BusinessMagazin

Tag: MAE

  • GHIDUL ALEGĂTORULUI. Cine sunt observatorii alegerilor şi ce drepturi au ei

    Printre ONG-urile acreditate – asociaţii şi fundaţii – sunt unele deja cunoscute în România (Asociaţia Pro Democraţia, Fundaţia Mişcarea Populară, Asociaţia Iniţiativa România Liberală, Asociaţia Noua Republică), în timp ce numele altora sună amuzant sau doar neobişnuit (Asociaţia Sunetul Distracţiei Civilizate, Asociaţia România Zâmbeşte, Asociaţia Funky Citizens, Asociaţia România Fără Ei, Asociaţia Lupta împotriva Corupţiei, Crimei Organizate şi Terorismului Intern şi Internaţional).

    Conform legii, pot fi acreditaţi ca observatori interni ai alegerilor reprezentanţii organizaţiilor neguvernamentale care au în obiectul de activitate apărarea democraţiei şi a drepturilor omului sau observarea alegerilor, care sunt legal constituite cu cel puţin 6 luni înainte de data alegerilor.

    Persoanele desemnate de aceste organizaţii ca observatori interni nu pot avea apartenenţă politică.

    Acreditarea observatorilor interni se face de către birourile electorale judeţene, birourile electorale ale sectoarelor municipiului Bucureşti şi biroul electoral pentru secţiile de votare din străinătate, pentru toate secţiile de votare din raza de competenţă a acestora, la cererea scrisă a conducerii organizaţiilor neguvernamentale sau a instituţiilor mass-media din România, făcută cu cel puţin 5 zile înaintea datei alegerilor.

    Pot fi acreditate ca observatori interni doar persoanele propuse de acele organizaţii neguvernamentale care prezintă o adeverinţă privind îndeplinirea condiţiilor eliberată de Autoritatea Electorală Permanentă. Adeverinţa poate fi solicitată până cel mai târziu cu 10 zile înaintea datei alegerilor.

    Acreditarea observatorilor externi şi a reprezentanţilor externi ai mass-media se face de Autoritatea Electorală Permanentă, la propunerea Ministerului Afacerilor Externe, pentru toate birourile electorale.

    Observatorii pot asista la operaţiunile electorale în ziua votării, începând cu ora 6,00 şi terminând cu momentul încheierii şi al semnării de către membrii biroului electoral al secţiei de votare a procesului-verbal de constatare a rezultatelor votării în secţia respectivă, numai dacă prezintă actul de acreditare, care este valabil şi în copie.

    Observatorii au dreptul să sesizeze în scris preşedintele biroului electoral în cazul constatării unei neregularităţi. Ei nu pot interveni însă în niciun mod în organizarea şi desfăşurarea alegerilor.

    Orice act de propagandă electorală, precum şi încălcarea în orice mod a actului de acreditare atrag aplicarea sancţiunilor legale, suspendarea acreditării de către biroul electoral care a constatat abaterea, iar în ziua votării, îndepărtarea imediată a persoanei respective din incinta secţiei de votare.
     

  • GHIDUL ALEGĂTORULUI. Unde se poate exercita dreptul de vot în ţară şi în străinătate

    Alegătorii votează la secţia de votare unde sunt arondaţi potrivit domiciliului. Ei pot verifica unde votează şi dacă figurează în listele electorale permanente accesând Registrul electoral la adresa www.registrulelectoral.ro şi introducând CNP-ul şi numele.

    Orice inadvertenţă între datele oferite de Registrul electoral şi cele reale poate fi semnalată de către alegători primarilor sau direct AEP, la numărul de telefon 021 310 0767. Alegătorii au posibilitatea de a se înscrie în Registrul electoral cu adresa de domiciliu sau cu adresa de reşedinţă.

    Alegătorii care în ziua votării se află în altă comună, oraş sau municipiu decât cel de domiciliu îşi pot exercita dreptul de vot la orice secţie de votare, după ce declară în scris pe propria răspundere că nu au mai votat şi nu vor mai vota la acel tur de scrutin, fiind înscrişi de către preşedintele biroului electoral al secţiei de votare într-un tabel separat.

    Bucureştenii cu domiciliul într-un sector nu pot vota însă în alt sector.

