BusinessMagazin

Tag: mancare

  • Surpriză de la Uber: Gigantul lansează un nou serviciu la Bucureşti. În numai câteva luni de la lansare opţiunea a explodat

    Ceea ce a început ca un experiment pentru Uber în urmă cu aproape trei ani se dovedeşte a fi o linie de business extrem de bună, Uber Eats ajungând la peste 5% în veniturile de 7,5 miliarde de dolari ale Uber. Serviciul de livrare de mâncare vine în Bucureşti, iar Filip Nuytemans, general manager al Uber Eats pentru Europa de Vest şi CEE, povesteşte pentru Business Magazin care sunt planurile Uber Eats pentru România.

    ”A fost un experiment în care am încercat tot felul de lucruri până am găsit un model care să funcţioneze şi pe care l-am lansat la finalul lui 2015. De atunci, businessul a crescut foarte repede. Experimentul s-a transformat într-o linie de business ce aduce peste 5% din veniturile companiei“, spune Filip Nuytemans înainte de lansarea Uber Eats în România. Deocamdată, serviciul nu are o dată de lansare bătută în cuie, dar va fi ”cu siguranţă înainte de venirea verii. El spune că Uber a avut succes pe plan local, ajungând acum în patru oraşe, ”aşadar este un pas natural să aducem Uber Eats aici“.

    Uber Eats este un serviciu de livrare de mâncare, o aplicaţie care pune în contact consumatorii cu restaurantele din piaţă. Piaţa de livrare de mâncare din România este în creştere, astfel evoluţia pe care Uber a avut-o pe piaţa locală a dat un imbold companiei să aducă aici şi serviciul de livrare de mâncare. Statisticile arată că, în România, segmentul de livrare de mâncare va ajunge în 2018 la 196 milioane de dolari, din care felia comenzilor online este estimată la 192 milioane de dolari, potrivit Statista. Rata de creştere este estimată la 23,3% pe an, care va rezulta într-o piaţă de 452 milioane de dolari până în 2022. ”Acum zece ani, livrarea de mâncare nu era atât de proeminentă, însă acum, pe măsură ce stilul de viaţă al oamenilor a devenit tot mai agitat, oamenii caută comoditate, confort. Vedem un trend ascendent al livrării de mâncare peste tot pe glob şi sunt sigur că aşa va fi şi în România. Vedem piaţa crescând rapid an de an“, spune general managerul Uber Eats pentru Europa de Vest şi CEE.

    Cei mai mari jucători de pe piaţa locală de comenzi online de mâncare sunt Foodpanda şi Oliviera, cu rulaje de 2,7 milioane de lei şi 1 milion de lei în 2016, potrivit datelor Ministerului de Finanţe. Ambele companii au înregistrat pierderi în 2016. Un alt jucător important este compania locală Eat & Joy, care administrează platforma online pentru comenzi de mâncare caserola.ro, ce în 2016 a avut o cifră de afaceri de 1,2 milioane de lei şi un profit net de 30.000 de lei. Managerul de la Uber recunoaşte competiţia de pe plan local, dar spune că se concentrează pe ce poate aduce în plus Uber Eats, exemplificând diversitatea produselor şi rapiditatea livrării. ”|ncepem în Bucureşti şi ne concentrăm pe acest oraş; apoi ne putem gândi şi la extinderea în alte oraşe.“

    Cum funcţionează Uber Eats şi ce înseamnă asta pentru şoferii parteneri?

    Clientul pune o comandă prin aplicaţie, plăteşte mâncarea şi un comision către Uber, apoi îi este livrată de către un şofer Uber. Pentru a fi listat pe platformă, un restaurant plăteşte la rând lui un comision. ”Vrem ca livrarea de mâncare să fie convenabilă pentru toată lumea, la orice oră“, spune Nuytemans.

    El mai spune că selecţia de restaurante este foarte importantă. ”Trebuie să mergem mai departe de pizza, fast food şi să avem şi mâncare sănătoasă, mâncare italiană, sushi etc“. Pentru asta, managerul de la Uber Eats spune că ţinteşte un număr de peste 100 de restaurante la lansare şi câteva sute de curieri pentru a se asigura un timp de livrare bun.

