BusinessMagazin

Tag: lux

  • Cum a început una dintre cele mai mari afaceri din lume şi cum a reuşit un imigrant să dezvolte un business cu 45.000 de angajaţi si unităţi deschise în toată lumea

    În timp ce mulţi antreprenori se simt intimidaţi de concurenţii puternici, cu tradiţie în piaţă, pentru Isadore Sharp, fondatorul Four Seasons, acest aspect a reprezentat doar un motiv în plus pentru a se ambiţiona şi a-şi transforma compania într-un brand de lux, cu renume internaţional.

    Isadore „Issy“ Sharp s-a născut pe 8 octombrie 1931 în Toronto, Canada, în familia unor imigranţi de origine poloneză. În copilărie, Sharp obişnuia să îşi asiste tatăl în tranzacţiile pe care acesta le făcea cu case renovate şi vândute la un preţ mai bun. În 1952 el a absolvit Ryerson Institute of Technology, cu o diplomă în tehnologie arhitecturală.

    După terminarea facultăţii a lucrat în compania tatălui său ca arhitect şi dezvoltator imobiliar, construind clădiri de apartamente şi case. Primul pas în industria ospitalităţii l-a făcut când a construit un mic motel cu 22 de camere – Motel 27 – pentru un prieten de familie, Jack Gould.

    Motivat de acest succes, în 1960 antreprenorul a fondat lanţul hotelier Four Seasons. A început afacerea cu un prim motel cu 125 de camere în Toronto, destinat în special călătoriilor de afaceri. Prima opţiune de nume pentru companie a fost The Thunderbird Inn, însă exista deja o firmă cu aceeaşi denumire.

    Sharp a luat decizia de a transforma Four Seasons într-un brand de lux odată cu extinderea în Europa, când a deschis prima unitate în   Londra, în 1970. Atunci, el şi-a propus să devină un competitor puternic al celor mai exclusiviste unităţi hoteliere din capitala britanică, precum Claridge’s şi The Connaught. În 1974, după o serie de cheltuieli excesive cu unitatea din Vancouver, compania şi-a readaptat modelul de business, renunţând la achiziţia de terenuri, limitându-se doar la zona de management al clădirilor. Pe 6 noiembrie 2006 magnatul american Bill Gates, alături de omul de afaceri saudit – prinţul Al-Waleed bin Talal, au înaintat o ofertă de 3,4 miliarde de dolari pentru a achiziţiona compania. Sharp a acceptat oferta şi a rămas preşedinte şi CEO al businessului, păstrând un pachet minoritar, de 5% din acţiuni.

    El s-a căsătorit cu iubita sa din liceu, Rosalie Wise, alături de care are patru fii: Jordan, Gregory, Anthony şi Christopher. În 2009 a lansat şi o carte, „Four Seasons: The Story of a Business Philosophy”, în paginile căreia a aşternut experienţa şi filosofia sa de business. Printre numeroasele recunoaşteri primite de-a lungul timpului se numără şi titlul de CEO of the Year, acordat de Financial Post Magazine în 1992.

    În 2018, ultimul an pentru care există date disponibile, compania avea un număr de 45.000 de angajaţi. Lanţul are peste 100 de unităţi în întreaga lume.

  • Capitalistul săptămânii: Isadore Sharp. Cum a creat preşedintele lanţului hotelier Four Seasons un business cu 45.000 de angajaţi şi peste 100 de unităţi în întreaga lume

    În timp ce mulţi antreprenori se simt intimidaţi de concurenţii puternici, cu tradiţie în piaţă, pentru Isadore Sharp, fondatorul Four Seasons, acest aspect a reprezentat doar un motiv în plus pentru a se ambiţiona şi a-şi transforma compania într-un brand de lux, cu renume internaţional.

     

    Isadore „Issy“ Sharp s-a născut pe 8 octombrie 1931 în Toronto, Canada, în familia unor imigranţi de origine poloneză. În copilărie, Sharp obişnuia să îşi asiste tatăl în tranzacţiile pe care acesta le făcea cu case renovate şi vândute la un preţ mai bun. În 1952 el a absolvit Ryerson Institute of Technology, cu o diplomă în tehnologie arhitecturală.

    După terminarea facultăţii a lucrat în compania tatălui său ca arhitect şi dezvoltator imobiliar, construind clădiri de apartamente şi case. Primul pas în industria ospitalităţii l-a făcut când a construit un mic motel cu 22 de camere – Motel 27 – pentru un prieten de familie, Jack Gould.

