De la interdicţia impusă de ruşi circulaţiei unui autovehicul murdar la bizara amendă de 78 de dolari pentru cei care lovesc cu maşina un trecător, Huffington Post prezintă 50 dintre cele mai ciudate sancţiuni pentru cei care circulă pe drumurile publice.
IATĂ AICI CELE MAI STUPIDE LEGI DE CIRCULAŢIE, CE AMENZI SE DAU ŞI ÎN CE ŢĂRI SE APLICĂ
CCR a publicat, marţi, motivarea la soluţia dată în ceea ce priveşte excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art.2 din Legea nr.90/2001 privind organizarea şi funcţionarea Guvernului României şi a ministerelor, ridicată de Avocatul Poporului.
În motivarea deciziei se precizează că sintagma „nu au suferit condamnări penale” încetează să mai constituie o interdicţie la dobândirea calităţii de membru al Guvernului în ceea ce priveşte persoanele care cad sub incidenţa sau sunt beneficiare ale unei legi de dezincriminare sau de amnistie sau care au fost reabilitate printr-o hotărâre judecătoreasă definitivă, persoane cu privire la care condamnarea penală încetează să mai producă efectele extrapenale prevăzute de lege.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro
Apple a încheiat recent un proiect-pilot de asamblare a unui iPhone în India; este vorba de un număr redus de telefoane iPhone SE, unul dintre modelele ieftine produse de Apple, după cum a precizat compania pentru cei de la CNBC.
Fenomenul pare să fie din ce în ce mai răspândit: producători de medicamente, giganţi din zona tehnologiei şi chiar retaileri se grăbesc să extindă afacerile în India. Numeroase start-up-uri din Silicon Valley decid să deruleze primele operaţiuni pe piaţa indiană.
Economia Indiei înregistrează cea mai rapidă creştere la nivel global, depăşind China şi situându-se mult peste ritmul statelor dezvoltate. PIB-ul a cunoscut în ultimii ani un plus de 7%, transformând India în cea de-a treia economie a lumii ca mărime; mai mult, potrivit unui raport recent al PwC, economia din India o va depăşi până în 2050 pe cea a Statelor Unite.
Demografia joacă şi ea un rol extrem de important: tinerii de sub 35 de ani reprezintă două treimi din populaţia de 1,2 miliarde; nu e astfel de mirare că India este o piaţă pe care majoritatea companiilor vor să intre.
În ultimii cinci ani Apple a deţinut titlul de cel mai valoros brand din lume, însă a pierdut această onoare în 2017. Potrivit raportului Brand Finance Global 500 rankings, producătorul iPhone-ului a pierdut primul loc în favoarea lui Google.
Valoarea Apple a scăzut cu 27% la 107,1 miliarde de dolari în 2016, în timp ce Google a ajuns la 109,5 miliarde de dolari. Valoarea Amazon a crescut foarte mult (52%), atingând o sumă de 106,4 miliarde de dolari.
Opt din primele zece branduri din lume sunt din SUA. Brandul coreean Samsung (locul 6) este următorul cel mai puternic brand din lume care nu e din SUA, cu o valoare de 66,2 miliarde de dolari. Lista continuă cu banca chinezească ICBC (locul 10), cu o valoare de 47,8 miliarde de dolari. De fapt, băncile reprezintă unul dintre cele mai proeminente businessuri, o instituţie bancară fiind cel mai valoros brand în opt ţări. În topul celor mai valoroase branduri din lume urmează producătorii auto Toyota (Japonia) şi BMW (Germania), cu valori de 46,3 miliarde de dolari, respectiv 37,1 miliarde de dolari.
De ce este important acest clasament? Pentru că nu doar Apple, ci şi companii precum Amazon, Starbucks, Uber sau Foxconn îşi mută afacerile în India.
Şi chiar dacă nu există dubii în ceea ce priveşte oportunităţile de dezvoltare în India, acestea nu sunt lipsite de obstacole precum reguli neclare sau inconsistente sau practici de corupţie. Companii precum Apple trebuie să accepte aceste provocări dacă vor să reuşească pe o piaţă atât de competitivă.
Revenind la corupţie, aceasta reprezintă poate cea mai importantă frână în calea companiilor americane care vor să mute o parte a activităţii aici. ”India nu e un loc simplu“, a spus Ravin Gandhi, CEO al GMM Nonstick Coatings, companie ce produce aparatură de bucătărie pentru unii dintre cei mai mari retaileri de profil din lume. Gandhi, care derulează activităţi atât în India cât şi în China, spune că există o singură variantă: ”Obişnuieşte-te cu ideea! Multe companii americane au probleme în a muta operaţiunile în India pentru că le e frică să se urce în avion şi să îşi murdărească mâinile“, remarcă el. ”Dar succesul peste hotare necesită perseverenţă, iar pornirea unei afaceri în India e cu atât mai mult o treabă complicată şi extrem de încurcată.“
Obţinerea unei licenţe de business, depăşirea întârzierilor birocratice şi rezolvarea unor cereri subtile pentru ”donaţii“ sunt lucruri cu care oamenii de afaceri nu sunt, în mod normal, obişnuiţi.