    Al doilea element pe care Uber Eats trebuie să-l aducă în piaţă, potrivit lui, este livrarea rapidă. ”Acum, când comandă mâncare, mulţi oameni se gândesc că trebuie să aştepte 1 oră, 1 oră şi jumătate, iar noi vrem să livrăm mâncarea în 30 de minute.“ Pentru acest lucru, Filip Nuytemans explică faptul că în România va fi folosit, pentru livrări, un mix de curieri  cu maşina, pe biciclete şi scutere. ”Sunt oraşe unde avem foarte mulţi curieri care livrează comenzile mergând pe jos, de pildă în Hong Kong. Avem oraşe unde numărul bicicliştilor este foarte mare, precum Amsterdam. |n alte locuri avem maşini. |n Bucureşti va fi un mix, pentru a face livrarea eficientă.“ Metoda de transport diferă şi în funcţie de sezon, comentează executivul de la Uber; de exemplu, în Polonia şi Austria, pe timpul verii numărul de curieri pe biciclete şi scutere creşte.

    De ce ar vrea un restaurant să plătească pentru a apărea pe Uber Eats? ”Pentru ei va fi o piaţă nouă de desfacere, vor ajunge la clienţi la care altfel nu ar avea cum să ajungă şi în plus primesc acces la date şi astfel pot vedea cine sunt clienţii, ce feluri de mâncare sunt şi care nu sunt comandate şi astfel vor putea adapta meniurile“, spune Filip Nuytemans. Pentru şoferii Uber, venirea acestui serviciu înseamnă o metodă în plus de a câştiga bani, ”dar şi altii ar putea fi interesaţi. De exemplu, bicicliştii şi cei pe scutere sau biciclete ar putea obţine un venit în plus livrând mâncare“.

    Reprezentantul Uber Eats spune că încă nu au ţinte ferme legate de numărul de clienţi sau de restaurante pe care să-l atingă în primul an de activitate, ”dar vrem să creştem repede“. Una dintre metodele prin care şoferii Uber câştigă venituri mai mari este reprezentată de tariful dinamic. Astfel, dacă cererea este mai mare decât oferta (numărul de maşini disponibile), preţul pentru o cursă creşte. Acelaşi lucru s-ar putea implementa şi pentru serviciul Eats (orele aglomerate de prânz şi cină ar înseamna costuri mai mari pentru consumatori), dar deocamdată acest lucru nu se va întâmpla în România.

    Uber Eats face parte din Uber, dar divizia de pe plan local va fi condusă de o altă echipă decât cea care se ocupă de segmentul de transport de persoane. ”Există multe sinergii între cele două segmente, dar vor fi conduse de echipe diferite.“ De aceea, compania se află în proces de recrutare a unui general manager care să conducă operaţiunea din România. ”Construirea unui business de succes se face prin alcătuirea unei echipe de succes. Căutăm un manager care să cunoască piaţa locală, care are multă experienţă pe parte de operaţiuni şi e foarte motivat să construiască un business de jos în sus“, descrie Filip Nuytemans candidatul ideal pentru această poziţie.

    Una dintre cele mai recente rapoarte situează Uber la o valoare de peste 70 de miliarde de dolari. Afacerea s-a extins în ultimul an, dar serviciul de transport de persoane a fost închis în anumite pieţe, cea mai recentă decizie de acest fel fiind luată în Grecia. |n aceste condiţii, veniturile celui mai valoros start-up din lume au ajuns la 7,5 miliarde de dolari în 2017; afacerea este în creştere, însă compania încă nu a ajuns pe profit, ci chiar are pierderi consistente, anul trecut înregistrând pierderi de 4,4 miliarde de dolari. ”Dacă observi o şansă de creştere este important să investeşti. Dacă investeşti, nu o să ai profit imediat. Asta nu înseamnă că nu avem profit peste tot. Sunt ţări, oraşe atât pe segmentul de transport cât şi pe cel de livrare unde avem profit. Asta ne arată că modelul de business este bun“, consideră Filip Nuytemans.