    Motivat de acest succes, în 1960 antreprenorul a fondat lanţul hotelier Four Seasons. A început afacerea cu un prim motel cu 125 de camere în Toronto, destinat în special călătoriilor de afaceri. Prima opţiune de nume pentru companie a fost The Thunderbird Inn, însă exista deja o firmă cu aceeaşi denumire.

    Sharp a luat decizia de a transforma Four Seasons într-un brand de lux odată cu extinderea în Europa, când a deschis prima unitate în   Londra, în 1970. Atunci, el şi-a propus să devină un competitor puternic al celor mai exclusiviste unităţi hoteliere din capitala britanică, precum Claridge’s şi The Connaught. În 1974, după o serie de cheltuieli excesive cu unitatea din Vancouver, compania şi-a readaptat modelul de business, renunţând la achiziţia de terenuri, limitându-se doar la zona de management al clădirilor. Pe 6 noiembrie 2006 magnatul american Bill Gates, alături de omul de afaceri saudit – prinţul Al-Waleed bin Talal, au înaintat o ofertă de 3,4 miliarde de dolari pentru a achiziţiona compania. Sharp a acceptat oferta şi a rămas preşedinte şi CEO al businessului, păstrând un pachet minoritar, de 5% din acţiuni.

    El s-a căsătorit cu iubita sa din liceu, Rosalie Wise, alături de care are patru fii: Jordan, Gregory, Anthony şi Christopher. În 2009 a lansat şi o carte, „Four Seasons: The Story of a Business Philosophy”, în paginile căreia a aşternut experienţa şi filosofia sa de business. Printre numeroasele recunoaşteri primite de-a lungul timpului se numără şi titlul de CEO of the Year, acordat de Financial Post Magazine în 1992.

    În 2018, ultimul an pentru care există date disponibile, compania avea un număr de 45.000 de angajaţi. Lanţul are peste 100 de unităţi în întreaga lume.

  • Bucureştiul are prea puţine penthouse-uri de peste 3 milioane de euro, iar Clujul nu are penthouse-uri de peste 1 milion de euro

    Acest subiect pare dintr-o altă realitate, mai ales în România.

    Bucureştiul are prea puţine penthouse-uri de top, adică apartamente de superlux la etajele superioare, de peste 500 mp, faţă de o cerere ascunsă şi banii care sunt în piaţă. Aici discutăm de un preţ de peste 5.000 de euro metrul pătrat, amenajat şi mobilat de top. În ultimii ani, chiar şi în criză, s-au făcut destul de mulţi bani în România – vorbim despre zeci, sute de milioane de euro şi există chiar două cazuri de miliarde de euro.

    O parte dintre antreprenorii români şi-au vândut companiile şi stau pe milioane şi zeci de milioane de euro, aşteptând noi oportunităţi în piaţă, chiar şi achiziţia unor proprietăţi unice; copiii au preluat moştenirile părinţilor (vezi cazul Adeplast, unde copiii au împărţit peste 150 de milioane de euro); s-au vândut destul de multe terenuri după revenirea spectaculoasă a acestei pieţe care se prăbuşise în criza anterioară; s-au tranzacţionat multe clădiri de birouri şi blocuri întregi de apartamente; pieţele bursiere sunt la maxime istorice şi în afară, şi la Bucureşti (de exemplu, acţiunile TeraPlast s-au dublat în 2020, ceea ce a făcut ca deţinerea lui Dorel Goia, principalul acţionar, să crească de la 400 de milioane de lei la aproape 820 de milioane de lei, adică 167 de milioane de euro); Bitcoinul a crescut de 10 ori faţă de acum un an, iar piaţa criptomonedelor a explodat (în nordul Capitalei, numai despre criptomonede se vorbeşte şi sunt români care au ajuns la investiţii de zeci şi sute de milioane de euro în aceste monede digitale care nu au nimic în spate, ci doar o idee).