    Cetăţenii români care nu se află în ţară în ziua alegerilor îşi exercită dreptul de vot la secţiile de votare organizate pe lângă misiunile diplomatice şi oficiile consulare ale României. În afara acestor secţii de votare, pot fi organizate, cu acordul guvernului din ţara respectivă, secţii de votare şi în alte localităţi decât cele în care îşi au sediul misiunile diplomatice sau oficiile consulare.

    Lista secţiilor de votare din străinătate poate fi consultată pe site-ul MAE aici: http://www.mae.ro/sites/default/files/file/2014/alegeri_prezidentiale/2014.10.08_sectii_de_vot.pdf. De asemenea, MAE a elaborat harta interactivă a secţiilor de votare din străinătate, o aplicaţie dezvoltată pe platforma Google Maps. Harta este disponibilă aici: http://www.mae.ro/harta-sectii-2014.

    Mai multe informaţii privind desfăşurarea în străinătate a alegerilor prezidenţiale sunt disponibile accesând secţiunea de pe site-ul MAE: http://www.mae.ro/prezidentiale-2014, precum şi de pe site-urile misiunilor diplomatice.

    Alegătorii netransportabili, deţinuţii, bolnavii internaţi în spitale care solicită urna specială trebuie să depună cereri scrise la secţia de votare până cel mai târziu în preziua alegerilor. În conformitate cu prevederile legale, urna specială (mobilă) nu poate fi utilizată la secţiile de votare organizate în străinătate.

    Alegătorul care, din motive temeinice, constatate de preşedintele biroului electoral al secţiei de votare, nu poate să voteze singur are dreptul să cheme în cabina de votare un însoţitor ales de el, pentru a-l ajuta. Acesta nu poate fi din rândul persoanelor acreditate, al membrilor biroului electoral al secţiei de votare sau al candidaţilor.

  • Muhuleţ: Votul cu CI în străinătate nu favorizează votul multiplu. Nimeni nu scapă de rigorile legii

    El a amintit că, potrivit legii, preşedintele biroului electoral al secţiei de votare înscrie datele persoanei care se prezintă la vot în tabelul prevăzut de lege, iar alegătorul primeşte buletinul de vot şi ştampila cu menţiunea “VOTAT” numai după ce semnează în acest tabel.

    Muhuleţ a menţionat că, la aceste garanţii pentru prevenirea votului multiplu, se adaugă şi aceea că alegătorul trebuie să declare în scris, pe propria răspundere, că nu a mai votat şi nu va mai vota la acel tur de scrutin, sub sancţiunea legii penale.

    De asemenea, Marian Muhuleţ a spus că, potrivit legii, AEP verifică, la solicitarea partidelor sau a candidaţilor, listele electorale permanente, precum şi tabelele (listele suplimentare – n.r.) folosite în cadrul scrutinului, pentru a depista situaţiile de vot multiplu.

    ”Niciun alegător ce ar îndrăzni să voteze multiplu nu va scăpa de rigorile legii penale”, a ţinut să precizeze Marian Muhuleţ.

    El a spus că BEC a dat această decizie, care este obligatorie şi trebuie aplicată, urmare a unei sesizări a unui cetăţean român care a cerut să poată vota pe baza cărţii de identitate la o secţie de votare din străinătate, deoarece paşaportul i-a expirat.

    Potrivit legii electorale, ulterior alegerilor prezidenţiale, Biroul Electoral Central predă Autorităţii Electorale Permanente dosarele cuprinzând copiile de pe listele electorale permanente şi tabelele utilizate în cadrul secţiilor de votare la ambele tururi de scrutin, precum şi declaraţiile pe propria răspundere ale alegătorilor.

    La sesizarea partidelor politice, alianţelor politice, alianţelor electorale şi a candidaţilor independenţi care participă la alegeri, făcută în cel mult 15 zile de la data validării rezultatului fiecărui tur de scrutin şi însoţită de probele pe care se întemeiază, Autoritatea Electorală Permanentă verifică copiile de pe listele electorale permanente şi tabelele utilizate în cadrul secţiilor de votare la care se referă sesizarea, în vederea descoperirii cazurilor în care o persoană a votat fără a avea drept de vot sau a votat de mai multe ori la acelaşi tur de scrutin.