  • Oraşul unde drona îi va lua locul de muncă “băiatului cu pizza”. Un cunoscut brand a anunţat că va livra mâncare în mai puţin de 30 de minute

    Compania Uber Technologies va începe să livreze mâncare cu drona în San Diego, California, ca parte a unor teste comerciale aprobate de guvernul federal, a spus Dara Khosrowshahi, CEO al companiei, potrivit Fortune.

    Khosrowshahi a transmis că mâncarea ar trebui să ajungă într-un interval de timp cuprins între 5 şi 30 de minute. „Apasă un buton şi ai mâncarea la uşă”, a spus ea.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Tot ce trebuie să ştiţi despre Uber Eats, serviciul de livrare de mâncare

    ”A fost un experiment în care am încercat tot felul de lucruri până am găsit un model care să funcţioneze şi pe care l-am lansat la finalul lui 2015. De atunci, businessul a crescut foarte repede. Experimentul s-a transformat într-o linie de business ce aduce peste 5% din veniturile companiei“, spune Filip Nuytemans înainte de lansarea Uber Eats în România. Deocamdată, serviciul nu are o dată de lansare bătută în cuie, dar va fi ”cu siguranţă înainte de venirea verii. El spune că Uber a avut succes pe plan local, ajungând acum în patru oraşe, ”aşadar este un pas natural să aducem Uber Eats aici“.

    Uber Eats este un serviciu de livrare de mâncare, o aplicaţie care pune în contact consumatorii cu restaurantele din piaţă. Piaţa de livrare de mâncare din România este în creştere, astfel evoluţia pe care Uber a avut-o pe piaţa locală a dat un imbold companiei să aducă aici şi serviciul de livrare de mâncare. Statisticile arată că, în România, segmentul de livrare de mâncare va ajunge în 2018 la 196 milioane de dolari, din care felia comenzilor online este estimată la 192 milioane de dolari, potrivit Statista. Rata de creştere este estimată la 23,3% pe an, care va rezulta într-o piaţă de 452 milioane de dolari până în 2022. ”Acum zece ani, livrarea de mâncare nu era atât de proeminentă, însă acum, pe măsură ce stilul de viaţă al oamenilor a devenit tot mai agitat, oamenii caută comoditate, confort. Vedem un trend ascendent al livrării de mâncare peste tot pe glob şi sunt sigur că aşa va fi şi în România. Vedem piaţa crescând rapid an de an“, spune general managerul Uber Eats pentru Europa de Vest şi CEE.

    Cei mai mari jucători de pe piaţa locală de comenzi online de mâncare sunt Foodpanda şi Oliviera, cu rulaje de 2,7 milioane de lei şi 1 milion de lei în 2016, potrivit datelor Ministerului de Finanţe. Ambele companii au înregistrat pierderi în 2016. Un alt jucător important este compania locală Eat & Joy, care administrează platforma online pentru comenzi de mâncare caserola.ro, ce în 2016 a avut o cifră de afaceri de 1,2 milioane de lei şi un profit net de 30.000 de lei. Managerul de la Uber recunoaşte competiţia de pe plan local, dar spune că se concentrează pe ce poate aduce în plus Uber Eats, exemplificând diversitatea produselor şi rapiditatea livrării. ”|ncepem în Bucureşti şi ne concentrăm pe acest oraş; apoi ne putem gândi şi la extinderea în alte oraşe.“

    Cum funcţionează Uber Eats şi ce înseamnă asta pentru şoferii parteneri?

    Clientul pune o comandă prin aplicaţie, plăteşte mâncarea şi un comision către Uber, apoi îi este livrată de către un şofer Uber. Pentru a fi listat pe platformă, un restaurant plăteşte la rând lui un comision. ”Vrem ca livrarea de mâncare să fie convenabilă pentru toată lumea, la orice oră“, spune Nuytemans.

    El mai spune că selecţia de restaurante este foarte importantă. ”Trebuie să mergem mai departe de pizza, fast food şi să avem şi mâncare sănătoasă, mâncare italiană, sushi etc“. Pentru asta, managerul de la Uber Eats spune că ţinteşte un număr de peste 100 de restaurante la lansare şi câteva sute de curieri pentru a se asigura un timp de livrare bun.

