BusinessMagazin

Tag: jucatori

  • Peste 11.000 de croitorese lucrează în România pentru H & M. Vezi ce salariu primesc

    Grupul suedez H & M, unul dintre cei mai mari jucători din moda mon­dială, lucrează în România direct sau indirect cu circa 30 de fabrici care au un total de peste 11.000 de salariaţi. Astfel, unităţi de producţie cu afaceri de circa 880 de milioane de lei trimit peste graniţă haine şi pantofi către 4.000 de magazine din toată lumea.

    „H & M lucra la început în Ro­­mâ­nia în sistem de lohn şi doar hai­nele basic. Acum însă, din datele noastre ei lu­crează doar în sistem integrat şi doar anu­­mite produse speciale pen­tru bran­durile mai scumpe precum COS. Pen­tru brandul H & M în Ro­mânia se mai produc doar colecţiile cele mai scum­pe, ce­le de designer“, spune un pro­ducător local, furnizor al H & M.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Cursa spre podium. Cum vrea Answear să ajungă în primii trei jucători de pe piaţa de fashion online

    Cei peste 12 ani în marketing digital şi strategie de business online au constituit doar unul dintre argumentele care i-au determinat pe polonezii de la Answear să o pună la coordonare a activităţilor din România, o piaţă pe care au păşit anul trecut. Cu profil de matematician şi background de programator, Raluca Radu analizează la afacerile Answer şi comerţul online uitându-se la cifre şi tot soiul de măsurători, interesată să extragă maximum de informaţie, esenţa tendinţelor şi detalii despre comportamentul de consum. Precizia specifică cifrelor se reflectă şi în discursul ei, răspunsurile fiind scurte şi la obiect.

    Answear este liderul pieţei de fashion online din Polonia, un magazin multibrand ce s-a extins în Cehia, Slovacia, Ucraina şi România, iar în momentul în care a preluat conducerea operaţiunilor locale, Raluca Radu declara că aşteaptă afaceri de 3,6 milioane de euro în acest an. Ce s-a întâmplat pe parcursul celor opt luni care au trecut de atunci? „Suntem în grafic. Avem afaceri de peste 2 milioane de euro până acum“, răspunde fără să ezite Raluca Radu. Acest fapt se datorează şi pieţei de fashion online aflate în creştere. „Piaţa este clar pe val. Dacă anul trecut estimam valoarea la sub 200 milioane de euro, anul acest credem că va ajunge chiar la 400 de milioane de euro“, este de părere şefa Answear.

    Retailerul polonez nu are o prezenţă fizică în România şi nici nu plănuieşte să deschidă un magazin sau un depozit aici, iar livrarea se face în continuare din Polonia; însă timpul de aşteptare a scăzut de la patru zile – cât era la început – la trei. „O zi în afara ţări şi două în România.“ Din acest motiv, compania din ţara vecină nu plănuieşte să deschidă un depozit aici pentru că nu s-ar justifica reducerea timpului de livrare cu o zi versus costul unui depozit. „Plus că s-ar diminua stocurile, iar acum avem acces la toate produsele“, continuă Raluca Radu.

    Aşadar Answear mizează în continuare pe un model pur online, care l-a făcut lider de piaţă în Polonia şi un jucător important în Cehia sau Slovacia, iar în România urmează acelaşi traseu. În momentul de faţă traficul de pe mobile este mai mare decât traficul de pe desktop. „Din ce am observat, asta este tendinţa pe toată piaţa“, iar un român plăteşte în medie peste 300 de lei când face cumpărături la retailerul polonez. Interesant este că media unui coş de cumpărături pe mobile este mai mare cu 10% decât cea de pe desktop. Cu toate acestea, polonezii nu au o aplicaţie de smartphone pentru magazinul lor din România: „Dezvoltarea unui site «responsive» pentru mobile este obligatorie, aplicaţia este ceva facultativ. Aplicaţia este o direcţie, dar nu este un punct important acum. Mai întâi trebuie să cucerim o parte mai mare din piaţă pentru ca aceasta să aibă sens“, spune Radu.