    Termenul de verificare a listelor electorale utilizate în cadrul secţiilor de votare este de 6 luni de la primirea acestora. În situaţia în care AEP descoperă indicii privind săvârşirea unor infracţiuni, sesizează organele de urmărire penală competente.

    La expirarea termenului pentru verificarea copiilor de pe listele electorale permanente şi a tabelelor utilizate în cadrul secţiilor de votare, AEP asigură arhivarea lor electronică.

    MAE susţine că decizia BEC de a permite românilor aflaţi în străinătate în ziua scrutinului să voteze pe baza cărţii de identitate în toate statele, nu doar în ţările UE, duce la riscul de vot multiplu, întrucât nu mai are autocolante suplimentare pentru a fi trimise secţiilor din afara ţării.

    Într-un comunicat remis joi agenţiei MEDIAFAX, Ministerul de Externe susţine că, urmare a deciziei BEC nr. 101 de miercuri, prin care se suplimentează categoriile de acte de identitate în baza cărora se poate vota în străinătate, sunt generate, “cu titlu imediat, o serie de consecinţe cu potenţial impact negativ asupra securităţii votului”.

    Potrivit comunicatului, Biroul Electoral Central a decis, miercuri, ca, suplimentar faţă de actele de identitate prevăzute în decizia BEC nr. 10 D din 15 septembrie, cetăţenii români cu domiciliul în România, care în ziua votării se află în străinătate, să poată vota şi pe baza cărţii de identitate, cărţii de identitate electronice, cărţii de identitate provizorie sau a buletinului de identitate.

    Prin urmare, pe baza cărţii de identitate se va putea vota în oricare dintre secţiile de votare organizate în străinătate. Anterior acestei decizii a BEC, cu cartea de identitate se putea vota în străinătate doar în secţiile de votare organizate în statele UE şi în alte state care permit intrarea pe teritoriul lor cu cartea de identitate.

    MAE precizează că după decizia BEC din 15 septembrie a trimis, în timp util, către toate secţiile de votare din străinătate “întregul stoc disponibil de timbre autocolante cu însemnul «Votat» care se aplică pe cartea de identitate după exercitarea votului” şi că nu mai dispune de alte timbre autocolante care să fie distribuite până cel mai târziu în preziua votului, la toate acele secţii de vot din străinătate care, conform deciziei BEC nr. 101/29.10.2014, trebuie să utilizeze timbre autocolante în procedura de vot.

    Ministerul informează că a sesizat aceste aspecte, în seara zilei de miercuri, Biroului Electoral pentru Străinătate (BES). Totodată, MAE a solicitat Ministerului Afacerilor Interne o suplimentare a numărului de timbre autocolante în vederea distribuirii de urgenţă către secţiile de votare din străinătate care, la acest moment, nu au în dotare timbre autocolante.

    “În aceste condiţii, Ministerul Afacerilor Externe semnalează public faptul că există un risc foarte ridicat ca, în intervalul extrem de scurt de timp rămas la dispoziţie până la primul tur de scrutin, timbrele autocolante suplimentare să nu poată ajunge la toate secţiile de votare din străinătate care, potrivit noii decizii BEC, trebuie să aplice aceste timbre în cazul votului pe bază de carte de identitate”, se arată în comunicat.

    Potrivit MAE, acest lucru duce la apariţia “unui risc serios de exercitare a votului multiplu în străinătate, ceea ce poate duce la vicierea gravă a corectitudinii întregului proces electoral”.

    Prin urmare, MAE solicită instrucţiuni clare de la BEC cu privire la modul în care se va proceda în acele secţii de votare din străinătate la care, pe fondul deciziei BEC menţionate, emisă cu trei zile înainte de ziua votării, nu vor putea fi furnizate în timp util timbrele autocolante necesare.

    Ministerul Afacerilor Externe susţine că a luat “toate măsurile care ţin de competenţele sale pentru desfăşurarea în condiţii de corectitudine şi securitate a votului în străinătate şi va acţiona în continuare pentru asigurarea corectitudinii depline a procesului electoral în străinătate”.

