Tag: locale

  • Wetterbest a avut o creştere de 65% în primul semestru din 2017

    Pentru 2017, reprezentanţii companiei au în plan investiţii totale în valoare de 1 milion de euro, alocate în special achiziţionării de utilaje de ultimă generaţie, extinderii liniilor de producţie şi dezvoltării infrastructurii. Obiectivul este susţinerea unui ritm constant de creştere anuală, de două cifre, peste media pieţei.

    „Toate aceste realizări reprezintă confirmarea faptului că am luat cea mai bună decizie prin numirea fiului meu Valeriu în funcţia de Director General. Împreună formăm o echipă foarte bună. El a dovedit că este un excelent manager, interesat şi capabil să preia cât mai multe atribuţii. Îl felicit pe el şi pe întreaga echipă de conducere pentru modul în care cresc zi de zi valoarea brandului Wetterbest. În ceea ce mă priveşte, am acum posibilitatea să mă ocup şi mai mult de dezvoltarea strategică a firmei şi să îmi pun în aplicare viziunea conturată în cei peste 20 de ani de experienţă în acest domeniu. Avem planuri foarte mari!”, a declarat ing. Dragoş Irimescu, fondatorul Wetterbest.

    În vârstă de 27 de ani, Valeriu Irimescu lucrează în cadrul companiei din 2011, ocupând de-a lungul timpului mai multe poziţii. În perioada 2014 – 2016, a ocupat funcţia de Director Vânzări, fiind responsabil direct de operaţiunile de vânzări. A absolvit cursurile Universităţii Bucureşti, Facultatea de Administraţie şi Afaceri, Specializarea Administrarea Afacerilor şi Masteratul de Management al Riscului în Afaceri Internaţionale din cadrul ASE. De asemenea, în 2016 a finalizat cursurile Entrepreneurial MBA în cadrul Assebus Bucureşti.

    O altă realizare importantă este începerea activităţii de export. Au fost demarate vânzările externe în şapte ţări din Europa: Bulgaria, Serbia, Ungaria, Slovacia, Cehia, Belgia şi Franţa. Compania estimează că în 2017 va exporta circa 100.000 mp, în valoare de 1 milion de euro. Wetterbest estimează că în 2019 exporturile vor reprezenta 10% din totalul cifrei de afaceri. Pe viitor, ţinteşte extinderea vânzărilor şi pe alte pieţe importante, cum ar fi Polonia, Ucraina, Austria şi Germania.

    „După mulţi ani de creştere susţinută şi sănătoasă pe plan local, Wetterbest se orientează spre export. Rezultatele financiare din ultimii ani, dar mai ales aprecierea consumatorilor ne dau încredere pentru viitor. După această etapă de maturizare, urmează una nouă, în care vrem să îndrăznim mai mult. Sunt recunoscător şi nerăbdător pentru ceea ce urmează pentru Wetterbest, un brand puternic ce se impune pe piaţă prin calitatea superioară, dar şi prin unicitate”, a declarat Valeriu Irimescu, Director General al Grupului Wetterbest.

    Un atu în îndeplinirea planurilor propuse îl va reprezenta totodată tranzacţia Depaco-Teraplast. Cele două companii au în vedere exploatarea sinergiilor de aprovizionare şi cele comerciale.

    Nu în ultimul rând, lansarea de produse noi reprezintă o tactică importantă din strategia de dezvoltare. Recent, compania a lansat cel de-al cincilea profil de ţiglă metalică din portofoliu – Wetterbest Coloseeum . Noul produs din categoria premium se remarcă prin geometria aparte a panourilor de ţiglă metalică, zveltă şi amplă, inspirată din arhitectura Colosseumului de la Roma, cu avantaje deopotrivă estetice şi funcţionale pentru acoperiş. Alte cel puţin două produse urmează să fie lansate până la finalul anului.

    Wetterbest deţine una dintre cele mai mari capacităţi de producţie de ţiglă metalică şi accesorii din România, prin cele două fabrici de la Băicoi (jud. Prahova) şi Podari (jud. Dolj), şi reuneşte o echipă de circa 250 de angajaţi. În 2016, Grupul Wetterbest a obţinut o cifră de afaceri de 148 de milioane lei şi un profit consolidat de 12 milioane de lei, deţinând o cotă de piaţă de aproximativ 15%.