    Al doilea element pe care Uber Eats trebuie să-l aducă în piaţă, potrivit lui, este livrarea rapidă. ”Acum, când comandă mâncare, mulţi oameni se gândesc că trebuie să aştepte 1 oră, 1 oră şi jumătate, iar noi vrem să livrăm mâncarea în 30 de minute.“ Pentru acest lucru, Filip Nuytemans explică faptul că în România va fi folosit, pentru livrări, un mix de curieri  cu maşina, pe biciclete şi scutere. ”Sunt oraşe unde avem foarte mulţi curieri care livrează comenzile mergând pe jos, de pildă în Hong Kong. Avem oraşe unde numărul bicicliştilor este foarte mare, precum Amsterdam. |n alte locuri avem maşini. |n Bucureşti va fi un mix, pentru a face livrarea eficientă.“ Metoda de transport diferă şi în funcţie de sezon, comentează executivul de la Uber; de exemplu, în Polonia şi Austria, pe timpul verii numărul de curieri pe biciclete şi scutere creşte.

    De ce ar vrea un restaurant să plătească pentru a apărea pe Uber Eats? ”Pentru ei va fi o piaţă nouă de desfacere, vor ajunge la clienţi la care altfel nu ar avea cum să ajungă şi în plus primesc acces la date şi astfel pot vedea cine sunt clienţii, ce feluri de mâncare sunt şi care nu sunt comandate şi astfel vor putea adapta meniurile“, spune Filip Nuytemans. Pentru şoferii Uber, venirea acestui serviciu înseamnă o metodă în plus de a câştiga bani, ”dar şi altii ar putea fi interesaţi. De exemplu, bicicliştii şi cei pe scutere sau biciclete ar putea obţine un venit în plus livrând mâncare“.

    Reprezentantul Uber Eats spune că încă nu au ţinte ferme legate de numărul de clienţi sau de restaurante pe care să-l atingă în primul an de activitate, ”dar vrem să creştem repede“. Una dintre metodele prin care şoferii Uber câştigă venituri mai mari este reprezentată de tariful dinamic. Astfel, dacă cererea este mai mare decât oferta (numărul de maşini disponibile), preţul pentru o cursă creşte. Acelaşi lucru s-ar putea implementa şi pentru serviciul Eats (orele aglomerate de prânz şi cină ar înseamna costuri mai mari pentru consumatori), dar deocamdată acest lucru nu se va întâmpla în România.

    Uber Eats face parte din Uber, dar divizia de pe plan local va fi condusă de o altă echipă decât cea care se ocupă de segmentul de transport de persoane. ”Există multe sinergii între cele două segmente, dar vor fi conduse de echipe diferite.“ De aceea, compania se află în proces de recrutare a unui general manager care să conducă operaţiunea din România. ”Construirea unui business de succes se face prin alcătuirea unei echipe de succes. Căutăm un manager care să cunoască piaţa locală, care are multă experienţă pe parte de operaţiuni şi e foarte motivat să construiască un business de jos în sus“, descrie Filip Nuytemans candidatul ideal pentru această poziţie.

    Una dintre cele mai recente rapoarte situează Uber la o valoare de peste 70 de miliarde de dolari. Afacerea s-a extins în ultimul an, dar serviciul de transport de persoane a fost închis în anumite pieţe, cea mai recentă decizie de acest fel fiind luată în Grecia. |n aceste condiţii, veniturile celui mai valoros start-up din lume au ajuns la 7,5 miliarde de dolari în 2017; afacerea este în creştere, însă compania încă nu a ajuns pe profit, ci chiar are pierderi consistente, anul trecut înregistrând pierderi de 4,4 miliarde de dolari. ”Dacă observi o şansă de creştere este important să investeşti. Dacă investeşti, nu o să ai profit imediat. Asta nu înseamnă că nu avem profit peste tot. Sunt ţări, oraşe atât pe segmentul de transport cât şi pe cel de livrare unde avem profit. Asta ne arată că modelul de business este bun“, consideră Filip Nuytemans.

