redeployment de resurse în zonele în care e nevoie de creativitate umană, zona de critical thinking, de luare de decizii, pe care o maşină nu o poate face astăzi sau nu este adaptată suficient de bine.” Descrie strategia de vânzare a Microsoft drept una puţin invazivă, prin intermediul a peste 2.000 de parteneri cu care ei lucrează şi prin creşterea nivelului de notorietate prin intermediul evenimentelor ori al laboratoarelor în care prezintă soluţiile dedicate companiilor. Pe de altă parte, este de părere că o arie unde există cu adevărat nevoie de dezvoltare în România şi în care industria de IT mai are de lucru este sectorul public, unde nevoia de digitalizare este extrem de mare şi în care există decalaje de soluţionat: „Cred că preţul la care a ajuns astăzi tehnologia permite o democratizare a accesului – respectiv o eficientizare a costurilor de acces şi adoptarea la scară largă”.
    Compania mai are un program de dezvoltare a abilităţilor la scară largă destinat angajaţilor, partenerilor, clienţilor mari şi maselor, în care se uită la populaţia adultă, la copii şi la studenţi. „Avem un program mai degrabă de 360 de grade când vine vorba de skilling fiindcă suntem conştienţi că degeaba deţii uneltele potrivite dacă nu ştii să le foloseşti. Am investit în ultimii doi ani şi jumătate aproximativ 1,5 milioane de dolari în a consolida capacitatea de a face skilling pentru profesori pe digital skills, pentru studenţi pe zona de coding şi pentru copii pe partea de coding, digital skills şi respectiv critical thinking”, explică Violeta Luca. Potrivit ei, au ajuns prin programele lor, împreună cu câteva ONG-uri, la peste 200.000 de copii din România şi peste 7.000 de profesori.
    „În opinia mea, cred că este esenţial să dezvoltăm abilităţile de colaborare ale copiilor şi nu numai. Suntem într-o economie de sharing, iar asta înseamnă: colaborare, transformare, transparenţă, comunicare foarte bună, feedback în timp real, iar acestea nu sunt nişte calităţi cu care neapărat te naşti, ci pot să existe natural şi trebuie în continuare să le perfecţionezi sau pot să nu existe şi trebuie dezvoltate”, crede general managerul Microsoft. Ea este de părere că este foarte important ca oamenii să aibă o gândire creativă, fiindcă abilitatea de a crea nu va fi înlocuită niciodată de maşini, iar gândirea critică va fi mai aproape de abilităţile de codare, de integrare a tehnologiei în specializarea aleasă.
    „Cred că trebuie să avem acest tip de gândire la scară largă fiindcă mi s-au întâmplat nenumărate cazuri în care o echipă de programatori geniali a gândit o soluţie, însă nu am avut stratul de mijloc de analişti sau de oameni care să lucreze cu businessul şi să lege soluţia respectivă de realitatea de business, să o ducă mai departe la client, să o facă extrem de prietenoasă cu utilizatorul, extrem de scalabilă; sunt ca două motoare ale unei maşini care trebuie să meargă sincron, ai nevoie de oameni de business pregătiţi să facă asta, or asta nu se întâmplă natural.”
    Mărturiseşte că şi ea şi-a luat la un moment dat un „coach” în IT, un om tehnic pe care îl suna atunci când anumite lucruri nu îi erau clare. Înţelege în continuare aspectele extrem de tehnice, deşi baza ei este în economie, iar uneori poartă discuţii cu CTO sau CIO care se întind pe trei ore şi în care spune că reuşeşte să răspundă la majoritatea întrebărilor fiindcă „reuşesc să aplic o gândire critică şi îmi păstrez curiozitatea de a asculta până la capăt”.
    Curiozitatea este, potrivit ei, fundamentală ca să poţi să înveţi – dacă devii plictisit prea repede şi ţi se pare că ştii suficient de mult nu prea mai ai cum să creşti – iar curiozitatea îţi menţine cumva şi mintea  ageră, te face să interacţionezi cu oamenii extrem de uşor, fiindcă vei vrea să auzi ceea ce are celălalt de spus; altfel, autosuficienţa în care îţi imaginezi că le ştii pe toate este extrem de nocivă. Curiozitatea este o calitate despre care Violeta Luca crede că trebuie transmisă mai departe: „Dacă noi cultivăm curiozitatea la copii şi la tineri, încă de la început cred că asta o să ne ţină capabili să biruim orice va veni în viitor, cu mai multă sau mai puţină automatizare, joburi pe care noi nu le putem defini, că nu ştim ce va urma, ne e foarte uşor să prezicem pe baza a ceea ce cunoaştem, dar când nu ştii e foarte greu să proiectezi o realitate extrem de adevărată”. 


    Violeta Luca este general manager al Microsoft România din noiembrie 2018, după un parcurs profesional care include roluri cheie în vânzări, marketing şi operaţiuni şi management general. S-a alăturat Microsoft în februarie 2015, ca head of strategy, pentru a conduce şi coordona strategia locală de transformare a companiei şi a preluat ulterior responsabilităţile de marketing & operations director, până în februarie 2017. Violeta Luca a fost manager atât în cadrul Microsoft România cât şi în companiile Whirlpool, Flanco, eMAG şi Metro Cash & Carry România, unde a fost membru al Consiliului de Administraţie timp de aproape doi ani. În rolul său actual, Violeta Luca urmăreşte iniţiativele de dezvoltare care să faciliteze transformarea digitală în toate aspectele sale din România şi extinderea ecosistemului de parteneri ai Microsoft, prin încurajarea inovaţiei locale şi promovarea unei culturi organizaţionale bazate pe colaborare. Violeta Luca este absolventă a Academiei de Studii Economice din Bucureşti, precum şi a mai multor cursuri de management. Microsoft a deschis primul birou în România în 1996 şi este unul dintre cei mai mari jucători de pe piaţa soluţiilor software şi cloud globală şi locală, având birouri în Bucureşti şi Timişoara.