     

     

  • Este unul dintre cei mai puternici antreprenori din industria auto, iar totul a început din pasiunea pentru perfecţiunea pe patru roţi

    Era anul 1994 când omul de afaceri a mizat pe BMW, o marcă auto care fascina şi atunci şi continuă să fascineze şi astăzi. Povestea sa şi relaţia cu maşinile a pornit însă mult mai devreme, încă din anii studenţiei, când se afla în Ger­mania, patria-mamă pentru multe dintre cele mai cunoscute branduri din industria auto.

    „Încă din studenţie am luat contact cu lumea automobilistică, fiind la facultate în München, oraşul în care era fabricat BMW. Pot spune ca de acolo a pornit“, povesteşte Michael Schmidt.

    Totuşi, nu toată povestea sa se leagă de cea mai puternică economie europeană şi de brandurile auto „made in Germany“. Primul automobil condus de către cel care este astăzi preşedintele Auto­mobile Bavaria a fost o Dacia 1300L (L-ul provenea de la „lux“), poate cea mai cunoscută maşină produsă vreodată în România. Totuşi, primul automobil achi­ziţionat a fost un VW Käfer (Beetle), cumpărat în studenţie cu 800 de mărci germane. Michael Schmidt a emigrat în Germania în 1981 şi a revenit în ţară după Revoluţie, unde a pus bazele unuia dintre cei mai mari jucători din industria auto locală.

    Citiţi continuarea pe www.da.zf.ro

  • Prima ţară din lume care are roboţi-poliţişti. Deja patrulează străzile oraşelor – VIDEO

    Roboţi-poliţişti vor patrula străzile din Dubai începând cu luna mai 2017, colaborând cu forţele locale de ordine. Cele mai noi prototipuri au fost dezvăluite în cadrul GITEX – Expoziţia de Tehnologie şi Informaţii din Golf.

    Un astfel de robot a fost expus la târg, salutând oaspeţii şi strângându-le mâinile. Robotul este dotat şi cu un touchscreen ce poate fi folosit pentru a raporta crime sau pentru a achita amenzi din trafic. Robocop-ul din Dubai are şi capacitatea de a scana feţe.

    Robotul a fost văzut pentru prima dată de public la baza turnului Burj Khalifa.

    “Scopul nostru este de a creşte numărul de roboţi la 25% din efectivul de poliţie până în 2030”, a declarat Khaled al-Razzooqi, şeful departamentului servicii inteligente de la poliţia din Dubai

    Poliţia din Dubai, supercomputerul celor de la IBM Watson şi compania Google lucrează împreună pentru a adăuga un asistent virtual robotului, astfel încât acesta să poată răspunde comenzilor vocale. Folosind inteligenţa artificială, ei speră să creeze roboţi care să poată repera oameni de la 10 sau 20 de metri distanţă, să îi salute şi să discute cu ei.

    Robotul are capacitatea de a interacţiona cu trecătorii în mai multe limbi  şi poate recunoaşte anumite gesturi de la o distanţă de 1,5 metri. El va fi amplasat în principal în locuri frecventate intens de turişti şi este echipat cu o camera care transmite imagini live şi poate identifica suspecţi urmăriţi de poliţie.


     

  • Prima ţară din lume care are roboţi-poliţişti. Deja patrulează străzile oraşelor- VIDEO

    Roboţi-poliţişti vor patrula străzile din Dubai începând cu luna mai 2017, colaborând cu forţele locale de ordine. Cele mai noi prototipuri au fost dezvăluite în cadrul GITEX – Expoziţia de Tehnologie şi Informaţii din Golf.

    Un astfel de robot a fost expus la târg, salutând oaspeţii şi strângându-le mâinile. Robotul este dotat şi cu un touchscreen ce poate fi folosit pentru a raporta crime sau pentru a achita amenzi din trafic. Robocop-ul din Dubai are şi capacitatea de a scana feţe.

    Robotul a fost văzut pentru prima dată de public la baza turnului Burj Khalifa.

    “Scopul nostru este de a creşte numărul de roboţi la 25% din efectivul de poliţie până în 2030”, a declarat Khaled al-Razzooqi, şeful departamentului servicii inteligente de la poliţia din Dubai

    Poliţia din Dubai, supercomputerul celor de la IBM Watson şi compania Google lucrează împreună pentru a adăuga un asistent virtual robotului, astfel încât acesta să poată răspunde comenzilor vocale. Folosind inteligenţa artificială, ei speră să creeze roboţi care să poată repera oameni de la 10 sau 20 de metri distanţă, să îi salute şi să discute cu ei.