    Piaţa rezidenţială din Bucureşti are nevoie de mai multe penthouse-uri de top cu preţuri care să depăşească 3-4 milioane de euro şi chiar să ajungă peste 10 milioane de euro. Pare neverosimil, dar este o lume unde banii nu dorm niciodată, unde unii s-au trezit peste noapte milionari în euro şi care acum caută proprietăţi exclusiviste cu care să se mândrească la prieteni. Piaţa rezidenţială din Bucureşti nu duce lipsă de apartamente de lux sau case în Primăverii, Kiseleff, Dorobanţi, dar nu are suficiente penthouse-uri de top. Când începi să câştigi milioane şi zeci de milioane de euro din Bitcoin, Ethereum sau alte criptomonede fără să faci nimic, viaţa devine dintr-o dată roz, iar proprietăţile la care poate să aibă acces destul de multă lume nu mai satisfac dorinţele proaspeţilor milionari. Din când în când, cei care au câştigat bine din terenuri, din vânzarea unei afaceri, din vânzarea unor apartamente de 50.000 de euro au nevoie să-şi confirme statutul prin achiziţia unor lucruri unice, la care foarte puţină lume poate să aibă acces. Au fost câteva cazuri în care s-au tranzacţionat penthouse-uri de 3-6 milioane de euro, aceste proprietăţi fiind mai uşor de vândut decât un apartament de 300.000-500.000 de euro.

    Blocurile turn care pot găzdui penthouse-uri pot fi numărate pe degete în Bucureşti, deci nu există riscul unei inundaţii de penthouse-uri. Companiile din tehnologie sau care au legătură cu acest domeniu încep să producă milionari în lei şi în euro, pe modelul american. UiPath a produs un miliardar în dolari, câţiva cu sute de milioane de dolari şi mai mulţi cu milioane şi zeci de milioane de dolari. În Cluj, unde preţul pe metrul pătrat este mai mare decât în Bucureşti pentru proprietăţile comune, nu prea există penthouse-uri de peste 1 milion de euro, deşi oraşul a produs câţiva milionari sănătoşi în ultimii ani. Ca să ţină pasul cu cei care câştigă sau se trezesc peste noapte cu câteva milioane de euro prin creşterea preţului activelor, dezvoltatorii trebuie să aibă în portofoliu mai multe penthouse-uri.

    Nu va trece mult şi în România se va tranzacţiona sau se vor construi penthouse-uri care vor depăşi 10 milioane de euro. Conform unor date neoficiale, românii au peste 5-6 miliarde de dolari, valoare la zi, în criptomonede. Când vor reuşi să-şi aducă în ţară banii, piaţa proprietăţilor de lux şi piaţa penthouse-urilor se va trezi în faţa unei cereri pe care nu poate să o satisfacă. În lume sunt foarte mulţi bani pentru că băncile centrale au printat non-stop bani, iar aceştia trebuie să-şi găsească un loc.

    (cristian.hostiuc@zf.ro)

  • GALERIE FOTO: Cum arată prima piscină „plutitoare” din lume, aflată la 35 de metri deasupra Londrei

    Prima piscină „plutitoare” din lume, suspendată la 35 de metri deasupra capitalei Angliei, va fi inaugurată oficial luna viitoare, scrie Escape.com.

    Construită între două blocuri de lux din districtul londonez Nine Elms, piscina de 25 de metri va oferi privelişti de la al zecelea etaj al imobilelor, dispunând de o podea de sticlă transparentă.

    Totuşi, înotatul va fi disponibil exclusiv rezidenţilor din zona Embassy Gardens, unde preţul apartamentelor pleacă de la un milion de dolari şi poate ajunge la 9 milioane de dolari pentru un penthouse.  

    Piscina, transportată 8.000 de kilometri din Colorado, Statele Unite, este conectată de clădiri prin intermediul unei tehnologii care îi permite să adapteze direcţiei vânturilor puternice.

    Conceptul a fost dezvoltat prima dată în 2013, fiind anunţat oficial în 2019.

    „La început nu ştiam dacă este posibil aşa ceva şi, cu cinci ani în urmă, cu siguranţă nu ar fi fost. Am putut realiza acest lucru doar cu ajutorul ultimelor progrese tehnologice”, spune Sean Mulryan, preşedinte Ballymore, dezvoltatorul imobiliar din spatele piscinei.

     

  • Unde se află noile locuri unde bogaţii lumii fug pentru a se ascunde de pandemia de COVID. Deja foarte multi şi-au cumpărat case acolo sau încep să construiască

    Pe lângă locuri de relaxare selecte, unele staţiuni de schi se dovedesc a fi locuri numai bune să te ascunzi de pandemie, bogaţii planetei fugind la munte pentru a se simţi în siguranţă.