    Odată cu preluarea conducerii Answear România, Raluca Radu a stabilit şi un obiectiv ambiţios: să intre în 2017 între primii trei jucători de pe piaţa de fashion online. Acum, tot mai mulţi români se îndreaptă spre magazinele virtuale, unde circa 2,7 milioane de români şi-au făcut anul trecut cel puţin o dată cumpărăturile pe internet; cheltuielile au ajuns la 1,4 miliarde de euro, cu aproximativ 30% mai mult decât în 2014, potrivit calculelor Ziarului Financiar pe baza datelor de la INS şi de la jucătorii din piaţă, iar din această sumă peste 10% merg către achiziţiile de modă.

    Strategia de dezvoltare a polonezilor se concentrează pe aducerea de produse şi branduri noi şi pe „avantajele online-ului. Unde nu eşti deranjat de vânzător, ai timp să te uiţi în linişte de oriunde“. Pentru a compensa lipsa prezenţei într-un magazin şi a încercării produselor înainte de achiziţie, Raluca Radu spune că Answear vrea să uşureze returul şi rambursarea rapidă. Despre ramburs spune că vrea să ajungă la un termen de o săptămână anul acesta, faţă de cele 15 zile prevăzute în lege. Tot în 2016 vrea să introducă sistemul de retur gratuit, despre care afirmă că s-a blocat în detalii tehnice. „În zona de online, tot timpul te loveşti de probleme de genul acesta. Niciodată nu sunt suficienţi programatori“, spune Radu.

    Dezvoltarea platformei tehnologice se face în ţara de origine a grupului, fapt care nu este tocmai ideal: „E clar că este un sughiţ faptul că dezvoltarea se află în Polonia“.

     

  • The International 2016 devine cel mai mare turneu de eSports din toate timpurile. Fanii DOTA 2 au contribuit cu 17 milioane de dolari la fondul de premiere

    The International 2016 este cea dea şasea ediţie a celei mai mari competiţii de DOTA 2, joc video, din lume. Turneul va avea loc în Seattle şi va începe pe 2 august. Până în prezent fondul de premiere al turneului a ajuns la 18,5 milioane de dolari şi este în continuă creştere deoarece fanii pot contribui la fond achiziţionând diferite produse virtuale. 17 milioane din cele 18,5 provin din contribuţiile fanilor, care au cheltuit 68 de milioane de dolari pe obiecte virtuale, iar 25% din aceşti bani s-au dus către fondul de premiere.

    În competiţie participă 16 echipe din întreaga lume şi fiecare dintre echipa va obţine un premiu în bani indiferent de poziţia ocupată. Anul trecut, competiţia a fost câştigată de echipa americană Evil Geniuses şi a obţinut un premiu de 6,6 milioane de dolari. Locul doi a fost ocupat de CDEC Gaming (2,8 milioane de dolari), pe locul trei s-a clasat LGD Gaming  (2,2 mil.) şi locul patru a fost ocupat de Vici Gaming (1,5 mil de euro).

    Anul trecut fondul de premiere a ajuns de la 1,6 milioane de dolari până la 18,4 milioane de dolari.

    Sportul electronic devine din ce în ce mai vizibil, la care participă din ce în ce mai mulţi jucători şi spectatori, dar şi o oportunitate de business. Recent Alibaba, gigantul chinez, a anunţat o investiţie de 150 milioane de dolari în eSports. Ramura Alisports a companieie va găzdui turneul de eSports World Electronic Sports Games care are un fond de premiere de 5,5 milioane de dolari. Anul trecut, în competiţiile de DOTA 2 s-au oferit peste 31 de milioane de dolari, în cadrul League of Legends peste 7 milioane de dolari, Conter-Strike: Global Offensive peste 6 milioane de dolari.