  • Modificare de neconceput pentru restaurantele franţuzeşti. Exact lucrul pe care francezii îl urau cel mai tare este posibil să devină lege

    Până de curând, când mergeai să mănânci într-un bristro franţuzesc şi cereai să ţi se împacheteze mâncarea rămasă pentru acasă, erai privit cu confuzie.  Acest lucru este posibil să se schimbe însă în curând, graţie noii legi care a fost propusă, potrivit căreia micile restaurante vor fi obligate să le asigure clienţilor aşa numitele “pungi pentru căţei” (doggy bag), în care să îşi poată lua acasă mâncarea rămasă.

    Acestea sunt deja populare în Statele Unite şi Asia, unde sunt privite ca şi compimente aduse chefului respectivului local, însă în Europa gestul nu e privit cu ochi buni.

    În Paris şi în celelalte oraşe mari din Franţa, oamenii au tendinţa de lua mai des masa în oraş. Cu toate acestea, în restul ţării, oamenii mănâncă mai mult acasă”, spune sociologul parizian Anne Lhuissier. “De obicei, mergem la restaurant pentru o ocazie specială, aşa că mulţi consideră că este ciudat să iei mâncarea acasă”, adaugă aceasta. 

    Practica e atât de neobişnuită, încât oamenii numesc respectivele pachete “pungi pentru câini”, deoarece nu au niciun termen echivalent. Uniuniea hotelurilor şi a restaurantelor (UMIH) a încercat totuşi să promoveze expresia mult mai chic, “le gourmet bag”(plasa gourmet).  

    “E o idee bună. De obicei, dacă mâncarea e bună, nu îţi rămâne, dar dacă se întâmplă, e normal să o iei din moment ce ai plătit pentru ea”, spune said Emmanuel Dumas, un parizian în vârstă de 36 de ani.

    Un sondaj recent realizat de guvernul francez arată că 70% din populaţia franceză nu a luat niciodată acasă resturile rămase, dar 75% dintre cei intervievaţi s-au declarat încântaţi de noul proiect.

    În ultimii ani, Franţa a făcut eforturi considerabile pentru a reduce risipa de mâncare, şi doreşte să înjumătăţească cantitatea pierdută de alimente până în 2025. Astfel, li s-a interzis supermarketurilor să arunce alimentele, ordonând ca acestea să fie donate organizaţiilor de caritate. În 2016, guvernul a solicitat restaurantelor care servesc mai mult de 150 de clienţi pe zi să asigure “pungi pentru câini” clienţilor. Noua măsură ar extinde regula pentru toate restaurantele, deoarece majoritatea restaurantelor franceze au un număr mai mic de clienţi.

    Iniţiative precum lansarea unor aplicaţii de food-sharing sau grupuri care donează alimente în surplus au ajutat la răspândirea mesajului. Ca urmare, Franţa a câştigat anul trecut primul loc într-un sondaj realizat în 25 de ţări, ca ţară care a pierdut cea mai mică cantitate de alimente. The Economist arată chiar, într-un raport, că în Franţa se pierd 106  kg de mâncare anual/cap de locuitor, în vreme ce în SUA, unde “pungile pentru câini” reprezintă deja o normă, se risipesc în jur de 200 de kg, aproape dublu. Lindsey Tramuta, autoarea cărţii The New Paris, spune că diferenţele ar putea veni din diferenţa de perspectivă, francezii optând în general pentru mese lejere, fără porţii uriaşe.

     

  • 98.000 de turişti au cheltuit peste 30 de milioane de lei în ţară, în minivacanţă

    Potrivit FPTR, comparativ cu anul trecut, când, de Ziua Internaţională a Muncii, au plecat în vacanţe peste 94.000 de turişti, ceva mai mulţi turişti români au decis să-şi planifice anul acesta o minivacanţă de 1 Mai, cheltuind cu şase la sută mai mult faţă de anul trecut.

