BusinessMagazin

Tag: marci

  • De ce isi pun hipermarketurile marcile proprii si pe haine?

    Carrefour a lansat in Romania in 2008 marca proprie de haine
    Tex, anuntandu-si la acea data obiectivul de a aduce Tex la o
    pondere de 60% din totalul vanzarilor realizate la raionul de
    textile.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Zeci de hipermarketuri sfideaza criza si isi deschid portile in 2010

    Zeci de magazine vor fi deschise in acest an de marile lanturi
    comerciale care activeaza in Romania, majoritatea controlate de
    companii multinationale. Vor fi inaugurate atat hiper si
    supermarketuri, cat si magazine de bricolaj.

    Cititi mai multe pe www.gandul.info

  • Real a lansat azi oficial marcile proprii

    Comerciantul isi completeaza gama de produse sub marca proprie sub care mai are Hip (base) si Real Selection (premium).“Pana la finalul anului 2011 vrem ca marcile proprii sa ajunga sa detina 20% din totalul vanzarilor noastre din divizia alimentara”, declara Tjeerd Jegen, director general al Real Romania.

    Acum, in magazinele retelei doar 3,6% din vanzari sunt realizate de marcile proprii, dar acest tip de produse “inregistreaza cea mai rapida crestere in magazinele din Polonia, de exemplu, unde au avut plus anual de 115% fata de produsele marcilor consecrate, care au crescut cu doar 4%”, spune Jegen.

    Real Romania are in Romania 21 de magazine si a inregistrat anul trecut vanzari de 638 de milioane de euro.
     

  • Ultimul mohican al importurilor auto




    “La bob exista, in functie de partie, o portiune de vreo 30 de metri unde trebuie sa alergi, sa impingi bobul si sa te urci in el. Iti trebuie oameni cu forta, dar in acelasi timp oameni cu viteza”. Pentru fostul sportiv de performanta Gheorghe Dolofan, cei 30 de metri de la bob pot fi asimilati in afaceri perioadei de dupa anul 2000, cand a inceput unul dintre cele mai curajoase planuri de extindere ale unui dealer auto roman.








     

    “Peugeot a fost printre primele marci care a dezvoltat o retea de dealeri in Romania. Francezii nu doreau insa ca importatorul (detinut de Gheorghe Dolofan – n. red.) sa aiba o pozitie foarte importanta in cadrul retelei de dealeri. Dar, avand in vedere valoarea investitiei – atunci un milion de euro erau bani multi -, nu prea au fost gasiti parteneri si am putut sa ma dezvolt foarte mult”, isi sintetizeaza Gheorghe Dolofan strategia care i-a permis sa ajunga in prezent cel mai mare comerciant roman de masini dupa Ion Tiriac, proprietarul unei divizii auto care a generat anul trecut afaceri de 900 de milioane de euro.

     

    Cei doi sunt si singurii dintre investitori romani care au intrat in afaceri cu masini in anii ’90 si au reusit sa isi pastreze statul de importator pentru unul dintre producatorii din top 10 la nivel mondial (Peugeot in cazul lui Dolofan, Hyundai si Ford pentru Tiriac).

     

    Ford a anuntat insa saptamana trecuta ca va prelua din 2010 activitatea de import de la Romcar, compania detinuta de Ion Tiriac, confirmand astfel informatiile vehiculate in piata auto in ultimele luni. Astfel, Gheorghe Dolofan ar putea deveni cel mai mare importator roman de masini, marca franceza fiind mai bine pozitionata in topurile de vanzari decat Hyundai.

     

    Cum a reusit discretul om de afaceri pitestean Gheorghe Dolofan sa ajunga la afaceri cu masini de 350 de milioane de euro anual? Si, mai important, care este strategia lui pentru momentul cand Peugeot va urma exemplul Renault, BMW, Mercedes sau Ford si va infiinta o companie proprie care sa preia activitatea de import de pe piata romaneasca?

     

    Cand vine vorba de reteta sa in afaceri, Gheorghe Dolofan pare mai degraba laconic. Atat in momentele cand aminteste de volatilitatea cursului de schimb al leului, care aproape ca a falimentat vanzatorii de masini la sfarsitul anilor ‘90, dar si atunci cand vorbeste de explozia vanzarilor din ultimii cinci ani, Dolofan se fereste sa arate vreo emotie. Expresia fetei i se schimba insa complet cand aduce vorba de sport si dintr-o data devine mult mai relaxat.