    Robotul are capacitatea de a interacţiona cu trecătorii în mai multe limbi  şi poate recunoaşte anumite gesturi de la o distanţă de 1,5 metri. El va fi amplasat în principal în locuri frecventate intens de turişti şi este echipat cu o camera care transmite imagini live şi poate identifica suspecţi urmăriţi de poliţie.


     

  • Prima ţară din lume care are roboţi-poliţişti. Deja patrulează străzile oraşelor- VIDEO

    Roboţi-poliţişti vor patrula străzile din Dubai începând cu luna mai 2017, colaborând cu forţele locale de ordine. Cele mai noi prototipuri au fost dezvăluite în cadrul GITEX – Expoziţia de Tehnologie şi Informaţii din Golf.

    Un astfel de robot a fost expus la târg, salutând oaspeţii şi strângându-le mâinile. Robotul este dotat şi cu un touchscreen ce poate fi folosit pentru a raporta crime sau pentru a achita amenzi din trafic. Robocop-ul din Dubai are şi capacitatea de a scana feţe.

    Robotul a fost văzut pentru prima dată de public la baza turnului Burj Khalifa.

    “Scopul nostru este de a creşte numărul de roboţi la 25% din efectivul de poliţie până în 2030”, a declarat Khaled al-Razzooqi, şeful departamentului servicii inteligente de la poliţia din Dubai

    Poliţia din Dubai, supercomputerul celor de la IBM Watson şi compania Google lucrează împreună pentru a adăuga un asistent virtual robotului, astfel încât acesta să poată răspunde comenzilor vocale. Folosind inteligenţa artificială, ei speră să creeze roboţi care să poată repera oameni de la 10 sau 20 de metri distanţă, să îi salute şi să discute cu ei.

    Robotul are capacitatea de a interacţiona cu trecătorii în mai multe limbi  şi poate recunoaşte anumite gesturi de la o distanţă de 1,5 metri. El va fi amplasat în principal în locuri frecventate intens de turişti şi este echipat cu o camera care transmite imagini live şi poate identifica suspecţi urmăriţi de poliţie.


     

  • Cod galben de inundaţii în mai multe judeţe din ţară

    Potrivit Institutului Naţional de Hidrologie şi Gospodărire a Apelor, codul galben este valabil de joi ora 12.00 până vineri ora 10.00 pe râurile din bazinele hidrografice Vişeu, Iza (judeţul Maramureş), Someşul Mare şi afluenţi (judeţul Bistriţa-Năsăud).

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Un mail primit a determinat-o să devină antreprenoare. Anul trecut compania sa a bifat venituri de 200.000 de euro

    ”Din ce în ce mai mulţi angajatori nu-şi vor mai permite să spună că angajaţii lor au opţiunea să plece dacă nu sunt mulţumiţi de locul de muncă; polul puterii de negociere se va schimba total: dacă înainte angajatorul era pe poziţie de negociere, acum angajatul este cel care va negoica, el va da trendul şi nu angajatorul“, descrie Dana Tudor, managing partner al companiei de consultanţă în resurse umane Creative & Bright, o tendinţă observată pe piaţa locală a muncii. Dana Tudor lucrează din 2011 în domeniul resurselor umane, iar din 2012 este antreprenor.

    Compania pe care a înfiinţat-o a bifat venituri de 200.000 euro anul trecut: dintre acestea, 60% au fost generate de activităţile de training şi consultanţă, de evenimente – aproximativ 15%, iar serviciile de well-being (programe dedicate îmbunătăţirii stării fizice şi psihice a angajaţilor) au generat în jur de 15% din venituri. Pentru anul în curs, Tudor previzionează venituri de 300.000 de euro. Antreprenoarea a absolvit Universitatea Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca, specializarea management, dar şi un program masteral, tot în management; şi-a completat ulterior studiile cu un MBA de un an de zile la EXEC-EDU.

    Şi-a consolidat însă pregătirea cu diverse cursuri de dezvoltare personal şi profesională. După universitate, a hotărât să vină în Capitală pentru a-şi începe cariera, fiindcă la momentul respectiv nivelul oportunităţilor din Cluj nu era la fel de ridicat ca al celor din Bucureşti. Şi-a început cariera în 2005, la Oracle, în funcţia de senior renewal specialist, având în responsabilitate piaţa din SUA. S-a angajat apoi în compania de resurse umane Dynamic Human Resources (2011), unde a ajuns în doi ani în funcţia de director general. A descoperit că programele de training, dezvoltarea şi educaţia sunt direcţii pe care vrea să se axeze după ce a făcut un curs de programare neurolingvistică. ”Tot timpul am fost pasionată de evoluţie, de învăţare şi educaţie; sunt o fire autodidactă, reuşesc să am un proces continuu de învăţare pentru că îmi face plăcere şi consider că aceasta este cea mai mare valoare pe care o putem aduce dezvoltării noastre personale, dar şi profesionale“, descrie antreprenoarea preocupările care au motivat-o, de altfel, să intre şi pe piaţa de training.