    Sfaturi pentru tinerii manageri
    1Dacă eşti student, finalizează studiile fiindcă anii aceia nu mai vin niciodată înapoi; există câte un moment potrivit pentru toate. 
    2Ai încredere în ceea ce poţi face şi poartă un permanent dialog cu tine însuţi pentru a-ţi cunoaşte punctele forte, a le dezvolta, a-ţi cunoaşte ariile de îmbunătăţire şi a le adresa. Nu avem natural în cultura noastră, cel puţin în momentul în care eu am trecut prin şcoală, practica de reflexie şi de coaching cu cineva. Astăzi zona de coaching şi de dezvoltare personală este mult mai bine dezvoltată ca metodologie şi specialişti disponibili pe piaţa din România şi aş recomanda un astfel de partener de discuţie fiindcă este extrem de important să te cunoşti mai bine şi să devii mai bun.
    3Înconjoară-te de oameni de încredere şi de oameni foarte buni, fiindcă eu cred că oamenii din jurul tău sunt scări împreună cu care poţi urca sau poţi coborî, este foarte important cercul de oameni şi comunitatea cu care te înconjori.
    4Învaţă mult şi fă un pas înainte, ca în armată. Dacă vrei să te remarce cineva dintr-un pluton, faci un pas înainte şi eventual îţi iei un proiect suplimentar. De multe ori, statul în anonimat, liniştit, atitudinea de a nu deranja, nu te ajută să fii vizibil; dacă ai calităţi, dacă ştii că poţi să aduci valoare undeva, fă un pas înainte şi oferă-te să contribui şi să fii prezent.
    5Cere un punct de vedere despre tine şi de la oamenii cu care lucrezi, astfel poţi învăţa despre cum să faci mai bine anumite lucruri data viitoare.
    6Alege-ţi modele – de la şcoală, de acasă, pot să fie de la diferite joburi de voluntariat sau din alte tipuri de interacţiuni – cred că acestea ne ajută să ne dezvoltăm –  păstrează-ţi însă în permanenţă autenticitatea. Nu poţi să fii tu însuţi în pielea altuia; avem foarte multe informaţii în jurul nostru şi tindem uneori să fim cine nu suntem şi asta este în general greşit – cred că este important ca indiferent de cât de multe dorim să facem, să fim noi înşine.
    7Fă ceea ce îţi dă energie, nu ceea ce îţi ia mai multă energie, pentru că avem o viaţă lungă în faţă în general şi e important să avem vivacitate, putere de muncă, sănătate, energie, condiţie fizică cât mai mulţi ani posibil, or energia trebuie să o cultivi, nu vine de la sine.
    8Fă cu pasiune ceea ce faci – dacă identifici zona aceasta de autocunoaştere, de a învăţa să ai parteneri de discuţii, de a pune întrebări, de a experimenta, să ştii ce îţi place să faci, care sunt  acţiunile în care îţi pui în valoare abilităţile, dar în egală măsură care te şi pasionează, este combinaţia perfectă, în care poţi deveni foarte bun şi prin care poţi să şi creşti. 

  • Antreprenorul care a renunţat la corporaţie ca să îşi facă propria afacere în acelaşi domeniu şi a ajuns în doar trei ani la venituri de 400.000 de euro. Librăriile Cărtureşti se numără printre clienţii lui


    „Am pornit la drum cu Mavericks, o agenţie creată de la zero, alături de doi colegi. Mavericks a crescut de la cinci clienţi iniţial în portofoliu la peste 50 de clienţi în momentul acesta, de la mine alături de doi juniori la mine alături de zece angajaţi şi o colegă din Seul care lucrează part-time de la mii de kilometri distanţă şi pe care nu am vrut s-o pierdem”, a spus Dragoş Smeu.
    Printre clienţii Mavericks se află lanţul de librării Cărtureşti, care a fost şi prima companie atrasă de agenţie, Mobexpert sau Office Shoes.
    Investiţia iniţială în Mavericks a fost între 5.000 şi 7.000 de euro, care a inclus plata chiriei, laptopuri, iar după două luni de la deschidere compania recuperase deja investiţia.
    Dragoş Smeu spune că i-a atras pe colegii săi prin promisiunea de dezvoltare constantă, resursa umană în domeniul comunicării fiind cel mai important aspect pentru Mavericks. De altfel, din a treia lună de când a început să ducă firma pe profit, antreprenorul a investit în atragerea de noi oameni în echipă, lucru care i-a permis să atragă mai mulţi clienţi în portofoliu.
    „Până acum am pus accent pe serviciul pe care îl oferim şi nu am investit mult în campanii de promovare, am lăsat calitatea serviciilor să vorbească pentru noi. Am crescut mult organic. Pentru noi este foarte importantă retenţia clienţilor, să rămână în portofoliu”, a mai spus Dragoş Smeu.
    Pentru campaniile de marketing online, Mavericks lucrează atât cu clienţi care au deja campanii dezvoltate, cât şi cu firme care vor să lucreze pentru prima dată cu o agenţie, pentru care oamenii de la Mavericks creează strategii, setează şi monitorizează obiective.