     

    “Eu am fost in lotul olimpic de bob. Am facut atletism la inceput, dupa care s-a facut o selectie si am trecut la bob. In 1975, americanii au fost primii care au selectionat pentru bob atleti.” Asa a inceput povestea de afaceri a lui Gheorghe Dolofan. “Toate deplasarile erau in tari capitaliste – Statele Unite, Japonia, Italia. Stateai cam sase luni pe an plecat din tara. Am vazut ce se intampla in aceste tari, iar dupa Revolutie am intrat in afaceri.”

    Iar nisa pe care a gasit-o Dolofan nu au fost masinile, ci benzinariile. “In 1992-1993 eram singurul din tara care importa pompe de benzina. Ca sa va faceti o idee, in anul 1990 PECO avea 550 de statii, iar pana in anul 1997, cand s-a infiintat Petrom, s-au facut 900 sau 1.000 de statii. O statie avea cel putin 6 sau 8 pompe, toate fiind pana atunci mecanice, astfel ca a trebuit sa fie schimbate. O pompa costa intre 3.000 de dolari si 17.000 de dolari si in plus, normele noi de mediu insemnau ca era nevoie si de anumite accesorii”, explica Dolofan.

    Intrarea sa in domeniul auto a fost mai degraba conjuncturala. La jumatatea anilor ’90, vanzarile totale de masini de import erau situate la cateva mii de unitati, singurele marci care se apropiau de 500 de masini vandute fiind, potrivit statisticilor disponibile, Ford si Skoda. “Era vremea afacerilor de apartament. Un dealer de masini insemna de fapt doua camere printr-un bloc la Unirii. Iar un dealer de succes avea vanzari de ordinul zecilor de masini”, isi aduce aminte analistul Marius Carp, fost director executiv in cadrul Asociatiei Producatorilor si Importatorilor de Automobile din Romania (APIA). Grupul de firme al omului de afaceri Ion Tiriac era de departe cel mai mare comerciant roman de masini de import, fostul sportiv detinand importul si distributia pentru marci precum Ford, Mercedes sau Chrysler si incerca sa isi adauge noi branduri in portofoliu precum Peugeot. In aceste conditii, Peugeot facea presiuni asupra importatorului de atunci, Eurial Invest, sa se extinda. Compania era detinuta la momentul respectiv de Pierre Poidevin, un francez implicat in afaceri cu masini inca dinainte de 1990, cand ducea Dacii in Franta, de unde le exporta mai departe in Algeria.

     

  • S-au linistit apele

    Principalele conturi de media disputate in aceasta perioada au fost Romtelecom, Inbev, Star Foods, Raiffeisen Bank, Citroën si Petrom. Primele doua, spun oamenii din piata, sunt si cele mai importante. „Potrivit estimarilor mele, cele doua conturi ajung probabil fiecare undeva la 10 milioane de euro. Poate ca numai Inbev are intre 8 si 10 milioane de euro“, a declarat pentru Business Magazin Daniel Gavrila, consultant media, fost managing director al agentiei de publicitate Lowe.

    Producatorul de bere Inbev include marcile Bergenbier, Beck’s, Stella Artois, Lowenbrau, Noroc, iar contul a fost castigat de agentia Starcom, divizia de media a grupului Leo Burnett. Agentia a ajuns in finala alaturi de Mediaedge:cia si OMD. Universal McCann, cea care detinea contul pana anul trecut, nu a mai participat la licitatie.

    In cazul contului producatorului de chips-uri Star Foods, ce apartine grupului PepsiCo International, Starcom nu a ajuns decat in finala, licitatia fiind castigata de MediaCom (divizia de media a grupului de comunicare WPP). „Star Foods este pe locul cinci in topul clientilor agentiei, in functie de bugetele investite. Cu toate acestea, e superficial sa privim lucrurile doar din punctul de vedere al bugetului. Media nu inseamna doar buying, chiar am trecut in alta faza. Am vazut clienti mari ineficienti, la fel cum am vazut conturi de marime medie foarte profitabile. La noi agentiile de media se bat pe conturi mari pentru ca le asigura o pozitie in piata si pot sa speculeze tot felul de oportunitati, iar in conditii de netransparenta pot sa faca un profit foarte bun“, spune Carmen Lixandru, managing director al MediaCom Romania.