    La antreprenoriat a ajuns însă în 2012, din întâmplare. Primise un e-mail care promova un training de competenţe antreprenoriale organizat de o facultate din Bucureşti; proiectul era cofinanţat prin fonduri europene şi implica şi un concurs de planuri de business. Condiţia de participare la concurs era înfiinţarea unei firme; a făcut acest lucru şi a şi câştigat concursul. Banii câştigaţi, circa 1.500 de euro, au fost investiţi în dezvoltarea afacerii: ”Nu mi-am propus să devin antreprenor; am observat că în general multe proiecte de succes se întâmplă să apară prin diverse conjuncturi şi nu pentru că omul îşi doreşte cu ardoare să fie antreprenor.“ Ulterior însă, valoarea investiţiilor a crescut şi a ajuns la câteva zeci de mii de euro, majoritatea fondurilor fiind alocate dezvoltării angajaţilor (al căror număr a ajuns la şapte, iar al colaboratorilor, la 100), dezvoltării infrastructurii IT, a website-ului, dar şi pentru realizarea de materiale folosite în proiecte.

    Creative & Bright are între 50 şi 100 de clienţi, în Bucureşti şi alte oraşe din ţară, dar şi din afara graniţelor; pentru eMAG, de pildă, lucrează în toate locurile în care compania este prezentă. Din portofoliul lor de clienţi, majoritatea sunt corporaţii cu peste 100 de angajaţi, cei mai mulţi din domeniul IT. Dana Tudor nu generalizează şi spune că în diverse sectoare de activitate sunt companii care investesc mai mult în dezvoltarea angajaţilor, iar altele, deloc. Oferă însă un exemplu de domeniu în care resursele alocate dezvoltării angajaţilor ar trebui să crească: ”Dacă în domeniul auto, acum mai mult timp, maşinile se vindeau de la sine, acum avem nevoie de oameni de vânzări care să fie proactivi, care să ştie să aducă clienţi. Din punctul meu de vedere, cel puţin pe ceea ce am testat eu în auto, lucrurile acestea nu se întâmplă, oamenii de vânzări încă mai speră să se mai întoarcă acele vremuri, iar companiile din zona aceasta investesc destul de puţin în dezvoltarea oamenilor“, spune ea, precizând că nu este totuşi o regulă generală. Există şi companii foarte mari care fac investiţii, dar sunt şi destul de multe care nu investesc aproape deloc în această direcţie.

    Un alt exemplu este cel al zonei de producţie, unde majoritatea trainingurilor sunt cele profesionale sau obligatorii, iar zona de soft skills rămâne în zona de aspiraţie. Dana Tudor consideră că mai ales în vremurile în care trăim, abilităţile de a negocia, de a influenţa şi de a manageria relaţii şi situaţii reprezintă atuuri: ”Avem un nivel al stresului foarte mare, se munceşte foarte mult, efortul este foarte mare pentru mult mai puţin comparativ cu acum 7-8 ani. Este clar că avem nevoie de oameni performanţi din perspectiva competenţelor profesionale, dar avem nevoie şi de oameni pe care să-i pregătim pentru situaţii mai deosebite cu care se poate confrunta compania în contextul unor procese de separare, fuziuni şi achiziţii etc.“ Acestea necesită o adaptare a angajaţilor, potrivit ei: ”Avem nevoie de angajaţi care să răspundă rapid la schimbare, care să se adapteze şi să fie orientaţi spre soluţii; acest lucru nu se face prin intermediul sau dezvoltarea competenţelor profesionale, ci prin traininguri de soft skills“.  

  • De ce vrea cel mai mare producător de ţigarete din lume ca românii să renunţe la fumul de ţigară

    Totuşi, renunţarea la ţigările convenţionale a tuturor fumătorilor de pe plan local reprezintă principalul obiectiv al lui Branislav Bibic, Director general al Philip Morris România de jumătate de an. Care sunt paşii pe care îi face în această direcţie?