    Jucătorii echipei Evil Geniuses (DOTA2) au obţinut cele mai mari câştiguri de până acum din eSports (aproape toţi cei cinci jucători au câştigat 2 milioane de dolari fiecare).

  • Australia a câştigat Cupa Mondială de Vâjthaţ, un joc inspirat din franciza “Harry Potter” – VIDEO

    Deşi pentru unii este doar un joc imaginar, pentru jucătorii de la Cupa Mondială de Vâjthaţ, care a avut loc pe 24 iulie, competiţia a fost una cât se poate de reală, potrivit Reuters.

    Sportul, inspirat din franciza “Harry Potter” semnată de J.K. Rowling, este practicat în viaţa reală de jucători care ţin mături între picioare, exact ca vrăjitorii tineri din seria magică arhi cunoscută.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Australia a câştigat Cupa Mondială de Vâjthaţ, un joc inspirat din franciza “Harry Potter” – VIDEO

    Deşi pentru unii este doar un joc imaginar, pentru jucătorii de la Cupa Mondială de Vâjthaţ, care a avut loc pe 24 iulie, competiţia a fost una cât se poate de reală, potrivit Reuters.

    Sportul, inspirat din franciza “Harry Potter” semnată de J.K. Rowling, este practicat în viaţa reală de jucători care ţin mături între picioare, exact ca vrăjitorii tineri din seria magică arhi cunoscută.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cât câştigă cel mai în vogă agent de jucători din lumea fotbalului. Are mai mulţi bani decât a reuşit să strângă Lionel Messi de-a lungul carierei

    Mino Raiola este cel mai în vogă agent de jucători din lumea fotbalului, după ce în această vară a intermediat transferurile lui Zlatan Ibrahimovic şi Henrikh Mkhitaryan la Manchester United, iar acum se pregăteşte să-l ducă şi pe francezul Paul Pogba la gruparea pregătită de Jose Mourinho.

    Sub contract cu Raiola se află şi Mario Balotelli şi Romelu Lukaku, doi atacanţi care foarte probabil vor schimba echipele în această vară, iar mutările îi vor aduce venituri importante şi agentului italian.

    Conform The Sun, Raiola a încasat din fotbal nu mai puţin de 300 de milioane de euro, adică mai mulţi bani decât a reuşit să strângă Lionel Messi de-a lungul carierei în care a câştigat deja cinci Baloane de Aur.

    Raiola activează ca agent de jucători de la sfârşitul anilor ’80 şi a început să-şi facă cu adevărat un nume în momementul în care a intermediat trecerea lui Pavel Nedved de la Sparta Praga în Serie A, la Lazio Roma, după Euro 1996. 20 de ani mai târziu, Mino Raiola reprezintă zeci de jucători şi are anual venituri de ordinul zecilor de milioane de euro.

    Cititi mai multe pe www.medaifax.ro

  • Un român dă lecţii agenţilor din lumea întreagă: anul trecut a câştigat mai mulţi bani decât impresarul lui Cristiano Ronaldo

    Suntem în plină perioadă de mercato, iar englezii au realizat un top al celor mai importanţi cinci agenţi de jucători din Europa. Un român, Constantin Dumitraşcu, se află pe aceeaşi listă cu Jorge Mendes şi Mino Raiola, cei mai cunoscuţi impresari ai momentului.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Kaufland şi Selgros, singurii jucători pe format mare care au deschis magazine în 2016. Până la finalul anului, în joc intră şi retailerul francez Carrefour

    În prezent în România există 50 de magazine cash & carry şi 186 de hipermarketuri. Până la finalul anului sunt planificate patru hipermarketuri noi şi un magazin de tip angro.

    În prima jumătate a anului comerţul modern local s-a extins cu doar trei magazine noi pe format mare, respectiv două hipermarketuri Kaufland şi un magazin cash&carry sub brandul Selgros. Până la finalul anului sunt aşteptate încă 7-8 inaugurări, din partea aceloraşi doi retaileri şi din partea Carrefour. Ceilalţi jucători de pe aceste formate fie au pus în stand-by expansiunea din România, fie aleg să dezvolte alte formate.