    Dar cat de mare este un cont mare? In opinia lui Gavrila, acesta trebuie sa aduca minimum 100.000 de euro profit net agentiei. „Sunt conturi care aduc 500.000 – 600.000 de euro si sunt conturi in care bugetul este doar o parte din aisberg. Sunt mult mai multi bani in alte activitati“.

    Contul Citroën castigat de OMD, parte a grupului Omnicom Media, se afla intre primii cinci clienti ca valoare in portofoliul agentiei, dupa Henkel, McDonald’s, Chipita si Walmark. In disputa pentru contul Citroën au ramas in finala, alaturi de OMD, agentiile Media Planning si Starlink. „Citroën este un client de retea si am avut acces la informatii si din cadrul retelei. In plus, nici brief-ul nu a fost extrem de complex si ne-am mobilizat destul de repede“, a declarat Carmen Tudosie, CEO la Omnicom Media Group Romania.

    Singurul grup bancar care a organizat un pitch in aceasta perioada a fost Raiffeisen, iar castigatorul a fost agentia United Media, divizia de media a grupului grec de comunicare Ashley & Holmes. Dupa cum spune Dana Bulat, managing director al United Media, agentia nu a participat sezonul acesta decat la doua pitch-uri, Raiffeisen si Romtelecom. Pe primul l-a castigat, iar unii dintre jucatorii din piata vad castigatoare agentia si in cazul celui de-al doilea, in conditiile in care serviciile de media ale Cosmote, Romtelecom si Germanos vor fi grupate intr-o singura agentie.

    La finalul anului trecut, si Petrom, cea mai mare companie de pe piata, a organizat o licitatie de media, contul fiind castigat de agentia Optimedia (parte a grupului Publicis Romania) in fata Universal McCann. Bugetul de media al companiei petroliere este estimat la aproximativ 5 milioane de euro.

    Urmatorul client care va organiza un pitch pe segmentul media se pare ca va fi, spun surse din piata, producatorul de dulciuri Kandia Excelent, al carui cont il detine in prezent Universal McCann.

    In ceea ce priveste segmentul de strategie si creatie, in ultima perioada au fost anuntati castigatorii pentru conturile GE Money, Petrom – conturi care au revenit Leo Burnett, dar si pentru brandurile de bere Heineken si Golden Brau, adjudecate de McCann Erickson. Leo Burnett a anuntat recent adaugarea in portofoliul sau a inca doi clienti, Elite si Bergenbier (doar activitatile legate de fotbal, Bergenbier fiind sponsorul echipei nationale a Romaniei), de data aceasta fara licitatie.