    Aceştia aleg locuri în care obişnuiau să vină în vacanţă la schi, din Elveţia sau Franţa, unde cumpără proprietăţi imobiliare, scrie The Telegraph. Dacă nu pot călători până acolo din diverse motive, preferă să ţină legătura cu dezvoltatorii de complexuri de cabane şi apartamente, care, pentru o sumă în plus la preţul proprietăţii le permit să se implice în proiectarea şi amenajarea locuinţelor de vacanţă, discutând online cu arhitecţii, meseriaşii sau designerii.

    O condiţie importantă este să respecte regulile locale legate de asemenea clădiri.  Printre proiectele căutate se numără Les Chalets d’Adelaide din Grimentz, Elveţia, unde preţurile pornesc de la peste 760.000 de euro pentru cel mai mic apartament ori Falcon Lodge Chalets sau Les Chalets de Piste, din localitatea franceză Meribel.

    Preţurile în acest caz încep de la 7,5 milioane de euro şi 6,4 milioane de euro pentru o cabană cu cinci dormitoare. Se caută chiar şi staţiuni de schi pe alte continente, cum ar fi Niseko din Japonia, unde, printre dotările obligatorii ale unei cabane se numără garajul dublu cu alee de acces încălzită, cameră pentru jocuri, facilităţi de karaoke ori bucătării unde gătesc maeştri bucătari personali.

  • Cum a ajuns un brand de lux românesc să fie la mare căutare în Statele Unite, Japonia şi Coreea de Sud?

    Testament Collection este un business început datorită nevoii de creativitate, alimentat de dorinţa fondatorului şi CEO-ului Bogdan Vlad de a face ce ştie mai bine, şi anume de a vinde. Pasiunea pentru parfumerie a luat naştere încă din liceu, când şi-a câştigat primii bani făcând comerţ cu parfumuri. Cum a ajuns Testament Collection, un brand de lux românesc, să fie la mare căutare în Statele Unite, Japonia şi Coreea de Sud?

    Bogdan Vlad a ales o zonă de nişă pentru a aduce pe piaţă o linie total diferită de parfumuri, care intenţionează să se diferenţieze nu doar prin miros, ci şi prin performanţa şi calitatea ingredientelor folosite, explică el. Este de părere că numărul oamenilor care au început să înţeleagă importanţa mirosului a crescut constant în ultimii ani, iar cererea s-a dezvoltat pe măsură, chiar dacă nivelul calităţii rămâne în continuare în deficit. În prezent, Testament Collection are o cifră de afaceri de aproximativ 300.000 de euro, în condiţiile în care Bogdan este singurul angajat al companiei – un „one man show”, după cum spune chiar el.

    „În prezent, prin intermediul magazinului online, acoperim toate colţurile lumii, primind comenzi din SUA până în Japonia şi Coreea de Sud, în timp ce pipeline-ul de distribuţie este concentrat pe ţările UE. Diferenţa dintre noi şi competiţie stă, desigur, în ADN-ul creaţiilor şi al brandului ca întreg. Utilizăm ingrediente naturale şi obţinute în mod etic, ambalajele sunt făcute din hârtie reciclată şi capacul este realizat din lemn natural. În plus, în 2021 şi 2022 urmărim să eliminăm până la 99% din ambalajele de plastic”, spune Bogdan Vlad.

    Antreprenorul şi-a construit o bază de clienţi relativ recent, participând în 2019 la o serie de târguri internaţionale de profil din Italia, Franţa, Germania, Japonia şi Emiratele Arabe Unite, evenimente ce au contribuit la consolidarea nivelului de încredere pe care îl au oamenii vis-a-vis de brand.

    Recent, perioadele de lockdown şi restricţiile de circulaţie au condus la o scădere dramatică a operaţiunilor Testament Collection, fapt ce a determinat firma să se adapteze treptat la condiţiile impuse de pandemie, având în vedere că produsele companiei trebuie testate în mod constant. Vânzările au suferit un declin de aproape 80% în prima jumătate a anului trecut, reuşind să se redreseze uşor în S2/2020. Însă 2021 începe să ofere deja semne de îmbunătăţire. La începutul anului, Douglas – cel mai mare retailer german de parfumuri din Europa – a anunţat că va închide circa 20% din magazinele pe care le deţine de-a lungul continentului, adică aproximativ 500 de unităţi, mişcarea fiind lansată din cauza cicatricilor economice ale pandemiei, care accelerează ritmul de tranziţie către spaţiul digital. Între timp, românii cheltuie anual circa 1,5 miliarde de lei pe parfumuri, sumă ce se traduce prin cel mai important segment al pieţei de produse cosmetice şi de îngrijire ca valoare. Însă aproape jumătate din vânzările de parfumuri sunt dominate la vârf de giganţii Avon şi Oriflame. În Europa, veniturile segmentului de parfumuri sunt estimate la 14,17 miliarde de euro în 2021, conform portalului Statista.com.