  • MAE: Condamnăm atacurile din Canada. România rămâne angajată în lupta împotriva terorismului

    “Ministerul Afacerilor Externe condamnă cu fermitate atacurile teroriste armate asupra Parlamentului canadian şi Memorialului naţional de război din 22 octombrie 2014, soldate cu decesul unui militar canadian şi rănirea altor membri ai forţelor canadiene de ordine şi îşi exprimă solidaritatea deplină cu Canada, un aliat şi prieten apropiat al României”, potrivit unui comunicat MAE, remis MEDIAFAX.

    Ministrul Afacerilor Externe, Titus Corlăţean, a adresat omologului său, John Baird, o scrisoare prin care îl asigură pe acesta de solidaritatea României în aceste momente dificile şi transmite condoleanţe familiei îndoliate şi compasiune faţă de familiile celor răniţi, se mai arată în comunicat.

    MAE precizează că România rămâne angajată ferm, împreună cu Canada şi toate statele democratice, în lupta împotriva extremismului şi terorismului internaţional care constituie “o ameninţare la adresa valorilor democratice, libertăţii şi siguranţei cetăţenilor”.

    Un bărbat a deschis focul, miercuri dimineaţă, asupra unui militar la Memorialul naţional de război, iar ulterior cel puţin 20 de focuri de armă au fost trase în Parlamentul Canadei, incidentele soldându-se cu moartea atacatorului şi a unui militar, relatează AFP.

    În momentul atacurilor, premierul Stephen Harper se afla în clădirea Parlamentului, unde participa la o reuniune săptămânală a Partidului Conservator. El a fost evacuat din Parlament şi transportat spre o locaţie sigură.

    La câteva ore după incidente, autorul atacului armat asupra Parlamentului de la Ottawa a fost identificat ca fiind Michael Zehaf-Bibeau, un canadian în vârstă de 32 de ani, considerat de serviciile de informaţii drept “călător cu grad ridicat de risc” şi căruia recent i-a fost retras paşaportul.

    Conform postului de televiziune canadian CTV, Michael Zehaf-Bibeau a fost condamnat la doi ani de închisoare pentru furt şi posesie ilegală de arme, în 2003. De asemenea, el este urmărit pentru posesie de stupefiante.

  • Reacţia MAE la afirmaţiile unui politician italian făcute pe Facebook la adresa românilor

    “Considerăm inadmisibilă atitudinea exprimată de un politician, reprezentant al administraţiei locale din Italia, ale cărui afirmaţii injurioase la adresa unui presupus român denotă o evidenta atitudine xenofobă si prejudecăţi grave la adresa cetăţenilor românilor în ansamblu, fiind in acelaşi timp un îndemn direct la violenţă. Este inacceptabil ca un oficial al administraţiei local a unui stat membru UE, prieten şi partener, să se exprime, chiar şi pe o reţea de socializare, în acest mod denigrator faţă de alţi cetăţeni europeni, faţă de români“, se arată într-un comunicat al purtătorului de cuvânt al MAE, Brânduşa Predescu, remis MEDIAFAX.

    De asemenea, MAE susţine că afirmaţiile politicianului italian, “cu evidentă conotaţie xenofobă, afectează şi decredibilizează rolul de model şi de reper moral pentru comunitate pe care orice ales local într-o administraţie europeană ar trebui să şi-l asume”.

    “România respinge orice manifestare prin care cetăţenii săi sunt discriminati, etichetaţi jignitor şi denigraţi în societăţile europene în care au ales să trăiască, exercitandu-şi drepturile egale cu toţi ceilalţi cetăţeni europeni. Din această perspectivă, România nu va ezita să se disocieze şi să condamne public atitudini de tipul celei menţionate care promovează xenofobia însoţită de violenţă si care, in mod deliberat, stimuleaza manifestari şi poziţii politice extremiste, în contrast total cu valorile europene”, se mai spune în comunicatul MAE.

    Un membru al Consiliului municipal al oraşului italian Montesilvano (centru), Anthony Aliano, de profesie avocat, se laudă pe Facebook că i-a aplicat “doi pumni de calitate superioară” unui pieton român care îi lovise maşina cu piciorul, răzbunându-se şi pentru că ar fi fost tratat rău în România.