  • Se cauta un Corso

    In cativa ani, probabil va fi inghesuiala pe Lipscani si pe strada Covaci. Deja caut sa inchiriez un spatiu in zona, chiar cu riscul de a-l tine inchis un an“, afirma Oana Mizil, proprietarul si designerul atelierului de moda Deverra. Cu un singur magazin de 33 de metri patrati, la hotelul Marriott, in care vinde rochii de seara, pantofi si bijuterii creatii proprii, Mizil se arata convinsa ca in viitorul apropiat, mai exact in trei sau patru ani, magazinele deschise de brandurile de lux si cele premium vor popula centrul Bucurestiului.
    Dan Barbulescu, presedintele Consiliului de Administratie al Cocor, e de acord in privinta zonei, doar ca el vede viitorul comertului de lux de pe Victoriei, Magheru sau Dorobanti in centre comerciale, nu in magazine de sine statatoare ale brandurilor. Exemplul lui e propria viziune despre schimbarea magazinului Cocor: „In decembrie 2008, Cocor va fi un shopping center tip Luxury Department Store, pentru care mai trebuie investite inca 18 milioane de euro“, promite Barbulescu, cu toate ca nu este prima data cand dezvaluie acest plan, pe care l-a amanat la fiecare termen cu inca doi sau trei ani. In afara de faptul ca suprafata de inchiriat va fi mai mare decat in prezent cu 3.000 de metri patrati, adica pana la 9.000 de metri patrati de spatii de vanzare, galeriile comerciale vor fi recompartimentate, iar cladirea va fi imbracata in panouri publicitare multimedia, afirma Barbulescu. Ambitia celor de la Cocor este ca aici sa se concentreze branduri de lux care acum nu sunt prezente inca pe piata din Romania, intre care Vertu, divizia de lux a Nokia, sau Vera Wang, cu produse destinate nuntilor.
    Daniel Rosner, director de vanzari la Alsa Boutiques, companie care detine franciza pe piata locala pentru brandurile Max Mara, Ermenegildo Zegna, Pal Zileri, La Perla, saluta initiativa conducerii Cocor, insa se declara sceptic in privinta succesului asteptat de la proiect. „La ora actuala cred ca in Romania sunt doar 10-15 branduri de lux. Este oare suficient ca sa «mobileze» un magazin intreg?“, se intreaba Rosner. In schimb, crede ca Lipscaniul, de exemplu, va fi transformat intr-adevar intr-o artera comerciala a luxului, dar nu mai devreme de trei sau patru ani, din cauza lucrarilor de reabilitare a zonei, dar si a numarului mare de cladiri aflate inca in litigiu.
    Dar ce inseamna de fapt lux? Definitiile sunt diferite, in functie de domeniul la care se refera si de felul in care percepe fiecare luxul. O poseta Birkin, de exemplu, este un simbol de lux veritabil, pentru ca in afara de faptul ca are un pret de cateva mii de dolari, e fabricata in atat de putine exemplare, incat listele de asteptare se intind pentru circa doi ani. In Romania, din cauza absentei marcilor de lux, notiunea de lux se identifica insa de multe ori cu ceea ce peste granite inseamna de fapt premium, adica produse de calitate superioara, dar nu atat de scumpe pentru a fi accesibile doar unei clase restranse de clienti. Un astfel de exemplu sunt hainele Stefanel, un brand italian care si-a castigat faima ca vinde haine stilate la preturi accesibile, dar totusi destul de scumpe pentru clientul roman.
    Cu o retea de 11 magazine, plus inca unul care va fi deschis la Cluj pana la sfarsitul anului, Stefanel se asteapta la vanzari de 5,5-6 milioane de euro pentru 2007, cu 20% mai mult decat anul trecut. Primul brand de moda care a intrat in tara cu reprezentanta dupa Revolutie, Stefanel a ales de la bun inceput sa-si aseze magazinul pe Calea Victoriei, in virtutea ideii ca „un magazin exclusiv produce de fapt imagine“, cum spune directorul general Florin Oprea. Tot pe Victoriei aveau sa se deschida mai apoi si magazinele Max Mara, Hugo Boss, magazinele creatoarelor Irina Schrotter sau Kiki Roman sau cel al importatorului de cosmetice de lux Estée Lauder. Tot aici a ales Solmar Grup sa deschida in acest an, cu o investitie de peste un milion de euro, magazinul multibrand Victoria 46, cel mai mare de acest fel din Bucuresti (600 mp), cu colectii ready-to-wear si accesorii marca Balenciaga, Roberto Cavalli, Chloe sau Givenchy. Si tot aici, Solmar si-a anuntat intentia sa deschida un magazin de accesorii – Victoria Accesories.
    Dovedesc toate acestea ca luxul de azi se concentreaza pe vechile artere ale centrului? „Centrul vechi este deocamdata un santier, iar arterele traditionale, gen bulevardul Magheru, Piata Romana, Calea Victoriei sau Calea Dorobantilor au spatii putine si scumpe si cel mai adesea situate la parterul unor blocuri de locuinte“, comenteaza Costel Alecu, directorul diviziei de spatii comerciale a agentiei imobiliare Regatta. „In fiecare tara din lume exista o artera comerciala scumpa, Bucurestiul are o strada in devenire – Calea Victoriei, care nu este imbietoare pentru shopping“, este de parere Daniel Rosner de la Alsa Boutiques. „Acum nu vrei sa te plimbi pe Calea Victoriei, pentru ca este poluare, trafic aglomerat, sunt cladiri in constructie, nu sunt locuri de parcare. Oamenii care vin la cumparaturi pe Calea Victoriei vin tinta la un magazin anume, nu sa faca o plimbare“, considera Rosner.