    Un magazin pe format mare, fie el hipermarket sau cash & carry, măsoară între 4.000 şi 15.000 de metri pătraţi şi necesită investiţii pe măsură, ce pot ajunge până la 20 de milioane de euro per unitate, sumă ce cuprinde şi preţul terenului.
     
    Acesta listează însă la raft o varietate largă de produse, de câteva zeci de mii de articole, până la un maxim de 60.000 în cazul pieţei din România.
     
    Citiţi mai multe pe www.zf.ro

  • Euro 2016: UEFA a anunţat echipa turneului final

    Comisia tehnică a Uniunii Asociaţiilor Europene de Fotbal (UEFA), condusă de fostul internaţional român Ionuţ Lupescu, a anunţat, luni, prin intermediul site-ului oficial, cei mai buni 11 jucători ai Campionatului European din Franţa, decizia fiind luată de un număr de 13 membri ai acesteia.

    Franţa a pierdut finala Euro 2016, scor 0-1, în faţa Portugaliei, însă se poate mândri cu trofeele individuale. Pe lângă trofeul de cel mai bun jucător şi cel de golgheter, cucerite de Antoine Griezmann, francezii au doi jucători şi în cel mai bun “11” al turneului final.

    Astfel, din echipa turneului final fac parte: Rui Patricio pentru postul de portar, Joshua Kimmich, Pepe, Jerome Boateng şi Raphael Guerreiro sunt cei patru fundaşi, Toni Kroos, Joe Allen, Antoine Griezmann, Aaron Ramsey şi Dimitri Payet sunt mijlocaşii, iar Cristiano Ronaldo ocupă postul de atacant.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • “Ce s-a întâmplat cu România la Euro 2016 se întâmplă zilnic cu România”. Ştucan, despre adevăratele motive ale prăbuşirii fotbalului dintr-o ţară coruptă până în măduva oaselor

    Cum am ajuns în acest punct abisal?

    Explicaţiile nu ţin doar de sistemul de joc folosit de Iordănescu sau de netitularizarea unui jucător sau a altuia. Ele sunt multe. Şi neplăcute.

    Câtă vreme sistemul corupt din fotbalul românesc comunist a fost consolidat după 1990 de Mircea Sandu şi Dumitru Dragomir şi îi înghite încet-încet şi pe actualii conducători ai federaţiei, disperaţi să fie votaţi de nişte preşedinţi de club troglodiţi, mirosind a transpiraţie, care vin la Adunarea Generală doar pentru bufetul oferit gratis de FRF

    Câtă vreme sistemul din fotbal este validat de mediul politic care numeşte preşedinţii la FRF, LPF, MTS şi COSR din rândul sau cu ajutorul serviciilor secrete

    Câtă vreme cluburile din România sunt introduse în insolvenţă de cămătarii care-i creditează, doar pentru a scăpa de datoriile la stat şi la jucători.

    Câtă vreme singurul club din România care a câştigat Cupa Campionilor nu se mai numeşte ca în 1986, la Sevilla, şi este supt, ca de o lipitoare grasă, de multiplul condamnat George Becali.

    Câtă vreme, sub ochii îngăduitori ai DNA, meciurile trucate sugrumă primele trei ligi, aflate în ofertele caselor de pariuri, în timp ce unii dintre jurnalişti plâng că Şumudică a fost suspendat

    Câtă vreme 80 la sută dintre fotbaliştii din România sunt neplătiţi de peste 3 luni şi folosiţi pentru trucarea meciurilor

    Câtă vreme strategia LPF este doar să împartă drepturile TV, iar cea a cluburilor este doar de a încasa şi a cheltui acei bani nejustificaţi de calitatea fotbalului pe care îl oferă

    Câtă vreme jucătorii care au vorbit curajos despre meciuri trucate nu-şi mai găsesc de lucru într-un sistem putred care îi refuză ca pe nişte viermi trădători