    “Astăzi (vineri – n.red), în timp ce mergeam spre serviciu, un român cred (aşa părea după limbajul vulgar) îmi traversează strada cu un câine mare care îl trăgea înainte cu viteză, iar el, nereuşind să se sincronizeze cu trecerea mea, îmi trage un şut puternic în maşină”, a scris, pe propria pagină de Facebook, Anthony Aliano, consilier municipal în oraşul Montesilvano (regiunea Abruzzo, centrul Italiei).

    “Morala fabulei: am coborât din maşină şi i-am aplicat doi pumni de calitate superioară”, a precizat consilierul municipal, de profesie avocat. “Şi i-am spus: când am fost eu în România cu serviciul (timp de şase luni), m-au tratat rău, deşi am fost respectuos. Noi, în Italia, vă permitem să staţi pe străzi, să furaţi, să comiteţi violuri, infracţiuni, să prostituaţi minori.. Dar istoria se va schimba !!! (…) PS. Acum, să spuneţi că sunt eu rasist!”, a adăugat consilierul, citat de site-ul de ştiri PrimaDaNoi.it.

    Ulterior, reacţionând la un comentariu făcut la mesajul postat, oficialul local italian a scris: “L-am lovit cu atâta satisfacţie! Şi nu îmi este ruşine. Să fie un exemplu şi pentru alţi politicieni! Iar laşul a luat-o la fugă”.

    Postarea politicianului italian a primit, până sâmbătă după-amiază, cel puţin 88 de “aprecieri” din partea “prietenilor” săi de pe Facebook, iar cele mai multe dintre cele peste 40 de comentarii erau favorabile gestului făcut de el.

  • ALEGERILE PREZIDENŢIALE: 294 de secţii de votare în străinătate. În Italia-51, Spania-38, Republica Moldova-21

    Ministerul de Externe a finalizat, marţi, lista secţiilor de votare din străinătate organizate la alegerile pentru Preşedintele României.

    Ordinul ministrului de Externe prin care au fost stabilite secţiile de votare din străinătate pentru organizarea şi desfăşurarea scrutinului a fost publicat în Monitorul Oficial.

    MAE informează, într-un comunicat, că, la alegerile pentru Preşedintele României din 2014, în străinătate vor fi organizate 294 de secţii de votare pentru cetăţenii români care doresc să îşi exercite dreptul de vot la acest scrutin.

    “Secţiile de votare sunt organizate în sediile misiunilor diplomatice şi consulare ale României, în sediile institutelor culturale româneşti din străinătate, în teatrele de operaţiuni din Afganistan, precum şi în alte locaţii care permit desfăşurarea în bune condiţii, de corectitudine şi neutralitate, a procesului de votare”, menţionează sursa citată.

    Potrivit MAE, lista finală a secţiilor de votare a fost omologată pe baza experienţei anterioare în organizarea alegerilor prezidenţiale în străinătate, luând ca referinţă scrutinul din anul 2009, când au fost organizate 294 de secţii de vot.

    Ministerul reaminteşte că, la alegerile pentru Preşedintele României din 2009, în străinătate au votat, în turul doi, aproximativ 146.000 de cetăţeni români în 294 secţii de votare, înregistrându-se astfel cel mai mare număr de cetăţeni români care au votat în afara ţării la un scrutin.

    “În stabilirea secţiilor de votare au fost avute în vedere considerente similare celor de la scrutinele anterioare organizate în străinătate. Pornind de la dezideratul acoperirii cât mai largi a zonelor în care trăiesc cetăţeni români în diferitele state pe glob, a fost urmărită asigurarea reprezentativităţii, proporţionalităţii, corectitudinii şi neutralităţii în organizarea secţiilor de votare. De asemenea, au fost avute în vedere posibilităţile concrete de organizare pe plan local”, se mai arată în comunicat.

    MAE menţionează că, pentru scrutinul din noiembrie 2014 a fost majorat semnificativ numărul de secţii de votare în Republica Moldova, de la 13 la 21, ţinându-se cont de tendinţa ascendentă a numărului de cetăţeni români cu drept de vot din statul vecin.