    Ipoteza stramutarii „luxului traditional“ in centrul istoric este sustinuta si de Artur Silvestri, director general al SGA Romania – Institutul de Consultanta Imobiliara. „Ar fi fost solutia cea mai inteligenta pentru salvarea cladirilor in paragina din centru. Am avea si noi un «sanctuar comercial» la fel ca si capitalele europene din Occident“, apreciaza Silvestri, comparand centrul istoric actual al Capitalei cu „un Bronx de Dambovita“, dar care in acelasi timp e o zona ce ar putea sa rivalizeze pe viitor cu Kohlmarkt din Viena ori cu Old Bond Street din Londra. „Cand privesti in Viena la localnicii ce se misca alene, desi activitatea citadina nu-i lenta, si se intalnesc la o cafea pe Graben, la Lehmann, cum faceau bunicii si parintii lor, intelegi ca numai prin continuitate in geografia luxului exista echilibru istoric si stabilitate in a inainta spre viitor“.
    Consultantul opune acestei viziuni orientarea actuala spre mall-uri si centre de shopping a comertului pentru clasa medie si peste medie, care foloseste aceste spatii tocmai pentru plimbarea si recrearea oferite in urma cu cateva generatii de arterele centrale traditionale ale Capitalei. Asa sa fie? Daniel Rosner spune ca in principiu brandurile de lux nu au ce cauta in mall-uri. Totusi, „cochetam cu ideea de a intra in anumite mall-uri, in anumite conditii, cu anumite linii“, spune el, referindu-se la faptul ca brandul Max Mara, de exemplu, va fi vandut in cel putin patru alte orase din tara: „Suntem in faza in care cautam amplasamente, in special stradale, dar Max Mara poate intra si in mall-uri cu o serie de linii“. Compania estimeaza pentru anul in curs vanzari nete de 2,5-3 milioane de euro, din care Max Mara, primul brand din portofoliu, are o contributie de 45-50%.
    Cine vrea sa castige bani din comertul cu vestimentatie de marca e nevoit sa riste si sa faca investitii care nu pot fi amortizate, in general, mai repede de cinci ani. Solmar Grup a riscat, mizand tocmai pe situarea magazinului de pe Calea Victoriei: „Suntem pe piata de sase luni si avem motive sa credem ca ne vom amortiza investitia in doi ani“, estimeaza Katerina Arvaniti, director de marketing pe divizia de lux a Solmar. Arvaniti spune ca „pilonul de sustinere, atunci cand ne-am hotarat sa deschidem magazinul, a fost un amplasament de top pentru iesirea pe piata de retail. Prin pozitionare aratam ca exista o diferenta intre noi si magazinele din mall-uri sau cele plasate fara sa urmeze o strategie de vanzare“. A deschide un magazin pe Victoriei nu garanteaza insa automat succesul: cel al Escada Couture a fost inchis, pentru ca nu aducea profit. Romanita Iovan, detinatoarea francizei, a pus esecul boutique-ului pe seama chiriilor exorbitante.
    Potrivit companiei imobiliare Regatta, pe Calea Victoriei sunt chirii de pana la 120 de euro lunar pe metrul patrat. La fel si pe Calea Dorobantilor. „Pe strazi ca Magheru spre Piata Romana, pretul ajunge pana la 180 de euro“, afirma Costel Alecu. Pentru centrele comerciale de tip mall, chiriile variaza intre 30 si 70 de euro pe metrul patrat, dar pot urca si la 100 de euro pentru spatii mici amplasate in zone cu trafic mare, potrivit companiei americane Jones Lang LaSalle. Spre comparatie, la Milano, de exemplu, chiriile pentru spatiile comerciale nu trec de 70-80 de euro pe metrul patrat, iar la Paris ajung cel mult pana la 90 de euro pe metrul patrat, arata un studiu al Jones Lang LaSalle. Bucurestiul ocupa, potrivit aceluiasi studiu, a treia pozitie in topul oraselor din Europa ca nivel al chiriilor pentru spatii comerciale, fiind devansat doar de Moscova (200 euro/mp/luna) si Bruxelles (150 euro/mp/luna).
    Chiar si in conditiile in care nivelul chiriilor din Bucuresti a ajuns la astfel de cote, lipsa spatiilor comerciale este unul dintre factorii care au tinut departe brandurile de high fashion internationale. Numarul magazinelor multibrand din Capitala care vand exclusiv marci premium si de lux nu trece de trei: Victoria 46, Jolie Ville Galleria din Baneasa si The Place Concept Store, deschis pe Calea Dorobantilor de catre Iulia Dobrin, creatoarea brandului ID Sarrieri. Iar mari case de moda precum Armani, Dolce & Gabbana, Valentino si-au manifestat interesul de a vinde in Romania in sistem de franciza, dar totul a ramas la stadiul de intentie. Reprezentantii Armani, de exemplu, au venit la Bucuresti pentru a cauta un loc potrivit pentru un magazin propriu, dar fara succes. „Ca sa deschida aici, cu siguranta ca Armani nu vrea mai putin de 400 de metri patrati“, explica Oana Mizil, proprietarul si designerul atelierului de moda Deverra. „Iar altii, ca Chanel, Dior, Hermčs, nu acorda francize si decid asupra extinderii pe o piata numai dupa ce acea piata are deja marcile de top, precum Prada, Dolce Gabbana, Armani sau Yves Saint Laurent“, completeaza Oliver Petcu, managing partner la firma specializata in industria luxului CPP. Dintre cei care au prospectat piata pentru deschiderea unui magazin propriu, doar Louis Vuitton vine anul viitor in Romania, in cadrul hotelului JW Marriott.