    “Visul meu numărul 1 este să îi convertesc pe toţi fumătorii din România la IQOS şi nu glumesc când spun acest lucru: este ultimul gând cu care adorm şi primul cu care mă trezesc dimineaţa”, descrie Branislav Bibic, director general al companiei Philip Morris, principala sa preocupare de la preluarea mandatului din România, în cadrul evenimentului Meet the CEO. Philip Morris International (PMI) este prezentă pe piaţa locală prin două entităţi juridice: Philip Morris Trading S.R.L. şi Philip Morris România S.R.L.

    Acestea au înregistrat în 2015, cel mai recent an pentru care există informaţii publice disponibile, venituri cumulate de aproximativ 2,4 miliarde de lei şi un profit net de circa 50 de milioane de lei; peste 800 de angajaţi lucrează în cele două companii. Philip Morris ocupă locul trei într-o piaţă estimată de Business Magazin la 3,5 miliarde de euro (după multinaţionala britanică British American Tobacco, cu afaceri cumulate de 1,65 mld. euro în 2015 şi Japan Tobacco International, cu afaceri de 879 mil. euro în 2015). Industria este al doilea cel mai mare contributor la bugetul de stat şi printre cele mai importante în ceea ce priveşte exporturile (exportul de ţigări a crescut de aproape 10 ori în ultimul deceniu şi se apropia anul trecut de 1 miliard de euro).

    Producătorul de ţigarete, care are în portofoliu mărci ca Marlboro şi L&M, este prezent pe plan local încă din 1993, perioadă în care Branislav Bibic nu îşi începuse încă parcursul profesional în cadrul companiei. „Vin din Croaţia, am studiat diferite lucruri: de la inginerie mecanică la studii europene, administrarea afacerilor, iar acum conduc afacerea Philip Morris din România”, îşi trasează, în câteva linii, Branislav Bibic povestea carierei. Iar dacă mai demult se autocaracteriza drept un „social smoker”, acum este un utilizator social de IQOS, dispozitivul din categoria celor cu potenţial de risc redus, care reprezintă principalul pariu al companiei americane pentru viitor.

    Coincidenţele au marcat cariera lui Branislav Bibic, după cum mărturiseşte înainte de începerea evenimentului Meet the CEO, aspect pe care îl demonstrează apoi în povestea sa profesională; tot coincidenţele l-au adus în câteva dintre cele mai frumoase oraşe europene. „Nu m-am gândit niciodată la cât de frumos este un loc, am căutat mereu oportunităţi de carieră interesante, care aduceau provocări; totuşi, probabil că nu am fost întotdeauna strategic în ceea ce priveşte dezvoltarea mea profesională.” Branislav Bibic este originar din oraşul Zadar de pe coasta dalmată croată.

    Pe la mijlocul anilor ’90, când îşi finaliza studiile de inginerie mecanică la o universitate din Zagreb, a plecat în Viena să lucreze la un proiect ştiinţific la Institutul de Termodinamică, ce aparţinea de Universitatea Tehnică din Viena, ca urmare a pasiunii sale pentru termodinamică. În acea perioadă a avut şi primul loc de muncă, într-o funcţie de vânzări în turism. După ce şi-a terminat proiectul de diplomă şi a mai lucrat câţiva ani în turism, a ajuns în oraşul belgian Bruges, cu o bursă de studii în domeniul ştiinţelor europene în cadrul unui program masteral în Colegiul Europei (colegiu belgian cu două campusuri, în Bruges, Belgia, şi în Varşovia, Polonia). După absolvirea studiilor de Integrare Economică Europeană, s-a angajat într-o fundaţie politică din Croaţia; a lucrat aici câţiva ani, iar de acolo a făcut pasul spre Parlamentul croat, unde a rămas pentru o perioadă scurtă de timp. Trecerea în lumea corporate a făcut-o printr-un post în cadrul multinaţionalei croate din FMCG Atlantic Group, de unde a făcut apoi pasul spre Philip Morris.

    Branislav Bibic şi-a început cariera în industria tutunului în urmă cu un deceniu, iar traseul său spre funcţia de CEO a fost unul atipic: a început în funcţia de corporate affairs manager pentru Croaţia, Slovenia şi Bosnia, după câţiva ani s-a mutat în centrul de operaţiuni din Lausanne, ca manager regulatory affairs pentru regiunea EEMA (Europa de Est, Orientul Mijlociu şi Africa). Următorul pas a fost promovarea în funcţia de director affairs pentru regiunea Europa Centrală Sud, după aproximativ un an, iar în 2012 a preluat primul rol de general manager, pentru Philip Morris Croaţia. Trecerea la conducerea pieţei croate a fost cea mai mare schimbare, dar şi cea mai dificilă şi frumoasă din cariera lui. „Aveam foarte puţină experienţă comercială pe atunci, aşadar a trebuit să învăţ multe foarte rapid şi a trebuit să am multă încredere în oamenii din jurul meu, dar a fost foarte important, probabil a fost jobul de care m-am bucurat cel mai mult până acum, după rolul pe care îl am acum, din România.”