    Câtă vreme secretarul general al FRF, Gabriel Bodescu, negociază cu conducerea Astrei cât şi când să-i suspende antrenorul prins cu cont la pariuri

    Câtă vreme Gică Popescu, căpitanul Generaţia de Aur, a ajuns după gratii pentru complicitate într-un caz de fraudare a cluburilor din România

    Câtă vreme Gică Hagi, cel mai bun fotbalist român al tuturor timpurilor, promovează Viitorul şi apoi se salvează doi ani consecutiv de la retrogradare cu meciuri suspectate de a fi aranjate pentru pariuri

    Câtă vreme conducerile cluburilor fraudate în Dosarul Transferurilor nu s-au considerat prejudiciate în urma devalizării societăţilor lor cu peste 10 milioane de dolari, preferând să tacă din gură complice

    Câtă vreme actuala conducere FRF a închis ochii la fel de complice când Steaua a sabotat turneul din Antalya şi, mai grav, când soţia antrenorului de la Steaua a încercat să convingă jucătorii de la Zimbru să nu joace amicalul cu România

    Câtă vreme, fotbaliştii continuă să moară pe teren sau în ambulanţe lipsite de dotare, contractate de oficialii iresponsabili ai cluburilor, iar oficialii FRF şi LPF amână în şedinţa Comitetului Executiv propunerile de schimbare a regulamentului care vizau siguranţa jucătorilor pentru a-şi da prime pentru participarea la turneul final

    Câtă vreme unii au ajuns să plângă după Mircea Sandu, prietenul, partenerul şi uneori creditorul infractorilor din fotbalul românesc

    Câtă vreme niciun club din România nu are un departament competent de marketing şi, exceptând Academia Hagi, niciun centru decent de copii şi juniori

    Câtă vreme regulamentele sunt făcute ambiguu pentru a favoriza aşa zişii investitori care vor doar să devalizeze cluburile de banii din drepturile TV

    Câtă vreme majoritatea antrenorilor din fotbalul românesc este şcolită de o federaţie care le-a dat licenţele la grămadă, pe repede înainte

    Câtă vreme fotbaliştii români primesc o educaţie tactică sănătoasă abia când se transferă în străinătate, deşi aceste lucruri se învaţă în juniorat

    Câtă vreme Bogdan Stancu, golgeterul echipei naţionale la turneul final, joacă la Genclerbirligi, un club modest din Turcia

    Câtă vreme selecţionerul a fost numit politic, deşi nu mai antrenase de 10 ani

    Câtă vreme avem un stadion naţional construit la un preţ umflat şi care a stat închis mai bine de jumătate de an din cauza haosului birocratic şi legislativ.

    Câtă vreme sportul românesc nu beneficiază de o lege a sponsorizării

    Câtă vreme ne considerăm români doar când mai câştigăm o medalie răzleaţă în vreun sport pe care-l dominam acum un deceniu

    Câtă vreme sistemul corupt din fotbal este doar o copie şi în acelaşi timp o prelungire a corupţiei generalizate din societate.

    Câtă vreme puşcăriile sunt pline de scriitori, iar străzile pline de puşcăriabili.

    Câtă vreme românii votează primar un personaj aflat după gratii. 

    Câtă vreme asistăm nepăsători cum ţara ne este furată de sub picioare.

    Câtă vreme responsabilii adevăraţi pentru moartea a 64 de tineri în clubul Coletiv sunt în continuare în libertate.

    Câtă vreme oamenii mor cu zile în spitalele din România, colonizaţi de bacterii ucigaşe.

    În fine, câtă vreme toate aceste lucruri se întâmplă, avem ţara pe care o merităm.

    Ce s-a întâmplat cu România la Euro 2016 nu este o întâmplare. Este ce se întâmplă zi de zi cu România.

    Depinde doar de noi ca lucrurile să se schimbe. Schimbarea poate începe azi, mâine sau, respectând fatalitatea acestui neam, niciodată.