    “În Spania s-a menţinut acelaşi număr de secţii de vot, respectiv 38. Totodată, în cazul Italiei, numărul secţiilor de vot a fost menţinut aproape la acelaşi nivel precum în 2009. S-a urmărit asigurarea unei mai bune şi armonioase repartizări teritoriale corelat cu organizarea secţiilor în misiunile diplomatice şi consulare precum şi în instituţii publice din statul italian. S-a avut, de asemenea, în vedere o mai bună securitate şi corectitudine a votului. În baza aceloraşi considerente, în SUA s-a urmărit asigurarea unui număr de secţii de votare la un nivel apropiat de cel din anul 2009 prin identificarea acelor locaţii care să asigure premisele pentru buna desfăşurare, în condiţii de neutralitate, a procesului de votare. În Marea Britanie, tendinţa crescătoare a numărului de cetăţeni români ca urmare a liberalizării circulaţiei pe piaţa forţei de muncă în această ţară a determinat o creştere a numărului de secţii de votare”, precizează sursa citată.

    Conform anexei la ordinul ministrului, cuprinzând lista secţiilor de votare din străinătate, publicată în MO, secţii de votare în număr mai mare vor fi organizate în: Italia – 51, Spania – 38, SUA – 22, Republica Moldova – 21, Marea Britanie – 11, Franţa – 9. În Germania şi Australia vor fi 5 secţii de votare, câte 4 secţii vor fi în Belgia, Canada, Serbia, Turcia, Ungaria, câte 3 în Afganistan, Austria, China, Cipru, Grecia, Israel, Polonia, Portugalia, Rusia, Ucraina.

  • Diaconescu: Interpretarea ungară a Tratatului cu România seamănă cu a Rusiei privind anexarea Crimeei

    “Eforturile statului ungar prin care se caută legitimarea, pe baza dreptului internaţional, a ideii de autonomie teritorială pe criterii etnice sunt inutile“, a susţinut fostul şef al diplomaţiei, argumentând că “recenta decizie a Comisiei Europene prin care s-a respins Inţiativa cetăţenească, iniţiată de UDMR şi sprijinită, printre alţii, de Ungaria,este foarte clară, şi anume drepturile minorităţilor sunt categoric recunoscute în contextul normelor interne ale statelor membre”.

    Diaconescu a mai spus, pentru MEDIAFAX, că, de altfel, acesta a fost şi “sensul dialogului româno-ungar pe aceste teme pe toată perioada în care a funcţionat Comisia bilaterală privind drepturile minoritarilor din cele două ţări,constituită în baza Tratatului politic de bază”.

    Problematica acordării autonomiei nu încalcă Tratatul de bază româno-ungar, în contextul în care documentul stipulează că situaţia minorităţilor etnice este o chestiune bilaterală, afirmă Anna Nagy, purtătorul de cuvânt al Ministerului ungar de Externe, conform MTI.

    Anna Nagy a făcut aceste declaraţii ca reacţie la afirmaţiile făcute de ministrul român de Externe, Titus Corlăţean.

    “Ungaria a arătat foarte clar că situaţia minorităţii maghiare din România nu reprezintă o afacere internă a României, iar fostul ministru de Externe Janos Martonyi a reiterat acest lucru cu ocazia vizitei la Bucureşti efectuate în martie anul trecut”, a subliniat Anna Nagy.

    “În privinţa autonomiei, Guvernul României riscă să declanşeze dispute cu propriii cetăţeni mai degrabă decât cu Ungaria, dat fiind că este vorba de un efort făcut în principal de cetăţeni români de etnie maghiară”, a adăugat oficialul ungar.

    “Totuşi, istoria arată că autonomia nu poate fi obţinută fără susţinerea statului-mamă”, continuă Anna Nagy, precizând că “iniţiativele Ungariei nu vizează obţinerea autonomiei teritoriale”. “Acest lucru este adesea interpretat greşit de partea română”, a insistat oficialul ungar.

     

     

     

     

     

  • MAE speră că atacurile împotriva românilor din Belfast nu vor rămâne nepedepsite

    Reacţia MAE vine după ce în ultimele luni au avut loc o serie de agresiuni la adresa imigranţilor români din Belfast, Irlanda de Nord.

    Potrivit Ministerului de Externe, Ambasada României la Londra şi Biroul Consular din Edinburgh au solicitat informaţii de la poliţia locală din Belfast, Guvernul local şi reprezentanţii comunităţilor de români din Belfast.

    “Din informaţiile primite până în acest moment, incidentele au fost îndreptate împotriva unor cetăţeni polonezi, slovaci, precum şi români din zona de est a Belfastului, fiind sparte geamurile unor locuinţe şi avariate autoturisme”, informează MAE.