  • Leaganul cu tendinte

    Cand a implinit cinci ani, Charlotte Casiraghi, fiica printesei Caroline de Monaco, si-a anuntat parintii ca isi doreste cel mai in voga model de rochie de la Givenchy. Charlotte participase de nenumarate ori, alaturi de mama sa, la prezentarile marilor designeri, iar gustul pentru lux i se dezvoltase de mica, astfel incat de fiecare data stia exact ce isi doreste.

    De altfel, se pare ca tot mai multi copii (sau parintii lor), si nu neaparat mostenitorii din familiile princiare, si-au dezvoltat gustul pentru produse de lux, din moment ce piata produselor premium pentru copii trece printr-un boom fara precedent, sustinut si de sporirea numarului de nou-imbogatiti.

    Dolce & Gabbana a lansat, inca din 2001, linia de haine pentru copii D&G Junior, Versace a creat Versace Young, care include haine casual, sport si sofisticate pentru clientii cu varste cuprinse intre 4 si 14 ani, Ralph Lauren are colectii personalizate in functie de varsta, ce cuprind atat haine casual, cat si creatii de gala, iar Prada, Coach, Longchamp, Louis Vuitton si Gucci au intrat pe piata gentilor pentru proaspetele mamici. Gentile, al caror pret porneste de la 470 de euro (Prada) si 785 de euro (Louis Vuitton) sunt special compartimentate astfel incat includ o patura pentru a schimba scutecele, cutii pentru scutecele folosite si compartimente pentru alte accesorii necesare mamicilor. La randul sau, Burberry a intrat pe segmentul de accesorii pentru copii, astfel incat un bebelus fashion face primii pasi cu stil intr-un premergator marca Burberry (835 de euro).

    In plus, pe piata au aparut branduri premium exclusiv pentru copii, un fel de echivalent al Givenchy, Vuitton sau Hermčs pe piata produselor pentru adulti. Printre cele mai faimoase branduri de lux pentru copii sunt Bugaboo (carucioare) sau Bonpoint (haine si accesorii). Iar companiile care le produc au atras atentia marilor jucatori de pe piata luxului. La inceputul anului, se specula ca grupul Pinault, care include Gucci si Yves Saint Laurent, este interesat de preluarea companiei franceze Bonpoint. In 2006, vanzarile companiei au ajuns la 38,5 milioane de euro, iar in ultimii trei ani grupul a deschis 20 de boutique-uri noi, numarul total de magazine ajungand la 60 in 2006. Bonpoint nu face publicitate, astfel incat magazinele si vitrinele acestora sunt principala metoda de promovare. Compania se lauda ca detine cel mai mare magazin de lux pentru copii (de peste 1.000 de metri patrati pe Rue du Tourton, Paris), care ocupa parterul unui hotel din secolul al XVII-lea. Magazinul este decorat cu parchet de Versailles, iar colectia de 300 de piese este prezentata in camere dotate cu seminee.

    Tendinta de pe piata internationala a cuprins si Romania. „Cu toate ca se spune ca natalitatea este in scadere, piata premium de produse pentru copii creste de la an la an. Segmentul caruia ne adresam, adica clientii din Bucuresti, cu venituri medii si peste medie, este in expansiune“, spune Alina Al Khatib, director comercial al Loris Baby’s Land, importator si distribuitor in Romania al brandurilor premium Cam, Pali, Mibb, Feber, Shelcore, Picci sau Giordani. Al Khatib spune ca, desi nu exista studii oficiale, valoarea pietei de produse pentru copii este de cateva milioane de euro, din care produsele premium detin peste 50%.