    ”Din datele noastre, putem estima pentru această perioadă încasări de aproximativ 12,7 milioane de lei în toate destinaţiile turistice din ţară doar din mâncarea şi distracţia turiştilor, în condiţiile în care un român a cheltuit, în medie, aceeaşi sumă ca anul trecut, adică 120 de lei pe zi, în afară de cazare şi mic dejun. La această sumă se adaugă aproximativ 17,4 milioane de lei pe cazare şi mic dejun, ceea ce conduce la o estimare a cheltuielilor totale ale românilor care au mers în minivacanţa de 1 Mai în ţară de 30 de milioane de lei”, a declarat Dragoş Răducan, prim-vicepreşedinte executiv al FPTR.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • A trăit pe străzi şi a furat cărţi ca să poată învăţa, iar acum ţine discursuri alături de Dalai Lama.

    Ajunsă la 37 de ani, Murray a povestit pentru cei de la The Guardian că unele dintre cele mai vechi amintiri ale sale sunt legate de părinţii ei şi cum aceştia îşi cheltuiau banii pe cocaină sau heroină, în timp ce ea şi sora sa rămâneau fără mâncare zile de-a rândul. “Mâncam cuburi de gheaţă pentru că mai tăiau din foame”, îşi aminteşte Murray. “Într-o seară, am împărţit un tub de pastă de dinţi.”

    Mama ei spunea, tot timpul, că “viaţa va fi mai bună într-o zi”; când Murray avea 15 ani, mama ei a fost diagnosticată cu HIV şi a murit la scurt timp după.

    La 16 ani ajungea să trăiască pe străzi şi să fure mâncare pentru a supravieţui. “Furam însă şi cărţi, le citeam şi mă pregăteam pentru examene pe holul din casa unei prietene”, spune Murray.

    În ciuda situaţiei sale, tânăra a reuşit să obţină numai note de 10 şi a fost propusă pentru o bursă la Harvard oferită de cei de la New York Times. A absolvit universitatea în 2009 şi a devenit, în scurt timp, un speaker motivaţional de succes. De-a lungul anilor, a participat la evenimente alături de Bill Clinton, Tony Blair sau Dalai Lama.

    Liz Murray a aşternut toate aceste lucruri pe foaie, publicând cartea “Breaking Night: A memoir of forgiveness, survival, and my journey from homeless to Harvard”. Volumul a apărut în 2010 şi a ajuns imediat pe lista de bestseller-uri a celor de la New York Times.

  • Studiu: Românii cheltuie cei mai mulţi bani pe mâncare şi pe întreţinerea locuinţei

    Distribuţia pe categoriile de vârstă arată că 83% dintre reprezentanţii Generaţiei X consideră cheltuielile cu alimentaţia foarte importante, în timp ce pentru generaţia Millennials şi pentru Generaţia Z acestea sunt importante în proporţie 81%, iar pentru Baby Boomers în proporţie de 79%.

    În ceea ce priveşte cheltuielile cu locuinţa acestea sunt importante în proporţie de 80% pentru Millennials şi Generaţia Z, de 76% pentru Generaţia X şi de 72% pentru Baby Boomers.

    Analiza evidenţiază faptul că Millennials sunt mai independenţi în ceea ce priveşte deciziile de cumpărare, dar îşi depăşesc bugetele lunare, în timp ce Baby Boomers şi reprezentanţii Generaţiei Z economisesc cel mai mult. În acelaşi timp,  cei din Generaţia X au cele mai mari venituri, dar şi împrumută cele mai mari sume de bani.

    „Într-o piaţă în care există simultan patru generaţii active de consumatori, este absolut necesar să înţelegem ce îi apropie şi ce îi diferenţiază, ce cheltuieli sunt importante pentru ei şi unde îşi consumă aceştia bugetele.(…)”, spune Irina Roncea, Deputy Managing Director, Golin. 

    Studiul a vizat utilizatorii de internet din mediul urban clasificaţi în patru generaţii distincte: Baby Boomers (55-65 ani), cu un buget mediu personal pe lună de 2.407 lei, Generaţia X (39-54 ani) – cu un buget de 2.759 lei, Millennials (24-38 ani) – 2.305 lei şi Generaţia Z (18-23 ani) – 914 lei.

    În cazul categoriilor de produse şi servicii tinerii din Generaţia Z şi Millennials acordă o importanţă mai mare cumpărăturilor de îmbrăcăminte, încălţăminte şi produse de îngrijire personală faţă de celelalte generaţii (64% vs. 54% dintre Baby Boomers şi 53% din Gen X).