    „Românii sunt mari consumatori de produse premium în general. Ne place să ne simţim bine în pielea noastră, însă oferta de produse premium pe piaţa locală nu este la fel de diversificată comparativ cu celelalte ţări unde suntem prezenţi. Ţinem la aparenţe şi ne place să fim admiraţi, aşa că ajungem să cheltuim pentru asta. Produsele de acest gen au ajuns mai târziu la noi decât în alte ţări în care operăm şi, în aceste condiţii, este normal să fim mai curioşi”, a adăugat CEO-ul Testament Collection pentru BM, care este optimist în ceea ce priveşte dezvoltarea segmentului său de activitate în continuare.

    Aproximativ 30% dintre clienţii companiei sunt români. Totuşi, spre deosebire de ţara noastră, străinii au cultura de a încuraja ideile şi businessurile mici, spune Bogdan Vlad, fapt ce nu le permite marilor companii să practice politici de monopol. Încurajarea micilor afaceri şi start-up-urilor oferă automat şansa de obţine un anumit grad de succes, mentalitatea fiind mai bine înţeleasă în ţările vestice, unde capitalismul a avut timp să se înrădăcineze în modul de gândire al oamenilor.

    Printre principalele probleme cu care se confruntă un brand de parfumuri de nişă se numără lărgirea pipeline-ului de producţie şi faptul că oamenii cu venituri mici şi medii tind să înţeleagă mai greu politicile de preţ, la care se adaugă procesele de producţie, ingredientele şi ambalajele. Procedurile de creare ale unui parfum, în condiţiile în care sunt respectate normele şi regulile prezente la nivelul pieţei, implică în primul rând alegerea parfumierului şi producătorului de materie primă.

    Apoi, sunt abordate conceptul de design şi preformularea ADN-ului, sau a «sucului iniţial», cum este descris în industrie, urmate de validare, testele de stabilitate/performanţă, sampling şi evaluări. Ulterior, se ajunge la asamblare şi împachetare, fiind tratate într-un final zonele de hype, marketing şi alte iniţiative care stimulează interesul în produse.

    Cum a ajuns Bogdan Vlad în acest domeniu? El şi-a început parcursul de antreprenor în urmă cu un deceniu, pe când avea 24 de ani, migrând de la site-uri de vânzări colective la resurse umane, marketing pentru companii producătoare de cosmetice de lux şi traininguri concentrate pe vânzări. „Am ajuns să fac ceea ce iubesc şi să aduc împreună toată experienţa acumulată într-un proiect care mă defineşte în totalitate. Anii de carieră au fost ca un montagne russe şi simt cumva că povestea mea abia acum începe.”

  • Care este primul brand de lux ce suferă din cauza represaliilor Chinei cu privire la situaţia muncitorilor din Xinjiang. Acţiunile continuă să scadă pe bursa de la Londra

    China a sancţionat vineri mai multe organizaţii din Regatul Unit din cauza unei aşa-zise serii de „minciuni şi dezinformări” faţă de muncitorii din regiunea Xinjiang, la câteva zile după ce autorităţile britanice au impus sancţiuni ca urmare a abuzurilor săvârşite în regiunea chineză de nord-vest, notează Reuters.

    Casa de modă Burberry este membră a Better Cotton Initiative, un grup care promovează producţia sustenabilă de bumbac ce a declarat în octombrie că va suspenda folosirea bumbacului din Xinjiang, citând în acest sens temerile cu privire la încălcarea drepturilor oamenilor din regiune.

    Ulterior, actriţa chineză Zhou Dongyu şi-a încheiat contractul cu Burberry, renunţând în acelaşi timp la statutul de ambasador al brandului. În plus, logo-ul companiei a fost eliminat din îmbrăcămintea purtată de personajele din „Honor of Kings”, unul dintre cele mai populare jocuri create de gigantul Tencent, cu sediul în Shenzhen.