    Loris Baby’s Land a deschis la sfarsitul lunii septembrie VIP Bebe, un magazin intins pe 350 de metri patrati, cuprinzand jucarii pentru copii, carucioare, scaune pentru masina si masa sau mobilier, plus un spatiu de relaxare pentru mame sau viitoare mame, unde acestea pot fi consiliate in privinta cumparaturilor sau pot comanda produse care nu exista in magazin. „Amenajarea magazinului a costat 100.000 de euro, iar spatiul este impartit dupa raioane decorate cu mobilier de culori diferite in functie de zona“, spune directorul comercial de la Loris Baby’s Land.

    Jucariile au preturi cuprinse intre 30 si 300 de lei, iar aparatele de monitorizare (destinate parintilor care vor sa-si supravegheze copiii cand nu sunt impreuna cu ei) sunt cuprinse intre 300 si 800 de lei, in functie de dotari (camera cu infrarosu, proiectii video) si de aria de acoperire. Amenajarea unei camere pentru un nou-nascut cu produse premium incepe de la 2.000 de lei si poate ajunge la 15.000-20.000 de lei.

    Cat despre tendinte, Al Khatib spune ca „putini sunt cei care cer camere sobre, chiar daca se merge pe o singura culoare. In general, parintii asorteaza camera copilului cu mobila din casa“. Colectiile se schimba in fiecare an in luna septembrie, dupa targul de la Köln, care da tonul in ceea ce priveste produsele pentru copii. „La culori se poarta ciclam-mov, iar rosul ramane in continuare in tendinte, atat pentru fete, cat si pentru baieti. In strainatate se cauta foarte mult bleumarin, cu mici accesorii pentru fetite, un logo cu roz, de exemplu, si am vazut carucioare cu cristale Swarovski sau cu imprimeu Fendi (Aprica).“

    In aceeasi perioada, pe piata produselor pentru copii s-a lansat si primul atelier de creatie vestimentara. „Ideea mi-a venit in momentul in care am cautat o rochie pentru petrecere pentru fiica mea si am observat ca oferta este foarte limitata, mai ales ca ea la cinci ani a inceput sa se desparta de roz“, isi aminteste Nina Cosac, proprietara magazinului-atelier Nina Balerina. Magazinul pare inspirat dintr-un atelier parizian de la inceputul secolului: parchet din lemn natural, rochii de printesa, paravan care serveste drept cabina de proba, iar peretii sunt decorati cu tablourile Evei, fiica Ninei Cosac. „Imi place genul de cocuta de pe vremuri, plina de danteluri fara sa exagereze insa. Ma inspira moda pariziana cu bonetele si pantalonasi“, spune Cosac, care a investit in magazin 20.000 de euro. Hainele de la Nina Balerina sunt impartite in patru colectii. „Sunt cate patru produse in fiecare colectie, incerc sa fac rochii in serie redusa – maximum cinci pe categorii de varsta“, spune Cosac. Preturile sunt cuprinse intre 200 si 500 de lei, in functie de material si varsta careia se adreseaza. Cat despre cliente, proprietara sustine ca acestea „sunt pretentioase, nehotarate si uneori nu se inteleg cu mamele in ceea ce priveste hainele. Insa de multe ori mi s-a intamplat sa vina si sa aleaga din prima o rochie“.

  • Lux in ciberspatiu

     Marcile de lux se fereau in trecut de tot ceea ce le-ar fi putut aduce atingere imaginii atent cultivate de exclusivitate. Alte firme, ca Prada sau Versace, vindeau produse online, dar numai prin site-urile partenerilor lor traditionali, ca Neiman Marcus sau Bergdorf Goodman. Unele companii, cum ar fi producatorii de ceasuri Patek Philippe sau Rolex, refuza chiar si azi sa vanda pe internet. Motivul schimbarii de optica il reprezinta cresterea puternica a vanzarilor online, plus faptul ca experienta pozitiva a unor site-uri care s-au incumetat sa vanda produse de lux demonstreaza ca perceptia internetului ca loc pentru amatorii de chilipiruri si falsificatori nu mai este de actualitate. Ca o curiozitate, articolele vestimentare, considerate produsele cel mai greu de vandut online, sunt segmentul cu cea mai mare crestere.