  • Top 100 cei mai admiraţi CEO: Dragoş Geleţu, managing director al KLG Europe Logistics

    Previziunile pentru anul în curs se referă la un plus de 10% faţă de rezultatele anului trecut, când cifra de afaceri s-a plasat la 25 de milioane de euro, în creştere faţă de nivelul raportat în 2014 (24 de milioane de euro).

    Geleţu a absolvit ASE, Facultatea de Management în Transporturi, Construcţii şi Telecomunicaţii, iar înainte de a înfiinţa filiala locală a KLG a lucrat vreme de 12 ani în aceeaşi industrie, lucrând pentru Frans Maas/DSV, ultima poziţie deţinută fiind tot de managing director.

    Despre momentul în care s-a hotărât să pornească de la zero o companie, admite franc acum că a fost cel mai greu moment din cariera sa. A fost „o nebunie de moment, am vrut să-mi demonstrez mie însumi că pot construi o companie de la zero care să ajungă în topul companiilor din domeniul – transport şi logistică”, declară Dragoş Geleţu, care crede că are în sânge spiritul antreprenorial.

    A participat la capitalul investit cu 20%, dar spune că puterea decizională este mai mare, având un cuvânt egal în greutate cu al partenerilor olandezi.

  • Grupul Le Manoir anunţă deschiderea La Vinuri, noul gastro wine bar cu specific românesc

    Meniul de vinuri cuprinde 50 de etichete atent selecţionate de la producători din principalele regiuni viticole ale ţării -Banat, Dobrogea, Moldova, Muntenia şi Transilvaniaprintre care se numără unele dintre cele mai bune crame româneşti: Davino, Petro Vaselo, SERVE, Metamorfosis, Prince Ştirbey. Mai mult, oaspeţii La Vinuri se pot bucura de o selecţie de şpriţuri de Dealu Mare şi Oltenia, preparate după metoda clasică, cu sifon.
     
    Localul vine cu preparate culinare, româneşti, la preţuri ce variază între 10 şi 45 RON: platoul de mezeluri din carne de Mangaliţa, brânzeturile cu tradiţie, spuma de vinete, fasolea bătută, servită cu ceapă. “În calitate de importatori de produse gastronomice şi vinuri franţuzeşti, precum şi de operatori de restaurante, de peste 13 ani, ne bucurăm să observăm că există o ofertă generoasă de produse româneşti bune şi că artizanii autohtoni acordă o atenţie tot mai mare tehnicilor de preparare. Am deschis La Vinuri, fiindcă am identificat atât crame, cât şi furnizori care ne pot livra constanţă în calitate, şi am decis să completăm această selecţie cu câteva preparate tradiţionale, precum sarmalele şi drobul de miel, create în bucătăria localului.”, declară Cristian Preotu, proprietar al grupului Le Manoir.
     
    Noul local are o capacitate de 20 de locuri la masă, în interior şi 20 pe terasă. Ambianţa este una modernă, în care se remarcă o serie de accente specifice culturii locale: ţesături olteneşti realizate la războaie tradiţionale, vase de lut şi o colecţie de pictură, ce aduce împreună nume precum Arthur Verona, Constantin Piliuţă, Sorin Ilfoveanu, Ştefan Câlţia,
    Ştefan Pelmuş şi Teri Iacsa. “La Vinuri îşi propune să devină o destinaţie atât pentru segmentele de turişti şi expaţi care îsi doresc să se bucure de o experienţă culturală specifică, dar şi pentru publicul român, căutător de răsfăţuri locale. Lor le propunem, deci, răcoritoarele noastre naţionale, realizate în casă din siropuri de fructe şi sifon, ţuicile Zetea sau Ilie Galben şi berea artizanală românească.”, completează Cristian Preotu.
     
    Investiţia în reamenajarea localului deţinut încă din 2010, de către grupul Le Manoir este evaluată la 50.000 de Euro. Reprezentanţii La Vinuri preconizează un trafic de 50 de persoane pe zi şi o notă de plată medie de 75 RON.