Potrivit indexului de percepţie a corupţiei din 2016, prezentat de Transparency International, India şi China ocupă la egalitate locul 79 din 176, în urma Cubei (56), Statelor Unite (18), Canadei (9) sau Marii Britanii (10).
Numeroase companii din America au dat greş în India din cauza problemelor operaţionale, crede şi Dhruv Ratra, fondator şi CEO al KhelNow.com, o reţea socială pentru fanii sportului indian. ”Wal-Mart şi Amazon sunt poate cele mai importante exemple în acest sens“, spune Ratra, care are o bogată experienţă în demararea afacerilor pe tărâm indian. ”Samsung, Microsoft, Google sau Facebook se confruntă cu un fenomen endemic de corupţie şi legi fiscale de-a dreptul draconice, toate astea într-un sistem cultural încă necunoscut.“ Din punctul său de vedere, soluţia poate veni doar prin schimbarea modelului de business şi realizarea unor înţelegeri cu parteneri locali.
”Suntem interesaţi de eleaborarea unor reguli comune de conduită în spaţiul informatic”, a declarat oficialul rus.
Potrivit lui Patrushev, nu toate statele sunt însă de acord cu această propunere din cauza regulilor comune ce ar trebui elaborate.
”Consider că încă trebuie să întreprindem eforturi în acest domeniu pentru o anumită perioadă de timp. Ei vor ajunge la aceleaşi concluzii la care am ajuns şi noi pentru că este foarte dificil să asiguri securitate cibernetică pe cont propriu”, a adăugat acesta, subliniind că Rusia nu aşteaptă obţinerea unui acord general al statelor şi va începe să lucreze pe cont propriu, dar solicită elaborarea unor reguli comune ale jocului.
Conform cotidianului Financial Times, Guvernele statelor şi companiile trebuie să intensifice măsurile de protecţie pentru a face faţă eventualelor noi atacuri cibernetice masive de genul celor care au afectat zeci de ţări în ultimele zile.
În decrusul timpului conducătorii auto au căutat metode care să-i scape de această pacoste, de la bliţuri de avertizare date de colegii de trafic, la aplicaţiile pentru smartphone prin care şoferii se pot avertiza reciproc de locurile unde sunt prezente radarele, formele au evoluat şi ele odată cu progresul tehnicii.
IATĂ AICI CUM FENTEAZĂ ROMÂNII RADARELE ŞI CE METODE FOLOSESC
Mai ales atunci când ni se aplică direct. Legile sunt făcute pentru a evita un haos. Oriunde în societate, inclusiv în trafic. Nişte oameni care – teoretic – ne vor binele, sunt puşi să legifereze nişte lucruri. Ce se întâmplă însă atunci când se pierd cu firea şi dictează legi absurde? Peste tot în lume există exemple de legi cel puţin ciudate, ca să nu spunem complet negândite. Cea cu traversatul găinii prin locuri nepermise e doar una dintre ele.
Mai ales atunci când ni se aplică direct. Legile sunt făcute pentru a evita un haos. Oriunde în societate, inclusiv în trafic. Nişte oameni care – teoretic – ne vor binele, sunt puşi să legifereze nişte lucruri. Ce se întâmplă însă atunci când se pierd cu firea şi dictează legi absurde? Peste tot în lume există exemple de legi cel puţin ciudate, ca să nu spunem complet negândite. Cea cu traversatul găinii prin locuri nepermise e doar una dintre ele.
De la 1 ianuarie 2016 intră în vigoare o serie de normative şi reglementări care vor genera plusuri sau minusuri în bugetele populaţiei şi firmelor. MEDIAFAX consemnează principalele schimbări care vor interveni odată cu intrarea în vigoare a acestor măsuri.
Cele mai importante schimbări sunt de ordin fiscal, respectiv reducerea cotei-standard de TVA de la 20% la 19%, eliminarea taxei pe construcţiile speciale („taxa pe stâlp”), eliminarea supraaccizei de 7 eurocenţi/litru la carburanţi, introducerea impozitului specific – forfetar – în turism şi menţinerea scutirii de impozit pe profitul reinvestit (scutire care iniţial era programată să fie suspendată de la 1 ianuarie).