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Studiu: Românii cheltuie cei mai mulţi bani pe mâncare şi pe întreţinerea locuinţei

    Distribuţia pe categoriile de vârstă arată că 83% dintre reprezentanţii Generaţiei X consideră cheltuielile cu alimentaţia foarte importante, în timp ce pentru generaţia Millennials şi pentru Generaţia Z acestea sunt importante în proporţie 81%, iar pentru Baby Boomers în proporţie de 79%.

    În ceea ce priveşte cheltuielile cu locuinţa acestea sunt importante în proporţie de 80% pentru Millennials şi Generaţia Z, de 76% pentru Generaţia X şi de 72% pentru Baby Boomers.

    Analiza evidenţiază faptul că Millennials sunt mai independenţi în ceea ce priveşte deciziile de cumpărare, dar îşi depăşesc bugetele lunare, în timp ce Baby Boomers şi reprezentanţii Generaţiei Z economisesc cel mai mult. În acelaşi timp,  cei din Generaţia X au cele mai mari venituri, dar şi împrumută cele mai mari sume de bani.

    „Într-o piaţă în care există simultan patru generaţii active de consumatori, este absolut necesar să înţelegem ce îi apropie şi ce îi diferenţiază, ce cheltuieli sunt importante pentru ei şi unde îşi consumă aceştia bugetele.(…)”, spune Irina Roncea, Deputy Managing Director, Golin. 

    Studiul a vizat utilizatorii de internet din mediul urban clasificaţi în patru generaţii distincte: Baby Boomers (55-65 ani), cu un buget mediu personal pe lună de 2.407 lei, Generaţia X (39-54 ani) – cu un buget de 2.759 lei, Millennials (24-38 ani) – 2.305 lei şi Generaţia Z (18-23 ani) – 914 lei.

    În cazul categoriilor de produse şi servicii tinerii din Generaţia Z şi Millennials acordă o importanţă mai mare cumpărăturilor de îmbrăcăminte, încălţăminte şi produse de îngrijire personală faţă de celelalte generaţii (64% vs. 54% dintre Baby Boomers şi 53% din Gen X).

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Să mănânci pe internet a devenit o afacere profitabilă. Acest tânăr câştigă zeci de mii de dolari pe lună

    În fiecare seară în dormitorul său, Lee Changhyun se filmează cum mănâncă cantităţi impresionante de alimente. Filmuleţele sale sunt vizionate de zeci de mii de oameni în fiecare zi. În mod bizar, acest lucru (muckbang) a devenit locul său de muncă cu normă întreagă.

    Muckbang a devenit o modă în Coreea de Sud, cel puţin bizară, care presupune o persoană să mănânce cantităţi impresionante de alimente, în faţa unui webcam, în faţa miilor de oameni care urmăresc acestă practică, potrivit CNN
    De ce sunt coreeni atât de obsedaţi de acest spectacol rămâne un mister în continuare. Lee Changhyun susţine că aceasta este o metodă de a comunica, interacţiona cu altcineva.

    Lee declară că după ce mănâncă atât de mult în fiecare zi trebuie să facă exerciţii fizice intense.

    Este posibil să te poţi întreţine doar prin munckbang? Se pare că da, el nefiind singurul care face acest lucru. Publicaţia NPR susţine că unele persoane pot câştiga şi 10.000 de dolari pe lună mâncând în faţa unei camera web.

    Canalul lui Lee Changhyun are peste 43 milioane de vizualizări

  • Supremaţia comerţului online: Alibaba cucereşte piaţa de livrări de mâncare din China într-o tranzacţie de peste 9 miliarde de dolari

    Alibaba şi compania afiliată, Ant Small&Micro Financial Services  Group deţin împreună aproximativ 43% din Ele.me, iar această tranzacţia va creşte valoarea start-up-ului la 9,5 miliarde de dolari, anunţă Alibaba.
     
    Ele.me, care se traduce drept „Foame?”, face parte dintr-o piaţă competitivă care creşte rapid, condusă de dorinţa consumatorilor de a-şi folosi smartphone-urile pentru a cumpăra orice, de la alimente până la bilete de cinema.