    Autorităţile chineze au criticat vehement branduri vestice precum H&M, Adidas şi Nike, firme ce şi-au exprimat temerile vis-a-vis de condiţiile de muncă din Xinjiang, regiunea cu cel mai ridicat nivel de producţie de bumbac din China.

    Activiştii şi experţii în drepturile omului din cadrul ONU au acuzat China de tortură, detenţie în masă, muncă forţată şi sterilizarea uigurilor din Xinjiang. China a negat până acum toate acuzaţiile şi a declarat că măsurile pe care le-a aplicat sunt necesare pentru a combate extremismul din regiune.

    Între timp, H&M – al doilea cel mai mare retailer de îmbrăcăminte la nivel mondial – a fost scos din principalele site-uri de e-commerce din China şi peste 30 de celebrităţi locale au pus capăt legăturilor cu brandul suedez, Nike şi Adidas, scrie Global Times, ziar deţinut de statul chinez.

    Recent, utilizatorii platformelor chineze de social media au creat un hashtag ce a fost citit de peste un miliard de ori: „Susţin bumbacul din Xinjiang”.

    La ora redactării acestei ştiri, preţul unei acţiuni Burberry a înregistrat un declin de 1,7%. Capitalizarea bursieră a companiei este de 7,68 miliarde de lire, potrivit MarketWatch.

     

  • Chirie record: O casă a fost închiriată pentru 174.000 de dolari pe lună, peste 2 mil. dolari pe an

    Piaţa locuinţelor de lux din Hong Kong a stabilit un nou record, pe măsură ce recuperarea economică continuă să ofere semne de optimism de-a lungul Asiei, transmite Bloomberg.

    Compania de real estate Wharf Holdings a închiriat o casă pentru 174.00 de dolari pe lună, reiese dintr-un comunicat al firmei. Suma se traduce anual în peste două milioane de dolari pentru chiriaşul neidentificat.

    „Există magnaţi care încă nu şi-au găsit casa visurilor, aşa că au tendinţa de a închiria pentru o perioadă de timp o locuinţă înainte de a găsi o oportunitate de cumpărare”, spune Louis Ho, director de vânzări al agenţiei imobiliare Centaline Property.

    Citiţi continuarea pe www.businessmagazin.ro

     

  • Când dressingul devine el însuşi obiect de lux

    O dotare căutată a locuinţei în ultimii treizeci de ani, dressingul nu mai este un simplu spaţiu de depozitat haine şi pantofi, scrie Mansion Global, ci un spaţiu luxos în ton cu casa sau apartamentul în care se află.

    Dacă are ferestre, acestea pot fi acoperite cu o folie specială care să nu permită soarelui să decoloreze materialele delicate şi prevăzute cu jaluzele din materiale scumpe, folosite şi pe interiorul uşilor dulapurilor. Unele dressinguri sunt şi mici spaţii expoziţionale, cu tablouri pe pereţi, care pot fi inspirate de articolele de depozitate în încăpere. Sunt şi persoane care vor divane, flori proaspete şi fotografii de familie în dressing, pe lângă oglinzi. Firmele care se ocupă de design de interioare au solicitări de dressinguri luxoase în special de la femei, dar şi bărbaţii încep să fie interesaţi de aşa ceva.

  • Chirie record: O casă a fost închiriată pentru 174.000 de dolari pe lună, peste 2 mil. dolari pe an

    Piaţa locuinţelor de lux din Hong Kong a stabilit un nou record, pe măsură ce recuperarea economică continuă să ofere semne de optimism de-a lungul Asiei, transmite Bloomberg.

    Compania de real estate Wharf Holdings a închiriat o casă pentru 174.00 de dolari pe lună, reiese dintr-un comunicat al firmei. Suma se traduce anual în peste două milioane de dolari pentru chiriaşul neidentificat.

    „Există magnaţi care încă nu şi-au găsit casa visurilor, aşa că au tendinţa de a închiria pentru o perioadă de timp o locuinţă înainte de a găsi o oportunitate de cumpărare”, spune Louis Ho, director de vânzări al agenţiei imobiliare Centaline Property.

    În ultimul timp, piaţa rezidenţială a regiunii a raportat vânzări record de apartamente şi terenuri. Firma CK Asset Holdings a vândut luna trecută o locuinţă de lux pentru 59 de milioane de dolari, cea mai mare sumă oferită vreodată pentru o proprietate din Asia.