Tot de la 1 ianuarie, factura la energia electrică livrată populaţiei va scădea cu 1,9%, pentru că la nivelul distribuitorilor au fost reduse unele taxe care diminuează cu 3,8% până la 9,04% costurile specifice, potrivit unui anunţ recent al Autorităţii Naţionale de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE). Până la ora emiterii acestei ştiri, ANRE nu a transmis informaţii referitoare la o eventuală schimbare de preţuri la gazele naturale începând cu data de 1 ianuarie 2017.
Populaţia va plăti, începând chiar cu prima lună din acest an, o taxă pentru groapa de gunoi în valoare de 80 de lei/tonă/lună, adică 80 de bani la 10 kilograme. Specialiştii din domeniul mediului au calculat că o gospodărie generează aproximativ 30 de kilograme de deşeuri menajere pe lună, ceea ce înseamnă că taxa pentru groapa de gunoi ar putea fi de 2,4 lei pe lună, adică mai puţin de 30 de lei pe an.
Referitor la măsurile fiscale de reducere a TVA, de eliminare a „taxei pe stâlp” şi de eliminare a supraaccizei, reamintim că PSD a solicitat recent premierului Dacian Cioloş să ia în calcul o amânare a intrării acestora în vigoare la data de 1 ianuarie, dar până în momentul difuzării acestei ştiri nu a fost comunicată o poziţie oficială.
Există şi o serie de măsuri care trebuiau să intre la 1 ianuarie, dar, din diverse motive, au fost amânate. Printre acestea se regăseşte „Legea 51%” (care prevede obligativitatea retailerilor de a comercializa produse româneşti în proporţie de cel puţin 51%), apoi Legea insolvenţei persoanelor fizice, ca şi încetarea scutirilor de impozit pe profitul reinvestit. De asemenea, Guvernul a prorogat recent termenul de 1 ianuarie pentru data de 1 februarie la o serie de majorări salariale şi facilităţi acordate bugetarilor, iar creşterea salariului minim pe economie a fost lăsată la latitudinea noului Guvern.
De la 1 ianuarie 2016 intră în vigoare o serie de normative şi reglementări care vor genera plusuri sau minusuri în bugetele populaţiei şi firmelor. MEDIAFAX consemnează principalele schimbări care vor interveni odată cu intrarea în vigoare a acestor măsuri.
Cele mai importante schimbări sunt de ordin fiscal, respectiv reducerea cotei-standard de TVA de la 20% la 19%, eliminarea taxei pe construcţiile speciale („taxa pe stâlp”), eliminarea supraaccizei de 7 eurocenţi/litru la carburanţi, introducerea impozitului specific – forfetar – în turism şi menţinerea scutirii de impozit pe profitul reinvestit (scutire care iniţial era programată să fie suspendată de la 1 ianuarie).
Tot de la 1 ianuarie, factura la energia electrică livrată populaţiei va scădea cu 1,9%, pentru că la nivelul distribuitorilor au fost reduse unele taxe care diminuează cu 3,8% până la 9,04% costurile specifice, potrivit unui anunţ recent al Autorităţii Naţionale de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE). Până la ora emiterii acestei ştiri, ANRE nu a transmis informaţii referitoare la o eventuală schimbare de preţuri la gazele naturale începând cu data de 1 ianuarie 2017.
Populaţia va plăti, începând chiar cu prima lună din acest an, o taxă pentru groapa de gunoi în valoare de 80 de lei/tonă/lună, adică 80 de bani la 10 kilograme. Specialiştii din domeniul mediului au calculat că o gospodărie generează aproximativ 30 de kilograme de deşeuri menajere pe lună, ceea ce înseamnă că taxa pentru groapa de gunoi ar putea fi de 2,4 lei pe lună, adică mai puţin de 30 de lei pe an.
Referitor la măsurile fiscale de reducere a TVA, de eliminare a „taxei pe stâlp” şi de eliminare a supraaccizei, reamintim că PSD a solicitat recent premierului Dacian Cioloş să ia în calcul o amânare a intrării acestora în vigoare la data de 1 ianuarie, dar până în momentul difuzării acestei ştiri nu a fost comunicată o poziţie oficială.
Există şi o serie de măsuri care trebuiau să intre la 1 ianuarie, dar, din diverse motive, au fost amânate. Printre acestea se regăseşte „Legea 51%” (care prevede obligativitatea retailerilor de a comercializa produse româneşti în proporţie de cel puţin 51%), apoi Legea insolvenţei persoanelor fizice, ca şi încetarea scutirilor de impozit pe profitul reinvestit. De asemenea, Guvernul a prorogat recent termenul de 1 ianuarie pentru data de 1 februarie la o serie de majorări salariale şi facilităţi acordate bugetarilor, iar creşterea salariului minim pe economie a fost lăsată la latitudinea noului Guvern.