    În ultimele luni au avut loc mai multe incidente în zona de est a oraşului, astfel că poliţia nord-irlandeză investighează fiecare dintre aceste incidente pentru a stabili dacă acestea pot fi încadrate ca infracţiuni care au ca element constitutiv ura îndreptată împotriva unor persoane de altă naţionalitate (hate crimes).

    Ministerul de Externe precizează că Ambasada României la Londra prin Biroul consular Edinburgh păstrează legătura cu autorităţile competente şi cu reprezentanţi ai comunităţii de români pentru a urmări evoluţia cazurilor şi este pregătită să intervină în cazul în care situaţia o va impune.

    “Ministerul Afacerilor Externe are încredere că autorităţile locale vor clarifica în cel mai scurt timp circumstanţele producerii acestor incidente şi îşi exprimă aşteptarea că asemenea fapte nu vor rămâne nepedepsite iar autorităţile nord-irlandeze iau măsurile necesare pentru ca astfel de situaţii să nu escaladeze”, se arată în comunicat.

    O serie de agresiuni care vizează imigranţi români au avut loc, luni seară, în oraşul nord-irlandez Belfast, cazul fiind anchetat de autorităţile locale, relatează The Guardian, în ediţia online.

    Persoane rămase neidentificate au spart geamurile unui vehicul, pe care apoi l-au stropit cu vopsea, pe strada Rosebery din Belfast.

    Pe un gard din apropiere a fost scris mesajul “Românii, afară!”, iar geamurile unei clădiri au fost sparte. De asemenea, o altă maşină staţionată în apropiere a fost stropită cu vopsea.

    Incidentele au fost semnalate luni seară, în cartierul East Belfast, unde s-au mai întregistrat incidente cu caracter rasist.

    “Ancheta continuă şi se caută o legătură între aceste incidente”, a declarat un purtător de cuvânt al poliţiei nord-irlandeze.

    Pe 18 iulie, site-ul Irishnews.com a relatat că trei bărbaţi au fost arestaţi în urma incendierii unei maşini aparţinând unei familii de români, la Holylands, la sud de Belfast.

    La 30 aprilie, un român care se deplasa cu bicicleta pe Newtownards Road, în partea de est a Belfastului, a fost atacat cu fecale de către un bărbat necunoscut.

    În urma atacului, victima a primit îngrijiri, la spital.

    Poliţia a anunţat că investighează agresiunea ca fiind motivată de ură.

    Potrivit unor date publicate de către The Belfast Telegraph, 156 de infracţiuni de natură rasistă au fost comise în Irlanda de Nord în primele trei luni ale anului 2014.

  • MAE: Ministerul algerian de Externe nu poate confirma prezenţa unui român la bordul Air Algerie

     Ambasada României în Algeria a informat, vineri, Centrala MAE că un reprezentant al Ministerului Afacerilor Externe din Algeria a revenit asupra informaţiei comunicată oficial anterior cu privire la existenţa unui cetăţean român la bordul avionului aparţinând companiei algeriene menţionate.

    Reprezentantul MAE algerian a precizat că informaţia privind prezenţa românului nu a putut fi confirmată până în prezent, se arată într-un comunicat al Ministerului de Externe de la Bucureşti.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • MAE: Încă 19 cetăţeni români şi membri de familie ai acestora, repatriaţi din Fâşia Gaza

     Este cea de-a doua operaţiune de evacuare a cetăţenilor români de la momentul declanşării conflictului din regiune.

    La solicitarea autorităţilor de la Budapesta, împreună cu grupul de cetăţeni români, a fost evacuat şi repatriat şi un cetăţean maghiar, precizează MAE.

    Costurile întregii operaţiuni de evacuare au fost suportate din bugetul Ministerului Afacerilor Externe.

    În sprijinul demersurilor de asistenţă consulară la faţa locului, din Centrala MAE au fost retrimise la Tel Aviv şi Amman două echipe mobile consulare.

    Misiunile diplomatice ale României din zonă au acordat, de la declanşarea crizei, sprijin şi asistenţă consulară cetăţenilor români şi membrilor familiilor acestora care au solicitat evacuarea din zona de conflict şi repatrierea.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro