BusinessMagazin

Tag: it

  • Care este facultatea din România ai cărei studenţi sunt căutaţi de tot mai multe companii şi chiar au şi cea mai mare şansă să devină milionari în euro

    Politehnica din Bucureşti şi-a consolidat în primele zile ale acestui an reputaţia deja solidă de fabrică de milionari după ce o companie înfiinţată de doi absolvenţi ai săi a fost achiziţionată de gigantul mondial al industriei de advertising Publicis. Este vorba de Tremend Software, un furnizor de soft şi servicii de consultanţă în IT înfiinţat în urmă cu 16 ani de foştii colegi de la Facultatea de Automatică şi Calculatoare, Marius Hanganu şi Ioan Cocan. Care a fost drumul de la IT-ist la antreprenor şi manager de companie citiţi în cele ce urmează.

    Drumul de la un start-up până la o companie de 30 milioane de euro nu a fost unul simplu, eforturile din primii cinci ani fiind definitorii pentru parcursul înregistrat până astăzi. „Traiectoria noastră a fost ca o rachetă doar în ultimii ani, dar mai mulţi ani am învăţat la job, adică am fost programatori, consultanţi şi de-abia, să zicem, după cinci ani am început creşterea în sensul că am început să punem structurile, deci am început să lucrăm, cum se zice, on the business, nu in the business“, a povestit Ioan Cocan, cofondator al Tremend Software.

    Un moment important a fost şi cel în care compania a început să apară în topuri internaţionale ale celor mai dinamice firme de tehnologie, a adăugat el. „După 2016 când am apărut prima dată în topul celor mai dinamice companii de tehnologie realizat de Deloitte şi care a fost un moment important pentru noi, a fost un moment de trezire sau de revelaţie: ca o firmă de mare creştere noi făceam ce făceam de obicei.

    După aceea ne-am dat seama că prin clienţii pe care-i aveam, parteneriatele pe care le-am dezvoltat, puteam creşte sustenabil, ceea ce am şi făcut şi într-adevăr au venit după aceea mai multe cereri cărora nu le-am dat curs la momentul respectiv.“ Tremend a reuşit să-şi dezvolte businessul la nivel internaţional şi să înregistreze o creştere a afacerilor de 100 de ori în zece ani.

    Cu o asemenea creştere Tremend a devenit o ţintă de achiziţie pentru gigantul mondial din publicitate Publicis, care a preluat, după nouă luni de negocieri, întregul pachet de acţiuni – tranzacţia fiind anunţată în primele zile ale acestui an. Odată cu vânzarea companiei către grupul Publicis, Tremend devine cea mai recentă poveste de succes a industriei de IT din România, după alte cazuri precum formidabilul caz al UiPath sau Bitdefender – care e la un pas de listarea în SUA, sau FintechOS, care de asemenea e pe cale de a deveni un unicorn după evoluţia puternic ascendentă din ultimii ani.

    În prezent nu mai este nevoie neapărat de absolvirea unei facultăţi de IT pentru a face parte din asemenea poveşti de succes din tehnologie, a spus Ioan Cocan. „Împreună cu Marius (Hanganu – n.red., cofondatorul Tremend) am terminat şi am fost colegi de grupă la Automatică şi Calculatoare. Dar colegii sunt din varii zone, şi cibernetică, matematică, electronică, practic nu există limite. Educaţia în IT acum o poate face oricine. Evident facultatea ajută foarte mult la structurare şi este important să existe, dar în acelaşi timp avem şi colegi care au terminat facultăţi care nu au neapărat legătură cu IT-ul, dar cu interes, dedicare şi poate şi un pic de talent uneori, cu siguranţă se poate face o carieră bună.“

    Dacă UiPath ajută companiile să-şi automatizeze activităţile interne în special, Tremend ajută la digitalizarea proceselor de business şi astfel şi la digitalizarea relaţiilor cu entităţile din exterior. Pentru a face acest lucru de multe ori Tremend lucrează la conectarea sistemelor interne, lucru mai puţin vizibil pentru cei care văd din afară o companie sau o platformă, a explicat Ioan Cocan.

    „Asta se vede din exterior şi asta este foarte important în toată industria – experienţa pe care o are utilizatorul, de aceea vorbim de aplicaţii web mobile, sisteme de infotainment în automobile. Asta se vede din exterior, dar în spate evident este o muncă intensă în a conecta multe sisteme şi aici cred că este «sosul secret» şi ceea ce facem bine şi ce am făcut în atâţia ani în a ne integra şi a oferi o experienţă bună utilizatorilor, dar integrând zeci de sisteme din spate, care nu se văd.“ Soluţiile dezvoltate de companie au ajuns astfel să aibă zeci de milioane de utilizatori în întreaga lume, a declarat Marius Hanganu, cofondator al Tremend Software.

    „Tremend este o organizaţie de inginierie care construieşte platforme pentru clienţii săi în peste 20 de ţări. Platformele noastre servesc peste 60 de milioane de utilizatori finali în domenii precum cel financiar – pentru bănci şi alte instituţii, de tehnologie, în zona de maşini, semiconductori şi aşa mai departe, pentru retail şi e-commerce, producţie, şi nu în ultimul rând proiecte în zona sectorului public european, cu Comisia Europeană.“ În acest context, grosul veniturilor companiei vine din exterior. „Segmentul internaţional este extrem de important, peste 60% din veniturile companiei sunt din exterior. 2021 a fost un an foarte bun, cu o creştere de peste 40%, la peste 30 de milioane de euro cifră de afaceri, iar numărul de colegi este undeva la 650 acum“.

    CITESTE AICI MATERIALUL INTEGRAL

  • Fabrica de milionari în euro a României. Care este şcoala unde s-au specializat foarte mulţi dintre milionarii ţării noastre

    Politehnica din Bucureşti şi-a consolidat în primele zile ale acestui an reputaţia deja solidă de fabrică de milionari după ce o companie înfiinţată de doi absolvenţi ai săi a fost achiziţionată de gigantul mondial al industriei de advertising Publicis. Este vorba de Tremend Software, un furnizor de soft şi servicii de consultanţă în IT înfiinţat în urmă cu 16 ani de foştii colegi de la Facultatea de Automatică şi Calculatoare, Marius Hanganu şi Ioan Cocan. Care a fost drumul de la IT-ist la antreprenor şi manager de companie citiţi în cele ce urmează.

    Drumul de la un start-up până la o companie de 30 milioane de euro nu a fost unul simplu, eforturile din primii cinci ani fiind definitorii pentru parcursul înregistrat până astăzi. „Traiectoria noastră a fost ca o rachetă doar în ultimii ani, dar mai mulţi ani am învăţat la job, adică am fost programatori, consultanţi şi de-abia, să zicem, după cinci ani am început creşterea în sensul că am început să punem structurile, deci am început să lucrăm, cum se zice, on the business, nu in the business“, a povestit Ioan Cocan, cofondator al Tremend Software.

    Un moment important a fost şi cel în care compania a început să apară în topuri internaţionale ale celor mai dinamice firme de tehnologie, a adăugat el. „După 2016 când am apărut prima dată în topul celor mai dinamice companii de tehnologie realizat de Deloitte şi care a fost un moment important pentru noi, a fost un moment de trezire sau de revelaţie: ca o firmă de mare creştere noi făceam ce făceam de obicei.

    După aceea ne-am dat seama că prin clienţii pe care-i aveam, parteneriatele pe care le-am dezvoltat, puteam creşte sustenabil, ceea ce am şi făcut şi într-adevăr au venit după aceea mai multe cereri cărora nu le-am dat curs la momentul respectiv.“ Tremend a reuşit să-şi dezvolte businessul la nivel internaţional şi să înregistreze o creştere a afacerilor de 100 de ori în zece ani.

    Cu o asemenea creştere Tremend a devenit o ţintă de achiziţie pentru gigantul mondial din publicitate Publicis, care a preluat, după nouă luni de negocieri, întregul pachet de acţiuni – tranzacţia fiind anunţată în primele zile ale acestui an. Odată cu vânzarea companiei către grupul Publicis, Tremend devine cea mai recentă poveste de succes a industriei de IT din România, după alte cazuri precum formidabilul caz al UiPath sau Bitdefender – care e la un pas de listarea în SUA, sau FintechOS, care de asemenea e pe cale de a deveni un unicorn după evoluţia puternic ascendentă din ultimii ani.

    În prezent nu mai este nevoie neapărat de absolvirea unei facultăţi de IT pentru a face parte din asemenea poveşti de succes din tehnologie, a spus Ioan Cocan. „Împreună cu Marius (Hanganu – n.red., cofondatorul Tremend) am terminat şi am fost colegi de grupă la Automatică şi Calculatoare. Dar colegii sunt din varii zone, şi cibernetică, matematică, electronică, practic nu există limite. Educaţia în IT acum o poate face oricine. Evident facultatea ajută foarte mult la structurare şi este important să existe, dar în acelaşi timp avem şi colegi care au terminat facultăţi care nu au neapărat legătură cu IT-ul, dar cu interes, dedicare şi poate şi un pic de talent uneori, cu siguranţă se poate face o carieră bună.“

    Dacă UiPath ajută companiile să-şi automatizeze activităţile interne în special, Tremend ajută la digitalizarea proceselor de business şi astfel şi la digitalizarea relaţiilor cu entităţile din exterior. Pentru a face acest lucru de multe ori Tremend lucrează la conectarea sistemelor interne, lucru mai puţin vizibil pentru cei care văd din afară o companie sau o platformă, a explicat Ioan Cocan. „Asta se vede din exterior şi asta este foarte important în toată industria – experienţa pe care o are utilizatorul, de aceea vorbim de aplicaţii web mobile, sisteme de infotainment în automobile. Asta se vede din exterior, dar în spate evident este o muncă intensă în a conecta multe sisteme şi aici cred că este «sosul secret» şi ceea ce facem bine şi ce am făcut în atâţia ani în a ne integra şi a oferi o experienţă bună utilizatorilor, dar integrând zeci de sisteme din spate, care nu se văd.“ Soluţiile dezvoltate de companie au ajuns astfel să aibă zeci de milioane de utilizatori în întreaga lume, a declarat Marius Hanganu, cofondator al Tremend Software. „Tremend este o organizaţie de inginierie care construieşte platforme pentru clienţii săi în peste 20 de ţări. Platformele noastre servesc peste 60 de milioane de utilizatori finali în domenii precum cel financiar – pentru bănci şi alte instituţii, de tehnologie, în zona de maşini, semiconductori şi aşa mai departe, pentru retail şi e-commerce, producţie, şi nu în ultimul rând proiecte în zona sectorului public european, cu Comisia Europeană.“ În acest context, grosul veniturilor companiei vine din exterior. „Segmentul internaţional este extrem de important, peste 60% din veniturile companiei sunt din exterior. 2021 a fost un an foarte bun, cu o creştere de peste 40%, la peste 30 de milioane de euro cifră de afaceri, iar numărul de colegi este undeva la 650 acum“.

    Tremend lucrează cu clienţi din diferite industrii dar două dintre cele mai importante sunt cel financiar şi de retail, a explicat Marius Hanganu.

    „Un exemplu ar fi Banca Europeană de Reconstrucţie şi Dezvoltare care este atât un client cât şi un partener. Un client cu care construim sau reconstruim de fapt platformele pe care bancherii le folosesc în evaluarea investiţiilor. Banca Europeană este o bancă de investiţii care gestionează un portofoliu de aproximativ 50 de miliarde şi platformele prin care bancherii evaluează investiţiile pe care banca urmează să le facă sunt destul de avansate. Şi aici avem mai multe echipe care lucrează evident agile. Un alt exemplu este Carrefour, unul dintre cei mai mari retaileri din lume şi care este un client vechi pentru care suntem, cel puţin în România, unul dintre partenerii lor principali dacă nu cel mai mare şi cu care am construit şi reconstruit de-a lungul anilor diverse platforme de la comerţ la soluţii de gestionarea comenzilor şi aşa mai departe. În America, de exemplu, lucrăm cu o companie în zona de producţie pentru care am refăcut soluţia lor de producţie. Pe scurt, în fabricile unde este implementată soluţia respectivă sunt diverse maşini, calculatoare, pe care operatorii fabricii care mişcă braţul robotului de colo colo interacţionează cu aplicaţia respectivă care înregistrează o mulţime de evenimente şi ajută per total gestionarea unei fabrici să spunem. Este o soluţie extrem de complexă şi avansată – acolo câteva milisecunde în plus pierdute pe traseu pot să coste şi milioane de dolari compania.“

    Conexiunea cu Publicis a fost realizată de o firmă americană de consultanţă în fuziuni şi achiziţii, angajată iniţial pentru a găsi un partener care să sprijine expansiunea rapidă a companiei. „Povestea este destul de simplă. Tremend a crescut de peste zece ori în ultimii 5 ani şi ne doream să menţinem ritmul acesta de creştere, chiar mai mult, să-l accelerăm pentru a putea fi relevanţi la nivel european şi poate chiar mai mult. Şi ca să facem acest lucru aveam nevoie de acces la pieţe în care, în momentul de faţă, nu suntem, la clienţi şi mai mari la bugete şi mai mari şi aşa mai departe. Acest lucru se putea face cu investiţii semnificative din partea noastră şi ne-ar fi luat probabil destul de mult, poate de două-trei ori mai mult decât în varianta actuală sau evident cu un partener, aşa că ne-am pornit motoarele să căutăm aceşti parteneri. Acest demers, care până la urmă s-a transformat într-o achiziţie, a început de peste nouă luni. Procesul a fost destul de intens şi s-a finalizat cu alegerea companiei cu care am simţit că avem cele mai multe elemente în comun şi anume Publicis Sapient, care este parte a grupului mai mare Publicis.”

    Dacă aveţi un proiect de start-up tech scrieţi-ne pe adresa de e-mail zfitgeneration@zf.ro.

    Start-up Pitch

    1. Invitat: Florian Lettner, CEO şi cofondator al Fretello

    Ce face? Start-up-ul austriac a dezvoltat o aplicaţie mobilă bazată pe inteligenţă artificială şi realitate augumentată care îi învaţă pe pasionaţii de muzică să cânte la chitară.

    „Folosim realitatea augmentată şi inteligenţa artificială pentru a detecta instrumentele muzicale şi imaginile în timp real – ştim unde sunt corzile, spre exemplu. Şi folosim inteligenţa artificială pentru a afişa apoi informaţii,
    arătându-le oamenilor unde să-şi pună degetele, ce corzi să folosească, direct pe smartphone-urile lor. Tot prin IA analizăm modul în care oamenii cântă pentru a oferi efectiv feedback în timp real. Spre exemplu, ceea ce putem face este că dacă un utilizator cântă prea repede sau dacă face mişcări rapide, primeşte semnale şi mesaje pe telefon. Acest lucru are ca rezultat modificări microtonale, astfel încât notele să rămână corecte.”

    2. Invitat: Grégoire Vigroux, cofondator al bonapp.eco

    Ce face? A dezvoltat o aplicaţie mobilă cu prin care şi-a propus să reducă risipa alimentară, investiţia iniţială fiind de 100.000 euro. Recent, start-up-ul a luat o finanţare de 800.000 euro de la mai mulţi investitori.

    „Avem nevoie de bani pentru a ne extinde în alte oraşe din România, dar şi în alte ţări din regiune. În primul rând, ne uităm foarte mult la Bulgaria, unde avem şi alte businessuri şi mulţi parteneri de afaceri, dar ne uităm şi la alte ţări din regiune.”

    3. Invitat: Horaţiu Răduţiu, fondator al Hawking

    Ce face? A dezvoltat un chatbot care îşi propune să crească productivitatea magazinelor online şi să menţină relaţia dintre acestea şi consumatori, soluţie ce este testată în prezent pe trei site-uri active în România.

    „Am început să dezvoltăm şi o aplicaţie de mobil care estimăm că va fi disponibilă în următoarele două – trei săptămâni. Aplicaţia practicii va ajuta şi pe cei care au magazine fizice să ţină legătura cu clienţii mai simplu. De asemenea, urmează să aducem noi îmbunătăţiri chatbotului pe care l-am creat deja, iar acest upgrade va avea loc săptămâna viitoare.”

    Start-up Update

    1. Invitat: Alexandru Cojocaru, cofondator şi CEO, Licenseware – soluţii pentru managementul licenţelor software

    Ce e nou? Start-up-ul a reuşit să accelereze substanţial businessul în circa şase luni, crescându-şi numărul de clienţi şi parteneri strategici la nivel internaţional, precum şi numărul de soluţii lansate pe piaţă. Creşterea accelerată a dus şi la obţinerea celei de-a doua finanţări, în valoare de 500.000 euro de la de la Early Game Ventures şi Fortech Investments.

    „În ultimele 6 luni de la investiţia iniţială pre-seed, Licenseware a reuşit să accelereze la nivelul potrivit pentru a ridica încă o rundă. Acesta a fost rezultatul efortului extraordinar al echipei noastre, împreună cu validarea puternică a pieţei. Runda iniţială de pre-seed ne-a oferit suficient suport pentru a ajunge la următoarea etapă a evoluţiei noastre. Acum este timpul să trecem la un nivel superior. Această investitie de tip seed ne va accelera şi mai mult rata de creştere şi ne va permite să ne extindem mai eficient în alte pieţe, cum ar fi SUA şi Australia.”

    2. Invitat: Andrei Dudoiu, managing partner în cadrul SeedBlink – platformă de equity crowdfunding

    Ce e nou? Platforma locală de investiţii a trecut de 9.000 de investitori, dintre care 20% sunt investitori internaţionali, care provin din 25 de ţări.

    „Am ţintit sus din punct de vedere planuri şi suntem în grafic din punctul de vedere al numărului de start-up-uri şi al ponderii la care au ajuns proiectele internaţio­nale. E adevărat că e o perioadă de acomodare atunci când porneşti pe un drum nou aşa cum am făcut-o noi de astă vară, un drum care se referă şi la oameni potriviţi să parcurgă acest drum nou şi pe care i-am recrutat, dar nu se întâmplă lucrurile peste noapte. Este şi o perioadă de acomodare şi de fine tuning în echipă. Numărul de start-up-uri este în grafic, conform cu ceea ce am plănuit, la fel şi numărul de investitori pentru că nu poţi să construieşti un portofoliu de start-up-uri internaţionale doar cu investitori români şi asta a fost una dintre priorităţile noastre – să aducem în platformă cât mai mulţi investitori sau conturi de investitori din toată Europa şi mai mult decât atât să devină şi activi, adică să investească.”

    Start-up Star

    Invitat: Marius Hanganu, cofondator, Tremend Software

    Dezvoltare fulger: Compania locală de consultanţă în IT şi dezvoltare de soft, Tremend, a ajuns să fie achiziţionată de gigantul francez Publicis după ce a demarat în urmă cu un an discuţii pentru identificarea unui partener care să sprijine un proces de expansiune accelerată.

    „Povestea este destul de simplă. Tremend a crescut de peste zece ori în ultimii 5 ani şi ne doream să menţinem ritmul acesta de creştere, chiar mai mult, să-l accelerăm pentru a putea fi relevanţi la nivel european şi poate chiar mai mult. Şi ca să facem acest lucru aveam nevoie de acces la pieţe în care în momentul de faţă nu suntem, la clienţi şi mai mari la bugete şi mai mari şi aşa mai departe. Acest lucru se putea face cu investiţii semnificative din partea noastră şi ne-ar fi luat probabil destul de mult, poate de două-trei ori mai mult decât în varianta actuală sau evident cu un partener, aşa că ne-am pornit motoarele să căutăm aceşti parteneri. Acest demers, care până la urmă s-a transformat într-o achiziţie, a început de peste nouă luni. Procesul a fost destul de intens şi s-a finalizat cu alegerea companiei cu care am simţit că avem cele mai multe elemente în comun şi anume Publicis Sapient, care este parte a grupului mai mare Publicis.”

    ZF IT Generation, emisiune lansată de ZF în noiembrie 2019, are ca ţintă descoperirea start-up-urilor hi-tech cu idei de produse sau servicii care vor duce la dezvoltarea unei noi generaţii de milionari din IT ai României. După mai bine de 370 de ediţii, emisiunea are un nou format în care am adăugat o serie de rubrici pentru a aduce plus valoare în ecosistemul local de start-up-uri tech – Start-up Pitch, Start-up Update, Start-up Boost, Start-up Star, Investor Watch, Sfatul

     

  • Primul unicorn în lei din IT de la Bursa de la Bucureşti: compania de software Arobs Transilvania sparge pragul de 1 mld. lei capitalizare după un raliu de 10% în doar o săptămână. Un IT-ist din Cluj, la o avere de 130 mil. euro, plus 20 mil. euro în doar o lună

    Pe parcurul şedinţei de tranzacţionare de vineri, 7 ianuarie 2022, compania din IT Arobs Transilvania (AROBS), care dezvoltă aplicaţii software pentru diverse ramuri economice, a spart pragul de 1 miliard de lei capitalizare, potrivit datelor agregate de ZF. Arobs devine astfel primul emitent din sectorul IT de la Bursa de la Bucureşti care atinge statusul de unicorn în lei.

    La ora redactării acestei ştiri, acţiunile AROBS se tranzacţionează la 2,2 lei, plus 5,8% faţă de şedinţa precedentă, echivalentul unei valori de piaţă de puţin peste 1 mld. lei. Este pentru prima oară de la listarea din 6 decembrie 2021 când Arobs atinge această valoare. Spre comparaţie prima şedinţă de tranzacţionare a fost încheiată la 884 mil. lei.

    Aşadar de la listare încoace evaluarea AROBS a urcat cu 116 mil. lei, adică 13%. În prima săptămână din 2022 acţiunile AROBS au urcat cu 10% pe tranzacţii de circa 3,5 mil. lei.

    Odată cu listarea din decembrie, antreprenorul clujean Voicu Oprean a intrat în clasamentul celor mai mari deţinători de acţiuni la Bursa de la Bucureşti, cu un portofoliu de aproximativ 110 de milioane de euro. La preţurile din prezent, investiţia lui Oprean la Arobs este de circa 130 mil. euro, aşdar plus 20 mil. euro în doar o lună.

    Absolvent al Universităţii Tehnice din Cluj-Napoca, cu o licenţă în Automatizări Calculatoare, precum şi un Masterat în Administrarea Afacerilor absolvit la Universitatea Babeş Bolyai,  Voicu Oprean, preşedinte al Consiliului de Administraţie şi CEO, este acţionarul majoritar la Arobs Software, companie pe care a înfiinţat-o în anul 1998 şi la care astăzi are un pachet de 63,3%.

    Voicu Oprean a absolvit şi un EMBA de la Wu Wien, în 2008, precum şi cursurile London Executive Business School în 2018 şi President’s Program in Leadership YPO la Harvard Business School în 2021.

    “În anul 2020, valoarea veniturilor din exploatare raportate a fost de 157.004.448 lei. Profitul net înregistrat de companie a avut o evoluţie ascendentă, ajungând în anul 2020 la valoarea de 40.391.242 lei, în creştere cu 28% comparativ cu anul 2019 când valoarea profitului net a fost de 31.670.892 lei. Marja profitului net a este de peste 25% în anul 2020, în creştere faţă de nivelul înregistrat în anul 2018, de 17%. În primul semestru al anului 2021 valoarea profitului a fost de 23.726.768 lei”, potrivit documentului de listare.

    Compania a vândut în cadrul unui plasament privat derulat în octombrie 2021 un număr de 54.697.494 acţiuni noi nominative, ordinare, dematerializate.

    În cadrul plasamentului au participat 149 investitori de retail, 38 profesionali şi 9 investitori instituţionali care au subscris acţiuni la un preţ de 1,357 lei per acţiune.

    Compania a reuşit să atragă de la investitorii din piaţa de capital suma de 74,2 milioane de lei. Plasamentul privat şi listarea acţiunilor AROBS au fost realizate cu sprijinul BRK Financial Group.

    Compania are ca obiect de activitate dezvoltarea de software la comandă cu expertiză înaltă în automotive, IoT, travel & hospitality, life sciences, enterprise solutions, FinTech, dar şi crearea de soluţii şi produse software – pentru care AROBS deţine proprietatea intelectuală – pentru management de flotă şi monitorizare GPS, optimizarea afacerilor (SFA, WMS, CRM, plăţi mobile contactless şi altele), managementul resurselor umane şi payroll, channel management pentru industria hotelieră şi multe altele.

     ​

  • E momentul ca România să aibă visuri mari în IT

    Faptul că succesul UiPath a pus România pe harta globală a investitorilor din IT poate părea doar un clişeu. Realitatea este însă că succesul uimitor al companiei pornite din Bucureşti chiar îi face pe giganţii din ecosistemul global de tehnologie să aloce resurse pentru a căuta idei şi oameni capabili să lanseze alte proiecte la nivel global. Este o oportunitate istorică pentru România.

    Andrei Pitiş, unul dintre cei mai cunoscuţi antreprenori şi investitori în tehnologie de pe piaţa locală, îi îndeamnă pe programatorii locali să îşi fixeze obiective îndrăzneţe de a cuceri lumea cu proiectele lor. O echipă din România poate avea acum acces la fonduri de dezvoltare de la vehicule de investiţii din întreaga lume, astfel că singura limită o reprezintă doar cât de curajoase sunt visurile IT-ştilor locali. „Propun să folosim tehnologia şi inovaţia şi succesul în acest domeniu. Să vorbim de exemple – este UiPath al lui Daniel Dines care a crescut, este un proiect senzaţional. Primesc telefoane de la fonduri de investiţii din SUA care se uită în particular la România pentru că există UiPath. Sunt nişte oportunităţi în momentul acesta de a crea companii de tehnologie care să iasă cu produse globale în afara ţării folosind inclusiv investiţii de la fonduri din afară. Trăim un moment istoric pe care nu l-am mai trăit până acum. Cred că trebuie să ne urcăm în acest tren“, a declarat în cadrul emisiunii ZF IT Generation Andrei Pitiş.

    Cuvintele lui au greutate pentru că el a fost implicat din mai multe perspective în dezvoltarea industriei locale de IT: este cofondator al Innovation Labs – primul program de preaccelerare pentru start-up-uri tech din România; a lansat în 2014 Vector Watch – un proiect nebunesc pentru acea vreme, de a crea un ceas inteligent competitiv la nivel global (idee ce a fost validată prin achiziţia lui de americanii de la Fitbit, care astfel au ajuns să aibă un birou de cercetare în Bucureşti); deţine un vehicul cu zeci de investiţii în diferite start-up-uri locale tech. Ce poate fi făcut însă pentru a nu pierde trenul în dezvoltarea IT-ul românesc? „Antreprenorii din alte domenii decât tehnologia sau corporaţiile mari şi toţi oamenii care doresc să contribuie la creşterea prosperităţii României pot să investească timp sau bani să se educe în acest domeniu şi să vină alături de ecosistem să crească ecosistemul pentru că ei vor beneficia atât direct cât şi indirect“, a punctat Andrei Pitiş.

    De asemenea, el a insistat şi asupra faptului că întreaga economie şi societate au de câştigat din succesele unor start-up-uri tech. „De ce dacă o mână de IT-işti devin mai bogaţi câştigă prin acest lucru şi ţara? Câştigă şi România pentru că dacă oamenii aceia devin de succes şi bogaţi în România, vor rămâne în România şi vor investi în România, şi vor contribui la creşterea industriei de real estate din România, după care se vor plimba prin România mai mult, şi vor consuma o mulţime de lucruri.“ Întreaga economie a României se poate dezvolta şi mai puternic şi întreaga societate va avea de câştigat dacă ecosistemul de start-up-uri tech se va dezvolta şi mai puternic în următorii ani şi va fructifica oportunităţile care există în acest moment de a crea o companie pe plan local şi de a folosi bani de la fonduri străine de investiţii pentru a o extinde pe plan global. Cei care au îndoieli despre ce se poate realiza în România ar trebui să se uite la cum arăta ecosistemul de start-up-uri tech în urmă cu un deceniu, când aproape toate componentele din piaţă nu apăruseră sau erau la început, a subliniat Andrei Pitiş.

    „Dacă mă gândesc, într-adevăr acum zece ani nu erau multe lucruri, însă oamenii pe care îi văd acum în ecosistem erau. Noi, cumva, nu eram o gaşcă mare însă când vorbeam ne imaginam acest viitor pe care acum îl trăim şi cumva împreună l-am creat. Nu era aproape nimic atunci, nu erau nici fonduri de investiţii, nu erau nici spaţii de coworking, poate unul singur, nu prea erau start-up-uri, nu erau oportunităţi de exit foarte multe. Erau câteva poveşti de succes, foarte puţine, şi cam atât“. Lucrurile s-au schimbat mult de atunci, iar peste zece ani industria ar putea fi şi mai puternică, dacă eforturile locale vor fi duse, de acum, în această direcţie, adaugă el. Ceea ce credem noi acum poate deveni realitate în viitor, insistă Pitiş. „Şi cumva dacă ne uităm de aici înainte în viitor lucrurile pe care le vom trăi peste 10 ani se vor întâmpla datorită oamenilor care astăzi cred în viitor şi merg în direcţia aceea, construindu-l. Eu cred într-un viitor şi mai mare al României plecând de la zona aceasta de start-up-uri, de la zona de IT, de inovaţie, de la zona de proprietate intelectuală creată cu creierele oamenilor, tinerilor din ţara aceasta.“

    Ca atare, România nu trebuie să se oprească doar la câteva exemple actuale de start-up-uri de succes, poveşti de succes la nivel global. „Cred că ar trebui ca generaţiile tinere să preia ştafeta şi să înţeleagă că se poate. Nu este ca în alte domenii, unde lucrurile s-au închis. În tehnologie, dacă intri acum pe piaţă este mai bine decât acum 20 de ani, acum sunt mai multe locuri, este un domeniu care creşte. Nu este un domeniu care s-a terminat, care s-a închis, este un domeniu care creşte continuu şi în care acum este cel mai bun moment să intri”, a subliniat Pitiş, adăugând faptul că astfel se poate creşte foarte mult brandul de ţară. Un proiect care a început să susţină şi să îndrume tinerii către dezvoltarea de start-up-uri tech încă de acum zece ani este Innovation Labs – primul şi cel mai mare preaccelerator din România pentru echipele cu idei din zona de tehnologie. „Noi prin Innovation Labs le oferim această şansă, să încerce de pe băncile facultăţii să vadă ce ar însemna să fie antreprenori, să fie ei cei care creează o firmă care creează valoare pentru societate – valoare reprezentată de bani cu care să-şi plătească angajaţii şi să aibă un profit pe care după aceea să îl folosească pentru a investi în alte firme la rândul lor”, a conchis el.

    Dacă aveţi un proiect de start-up tech scrieţi-ne pe adresa de e-mail zfitgeneration@zf.ro.

    Start-up Pitch

    Invitat: Alina Caburgan, cofondator, Parent’s Advisor.

    Ce face? Dezvoltă o aplicaţie mobilă ce ajută părinţii să găsească activităţile extraşcolare potrivite pentru copiii lor.

    „După Timişoara, vrem să lansăm aplicaţia şi în alte oraşe mari din ţară – Bucureşti, Cluj, Iaşi, Arad şi altele, precum şi în Hamburg, în Germania, pentru că acolo este unul din cofondatorii proiectului. Avem deja o bază de date pe care am creat-o pe parcurs cu furnizori care sunt gata să colaboreze cu noi în diferite oraşe din România şi desigur că dacă o să ne dezvoltăm prin forţele proprii, aşa cum am făcut până acum, fără nicio finanţare, ne vom extinde însă într-un ritm mai lent. Dacă reuşim însă să primim o investiţie, atunci ne vom dezvolta şi vom scala mai rapid. Avem nevoie de 70.000 euro şi putem ceda până la 20% din acţiunile companiei.”

    Invitat:  Cosma Wolkonsky, cofondator şi CEO al aplicaţiei YEPP

    Ce face? Dezvoltă o aplicaţie de pariuri sportive care le permite pasionaţilor de sport să plaseze pronosticuri pe rezultatele evenimentelor sportive şi să concureze cu prietenii lor.

    „Anul 2022 o să fie pentru noi foarte plin, având în vedere faptul că sunt anunţate evenimente sportive, precum Cupa Mondială din Qatar, cu 32 de ţări participante. Momentul va fi unul esenţial la care o să luăm parte şi ne vom lega de acest moment pentru a creşte şi mai mult. Estimăm că la finalul anului 2022, aplicaţia YEPP va înregistra sute de mii de utilizatori la nivel global.”

    Start-up Star

    Invitat: Daniel Homorodean, CEO, Arxia şi fondator, PlanningWiz – soluţie software pentru planificarea şi vizualizarea spaţiului folosită în prezent de peste 500.000 de utilizatori din peste 18 ţări din întreaga lume.

    Următorul pas pentru extinderea PlanningWiz: dezvoltarea unei reţele de parteneri la nivel internaţional.

    „Cel mai important pentru noi în 2022 este dezvoltarea unei reţele internaţionale de parteneri. Din punct de vedere tehnologic putem să mergem pe multe direcţii, dar ne vom concentra în special pe conversia comercială pentru a reuşi să dezvoltăm reţele de vânzare, de revânzare în Statele Unite în mod particular, acolo unde considerăm că este cea mai mare piaţă din punctul de vedere al volumului posibil de vânzări, dar şi în alte pieţe. Vorbim de Marea Britanie, de Orientul Mijlociu, dar şi de alte pieţe pe care le explorăm cu interes şi desigur dorim să arătăm şi faptul că aceste soluţii pot să meargă şi în România.”

    Sfatul expertului

    Invitat: Andrei Pitiş, unul dintre cei mai cunoscuţi antreprenori şi investitori în tehnologie de pe piaţa locală.

    Cum poate creşte într-un ritm mai accelerat ecosistemul de start-up-uri tech din România?

    „Propun să folosim tehnologia şi inovaţia şi succesul în acest domeniu. Să vorbim de exemple – este UiPath al lui Daniel Dines care a crescut, este un proiect senzaţional. Primesc telefoane de la fonduri de investiţii din SUA care se uită în particular la România pentru că există UiPath. Sunt nişte oportunităţi în momentul acesta de a crea companii de tehnologie care să iasă cu produse globale în afara ţării folosind inclusiv investiţii de la fonduri din afară. Trăim un moment istoric pe care nu l-am mai trăit până acum. Cred că trebuie să ne urcăm în acest tren.“

    ZF IT Generation, emisiune lansată de ZF în noimebrie 2019 şi realizată împreună cu Banca Transilvania, Microsoft şi Telekom, are ca ţintă descoperirea start-up-urilor hi-tech cu idei de produse sau servicii care vor duce la dezvoltarea unei noi generaţii de milionari din IT ai României. După mai bine de 300 de ediţii, emisiunea are un nou format în care adăugăm o serie de rubrici pentru a aduce plus valoare în ecosistemul local de start-up-uri tech – Start-up Pitch, Start-up Update, Start-up Boost, Investor Watch, Start-up Coach, Sfatul expertului şi What’s Hot.

    Urmăreşte de luni până vineri emisiunea pe www.zf.ro şi pe pagina de Facebook a Ziarului Financiar de la ora 19.00 sau accesează platforma www.zf.ro/zf-it-generation

  • (P) ESET: Totul despre suprafaţa de atac cibernetic – definiţie, riscuri şi soluţii pentru companii

    „Suprafaţa de atac cibernetic” este o formulare din ce în ce mai răspândită în multe dintre comunicările legate de riscurile de securitate IT. Pentru o mai bună evaluare a acesteia, este foarte importantă analiza modului de funcţionare a atacurilor şi a zonelor cu cea mai mare expunere pentru companiile sau organizaţiile vizate. Pandemia a influenţat specificitatea problemele de securitate, un efect secundar al schimbării dinamicii suprafeţei de atac informatic, ce a înregistrat o creştere exponenţială, într-un timp scurt şi cu o viteză mult mai mare decât până acum. Companiile ajung, din păcate, să aibă activele digitale şi fizice expuse actorilor malware specializaţi în crearea de atacuri persistente, tocmai prin gradul ridicat de dificultate în conturarea cât mai precisă a dimensiunii şi complexităţii suprafeţei de atac proprii.

    Din fericire, organizaţiile îşi pot îmbunătăţi vizibilitatea asupra suprafeţei de atac prin adoptarea unor strategii de bune practici. În cadrul acestora, companiile pot ajunge să definească concret paşii necesari pentru o scară cât mai mică a vulnerabilităţilor şi un grad de securitate cât mai ridicat.

    Care este suprafaţa de atac a unei companii?

    Suprafaţa atacului este compusă, la modul general, din activele fizice şi digitale pe care o organizaţie le deţine, şi care, în cazul unui atac de securitate, ar putea fi compromise. Acţiunile actorilor malware au motivaţii diverse, printre care se numără: instalarea de aplicaţii rău intenţionate pentru minarea de cripto-monede, atacurile de tip ransomware şi de furt de date, descărcarea troienilor bancari sau recrutarea sistemelor într-un botnet. Un lucru este cert, cu cât suprafaţa de atac este mai mare, cu atât riscurile sunt mai ridicate şi, în consecinţă, creşte interesul atacatorilor pentru compania dumneavoastră. 

     

    Să analizăm cu atenţie cele două categorii principale ale suprafeţei de atac:

    Suprafaţa fizică de atac

    Este formată din totalul dispozitivelor endpoint ce pot fi accesate „fizic” în cazul unui atac. Iată câteva exemple: telefoane/dispozitive mobile, memorii USB, calculatoare desktop, hard disk-uri, laptopuri.

    O altă componentă importantă a suprafeţei fizice de atac a organizaţiei o reprezintă factorul uman. Într-un scenariu de atac cibernetic, chiar angajaţii companiei pot deveni pioni însemnaţi, căzând pradă manipulării de tip phishing şi a variaţiunilor acesteia. Gradul de risc asociat acestora creşte, angajaţii derulând, de multe ori involuntar, acţiuni de tip „IT shadow”, prin utilizarea neautorizată şi nesupravegheată de aplicaţii şi dispozitive, care ocolesc filtrele de securitate ale companiei. Organizaţia poate fi expusă la ameninţări suplimentare prin lipsa unei securizări corespunzătoare a aplicaţiilor si dispozitivelor folosite.

    Suprafaţa de atac digitală

    Este formată din toate componentele hardware, software şi componentele conexe conectate la reţeaua unei organizaţii. Iată câteva exemple:

    Aplicaţii: pot reprezenta pentru atacatori un punct de intrare accesibil către sistemele si datele IT critice, vulnerabilităţile din aplicaţii fiind un fapt cunoscut.

    Codul software: componenţa sa, alcătuită într-un procent ridicat din părţi terţe, care pot conţine malware sau puncte slabe, îl face să fie un factor major de risc.

    Porturi: atacatorii scanează porturile deschise şi verifică perechile „serviciu-port” (de exemplu, portul TCP 3389 folosit pentru RDP). Vulnerabilităţile din acest nivel pot fi exploatate foarte uşor, dacă aceste servicii nu sunt configurate corespunzător sau conţin erori de cod.

    Servere: acestea ar putea fi atacate prin exploatări de vulnerabilităţi sau inundate de trafic în atacuri DDoS.

    Site-uri web: reprezintă un „punct fierbinte” al vulnerabilităţii digitale, cu mulţi vectori de atac specifici, inclusiv slăbiciuni la nivel de cod şi configurări greşite. Două dintre efectele cunoscute sunt eliminarea frauduloasă a paginii web sau implantarea unui cod rău intenţionat pentru drive-by şi alte atacuri (de exemplu, formjacking – integrarea de cod maliţios pentru extragerea ilegală a detaliilor bancare introduse în formularele online de cumpărare din pagina de plată).

    Certificate: depăşirea termenelor de valabilitate şi folosirea de certificate expirate atrag după sine atacuri de securitate.

    O cercetare din 2020, cu subiectul analizei scării actuale a suprafeţei de atac, făcută asupra companiilor aflate pe lista Financial Times Stock Exchange Index 30, a dezvăluit următoarele aspecte:

    • 324 certificate expirate
    • 25 de certificate care folosesc algoritmul de hash SHA-1 învechit
    • 743 posibile site-uri aflate în stadiu de testare expuse în internet
    • 385 de forme nesigure din care 28 au fost utilizate pentru autentificare
    • 46 de framework-uri web care prezentau vulnerabilităţi cunoscute
    • 80 de cazuri de utilizare a versiunii vechi PHP 5.x
    • 664 versiuni de server web cu vulnerabilităţi cunoscute

    Devine suprafaţa de atac din ce în ce mai mare?

    Deşi resursele informatice şi digitale au avut o dezvoltare însemnată de-a lungul anilor, pandemia a determinat investiţii masive, fără precedent. Accentul a fost pus pe suport pentru munca la distanţă şi pe menţinerea operaţiunilor comerciale funcţionale, cu fluctuaţii minore, într-un moment de cumpănă pentru piaţă. Astfel, suprafaţa de atac s-a extins semnificativ, prin următoarele situaţii:

    • Endpoint-urile folosite în munca de la distanţă (de exemplu, laptopuri, desktopuri)
    • Aplicaţiile şi infrastructura de tip cloud
    • Dispozitive IoT şi 5G
    • Utilizarea codului terţ şi a DevOps
    • Infrastructura de lucru la distanţă (VPN-uri, RDP etc.)

    Aceasta pare să devină calea de urmat. Multe companii şi-au diversificat si transformat modul de utilizare a fluxurilor de lucru digitale, având un impact considerabil faţă de procedurile şi operaţiunile obişnuite. Modificările şi adaptarea la noile cerinţe aduc noi riscuri pentru suprafaţa de atac, pentru că ar putea conduce la:

    • Atacuri de phishing  – se vor dezvolta noi căi prin care lipsa de conştientizare a securităţii în rândul angajaţilor să fie exploatată
    • Programe malware  – vulnerabilităţile noi la nivelul serverelor, aplicaţiilor şi restului de sisteme devin ţinte noi pentru atacatori
    • Parole furate sau atacuri de tip forţă brută pentru realizarea de conectări frauduloase
    • Exploatarea configurărilor greşite de sistem sau de autentificare (de exemplu, în conturile cloud)
    • Certificate web furate
    • şi multe altele

    Nu este nicio noutate popularitatea crescută a anumitor vectori de atac din cele cîteva sute  folosite de către actorii malware specializaţi în crearea de atacuri persistente. De aceea nu este de mirare că între ianuarie 2020 şi iunie 2021, ESET a găsit 71 de miliarde de încercări de compromitere via RDP configurat greşit.

    Cum să abordaţi corect riscurile specifice suprafeţei de atac

    Suprafaţa de atac este un factor cheie pentru stabilirea si implementarea unor metode eficiente de securitate cibernetică. Analiza şi înţelegerea dimensiunii sale sunt o primă etapă pentru o protecţie proactivă şi ajută la crearea de măsuri şi proceduri customizate.

    Audituri ale activelor şi ale soluţiilor de stocare folosite, teste de penetrare, scanări ale vulnerabilităţii şi alte activităţi similare sunt unelte pentru evaluarea dimensiunii suprafeţei de atac. Iată câteva metode pentru reducerea suprafeţei de atac şi a riscului cibernetic asociat:

    • Aplicarea de patch-uri, corecţii şi configurări specifice de management de risc
    • Consolidarea endpoint-urilor şi renunţarea la hardware-ul vechi
    • Actualizarea software-ului şi a sistemelor de operare
    • Segmentarea reţelelor
    • Folosirea celor mai bune practici DevSecOps
    • Gestionarea vulnerabilităţilor
    • Reducerea riscului din lanţul de aprovizionare
    • Implementarea de măsuri de securitate a datelor (de exemplu, criptare puternică)
    • Managementul puternic al verificării identităţii/accesului
    • Adoptarea unui model de securitate zero trust
    • Înregistrarea şi monitorizarea prin log-uri a sistemelor
    • Implementarea de programe de instruire care să sporească conştientizarea riscurilor

    Mediul IT corporativ este foarte dinamic şi într-o fluctuaţie permanentă de personal şi hardware: sosiri şi plecări continue în rândul angajaţilor, utilizare pe scară largă a VM-urilor, containerelor şi micro serviciilor şi trafic intens de elemente hardware şi software. Este prioritar un management de gestiune prin instrumente agile şi inteligente care funcţionează pe baza datelor, în timp real, ce are ca premise principale „vizibilitatea şi controlul”. 

    ESET oferă o paletă de soluţii antivirus şi antimalware, cu protecţie multi-strat integrată, care pot depista din timp atacuri tip ransomware, evitând astfel daune la nivelul resurselor şi reputaţiei companiei. ESET PROTECT Advanced se adresează nevoilor IMM-urilor şi oferă prin layer-ul ESET Dynamic Threat Defense, protecţie de tip cloud-sandbox pentru sisteme (împotriva ransomware-ului şi ameninţărilor de tip zero-day) şi protecţie dedicată prin criptare completă a hard disk-urilor (pentru datele stocate pe laptopuri, în caz de furt şi pierdere). Produsul răspunde, aşadar, provocării de a gestiona şi proteja reţelele IT business în faţa ameninţărilor cibernetice de înaltă complexitate.

    Soluţia poate fi testată gratuit, în infrastructura din compania dumneavoastră, fără nicio obligaţie ulterioară. Pentru mai multe detalii despre aceasta şi descărcarea unei variante de test, daţi click aici.

     

  • Noul model de a lucra, pe care tot mai mulţi oameni îl adoptă şi care înainte de pandemie nu era atât de răspândit

    Pandemia le-a dat posibilitatea de a duce o viaţă dublă şi de aceea sunt foarte greu de prins „în fapt”. Au profil de LinkedIn neactualizat, nu sunt top performeri la serviciu, dar de regulă rezolvă problemele mai rapid decât alţii. Lucrează pentru companii mari, au învăţat să refuze sarcini, iar atunci când intră în şedinţe au grijă să se facă auziţi. Cea mai mare calitate a lor: disponibilitatea la muncă în exces. Acesta este profilul angajaţilor care au câte două joburi cu normă întreagă în epoca muncii de acasă, tendinţă care începe să prindă din ce în ce mai mult contur şi în România.

    Emil are 33 de ani şi este IT-st în Bucureşti, iar din primăvara lui 2020 lucrează, cu contracte individuale de muncă cu normă întreagă pentru două multinaţionale.

    ”Am două joburi, unul de programator la o firmă de IT mai mare şi unul de manager la o firmă de IT mai mică, dar tot internaţională. Iau dintr-o parte 15.000 de lei net şi din cealaltă 17.000 de lei net pe lună. Mi-am lichidat creditele, mi-am schimbat maşina, mi-am luat şi o maşină electrică. Nu ştiu cât voi mai putea rezista aşa, dar cât o să pot, o să fac asta”, spune Emil, care povesteşte amuzat când, într-o zi, a avut ceva emoţii pentru că avea şedinţe în acelaşi timp cu ambii angajatori, dar a reuşit să depăşească cu bine momentul. Spune că lucrează 16 ore pe zi, fiindcă nu se pot face două joburi într-un timp mai scurt. Admite că este în conflict de interese, deoarece foloseşte aceleaşi tehnologii în ambele joburi, iar ambii angajatori au interzis, prin regulamentele interne, să facă acest lucru.

    „M-am documentat şi nu au cum să mă prindă, pentru că un angajator nu are acces în Revisalul (softul de evidenţă a salariaţilor – n.red.) altui angajator. Pentru mine, să am două joburi este ca un drog, trebuie să fii workaholic ca să faci asta, pentru că dacă eşti leneş nu ai cum. Şi mai e nevoie de o condiţie: să nu ai manageri «poliţişti», care să facă prezenţa la 9 dimineaţa ca să vadă dacă te-ai conectat”, a mai spus Emil.

    Moral, poate că Emil greşeşte, pentru că foloseşte aceleaşi tehnologii la ambii angajatori deşi a promis că nu va face acest lucru. Legal însă, nu are niciun motiv de îngrijorare.

    „Un angajator nu poate vedea în Revisal un angajat decât dacă este de-al lui. E treaba angajatului cât munceşte, cele 8 ore de muncă îl limitează doar pe angajator ca să nu exploateze angajatul, dar altfel, ce face angajatul cu timpul liber e treaba lui. Pot să am şi 7 contracte cu 8 ore de muncă. Singurul care poate să mă întrebe de sănătate e angajatorul, iar dacă livrez ceea ce îmi cere nu are nicio treabă cu mine”, a explicat Costel Gîlcă, avocat specializat în dreptul muncii. El a adăugat că, dacă angajaţii care au mai multe joburi ar fi sancţionaţi de către inspectorii de muncă, „primii care ar trebui să fie daţi afară sunt profesorii universitari care au foarte multe contracte de muncă pe granturi”.

    Bogdan Tudor, CEO şi fondator al companiei StarTech Team, care oferă servicii IT, spune că nu l-ar deranja deloc să afle că are angajaţi cu mai multe joburi, câtă vreme aceştia îşi fac treaba. „Este o oportunitate fantastică pentru aceşti oameni să îşi crească veniturile şi să capete mai multă experienţă. Eu cam ştiu cine face şi altceva la mine în companie, dar nu mă deranjează deloc câtă vreme aduc rezultate. De aceea, managerii trebuie să fie atenţi să seteze rezultatele pe care le aşteaptă de la angajaţi şi pe care le pot face în timpul programului, ca să nu fie «fentaţi»”, a spus Bogdan Tudor, care conduce o echipă de 260 de angajaţi şi colaboratori. El a adăugat că, de multe ori, angajaţii foarte performanţi nu pot fi remuneraţi mai mult din cauza grilelor salariale standardizate din companii şi de aceea soluţia unui al doilea job ar putea fi foarte bună pentru a-i ţine motivaţi, mai ales că în IT sunt unii angajaţi de 2-3 ori mai productivi decât alţii.

    ”Angajatorii n-ar trebui să se supere dacă au angajaţi cu două joburi, pentru că aceşti angajaţi sunt foarte muncitori, o astfel de situaţie nu e pentru toată lumea. Eu mă bucur pentru ei şi mi se pare absurd să le interzici asta. E la fel ca întoarcerea la birou: de ce să îi vrei cu tot dinadinsul înapoi la birou, dacă ei sunt mai fericiţi acasă şi îşi fac bine treaba?”, a mai spus Bogdan Tudor de la StarTech Team.

    Teoretic, mai puţin de 130.000 de români au un al doilea job, potrivit datelor Eurostat pentru 2020, care indică o scădere uşoară a numărului de angajaţi cu al doilea loc de muncă faţă de 2019, când în România existau aproape 150.000 de români cu două slujbe. Cu toate acestea, este posibil ca numărul de colaborări ale angajaţilor „white collar” să fi crescut în perioada muncii de acasă, având în vedere că o mare parte a angajaţilor români ştiu deja cum să-şi organizeze munca mai bine. În plus, datele arată că, în unele cazuri, şi numărul de ore petrecut la muncă în faţa calculatorului a scăzut, fără ca acesta să influenţeze performanţa angajaţilor.

    „Datele noastre arată că, în medie, timpul de lucru a scăzut de la 8 ore la 6 ore în munca de acasă, iar acest lucru se întâmplă în toate departamentele şi toate nivelurile de senioritate din companii”, spune Adrian Dinu, fondatorul companiei de software Creasoft, care a implementat un sistem de pontaj electronic pentru peste
    20.000 de angajaţi din companiile de pe plan local. Oricum, admite antreprenorul, nici angajaţii care mergeau la birou nu munceau 8 ore încontinuu şi de aceea există un fel de gentlemen’s agreement în companii.

    Şi în cadrul grupului Creasoft, care numără circa 40 de angajaţi, o parte dintre programatori lucrează pentru două companii. „Am unii programatori angajaţi part time, lucrează 4 ore la mine şi 4 ore la altă companie. Le plac tehnologiile, pentru că sunt diferite şi fac asta pentru că vor să crească, să îşi dezvolte abilităţile şi să ceară mai mulţi bani în viitor. Iar eu respect acest lucru. Până la ora 14 nu îi deranjez decât în mod excepţional. Dar de la 14 la 18 e al meu”, a mai spus Adrian Dinu de la Creasoft.

    Teama de a rămâne fără job din cauza pandemiei, creşterea preţurilor (în România, inflaţia a ajuns la aproape 8% în octombrie) şi incertitudinea legată de viitor i-au făcut pe o parte dintre angajaţi să îşi diversifice sursele de venit. În SUA deja acest fenomen are propria platformă, Overemployed.com, care reuneşte o comunitate de specialişti care au câte două joburi, câştigă venit suplimentar şi au independenţă financiară, dar care fac acest lucru în secret.

    Există chiar şi un set de reguli pe care angajaţii cu două joburi ar trebui să îl respecte. Să eviţi start-up-urile (pentru că acolo aşteptările angajatorului de la angajat sunt mult mai mari), să înveţi să refuzi sarcini, să te faci remarcat când intri într-o şedinţă ca să-ţi consemnezi prezenţa, să ai o poveste bună de fiecare dată când eşti prins în situaţii dificile, să nu îţi actualizezi contul de LinkedIn, să eviţi să fii prea activ pe reţelele de socializare şi să fii pregătit să rezişti la muncă suplimentară, în cazul în care ţi se va cere. Dacă numărul specialiştilor dispuşi să muncească în exces este încă redus, în România există şi extrema cealaltă, a angajaţilor bine plătiţi dintr-un singur job şi care profită de buna organizare a muncii de acasă.

    „Am un coleg care în mod constant e offline vinerea. E pasionat de călătorii. Răspunde la mesaje dacă e întrebat, dar nu îşi pune şedinţe în ultima zi lucrătoare. Iar conform Instagramului lui, e mereu în locuri noi, începând de vinerea”, spune un manager din IT.

    7 REGULI DE AUR PENTRU ANGAJAŢII CARE LUCREAZĂ ÎN SECRET PENTRU DOUĂ COMPANII

    1.Œ Evită start-up-urile. Ţi se va cere mereu să munceşti mult. Caută o companie cu vechime, care te lasă să lucrezi de acasă.

    2. Nu începe ambele joburi simultan. Îţi va fi greu să înveţi ce ai de făcut.

    3.Ž Învaţă să spui nu. O invitaţie într-o şedinţă nu înseamnă că trebuie să fii obligatoriu prezent.

    4. Când intri în şedinţă, fă-te remarcat. Dar nu pune întrebări, reia o idee spusă de altcineva şi refrazeaz-o.

    5. Caută o poveste care să te scuze atunci când eşti în situaţii dificile şi nu poţi participa la o şedinţă, de exemplu.

    6.‘ Nu-ţi actualiza contul de LinkedIn şi nu fi prea activ în online.

    7.’ Fii dispus la muncă suplimentară.

    Sursa: The Wall Street Journal

  • O piaţă care creşte: Numărul de PFA-uri noi a crescut cu o treime în ultimul an. Unu din patru freelanceri noi lucrează în agricultură sau în IT. Agricultura şi IT-ul sunt domeniile cu cele mai multe PFA-uri nou înfiinţate în 2021

    ♦ Peste 25.000 de PFA-uri au fost înfiiţate în primele zece luni ale acestui an, în creştere cu 31% faţă de perioada similară a anului trecut ♦ În total, în România sunt active aproape 415.000 de PFA-uri.

    Peste 25.000 de PFA-uri (acronimul de la persoană fizică autorizată) noi au fost înregistrate în România în primele zece luni ale anului, arată datele Registrului Comerţului. Numărul de PFA-uri nou-înfiinţate în perioada ianuarie – octom­brie 2021 este cu 31% mai mare decât în perioada similară din 2020 şi depăşeşte nunărul total al PFA-urilor nou-înfiinţate pe tot parcursul anului 2020.

    Cele mai multe PFA-uri noi au fost înfiinţate în 2021 în domeniile agricultură (15% din total, reprezentând 3.756 de PFA-uri), informaţii şi comunicaţii (14% din total, reprezentând 3.451 de PFA-uri) şi transport şi depozitare (11% din total, adică 2.882 de PFA-uri).

    „Numărul mare de PFA-uri noi din sectorul agriculturii se explică prin faptul că noi, la AFIR (Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale) am avut două sesiuni de finanţare active anul acesta: submăsura 6.1 pentru instalarea tinerilor fermieri, unde am avut undeva la 4.300 de proiecte depuse şi submăsura 6.3., sprijin pentru dezvoltarea fermelor mici, unde am avut undeva la peste 5.600 de proiecte. Una dintre condiţiile pentru a obţine finanţarea este aceea de a avea o formă juridică de tip PFA sau şi alte tipuri de organizare juridică, cum ar fi SRL-urile sau Întreprinderile Individuale”, a explicat Mihai Moraru, director general al Agenţiei pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale (AFIR).

    Potrivit datelor de la Registrul Comerţului, numărul de PFA-uri din agricultură a crescut semnificativ în 2021 faţă de ultimii doi ani: dacă în zece luni din 2021 s-au înfiinţat peste 3.700 de PFA-uri noi în agricultură, în tot anul 2020 au fost înfiinţate sub 1.300 de PFA-uri noi în agricultură, iar în 2019 numărul a fost de circa 2.100. Raportat la ultimii cinci ani, cel mai bun an pentru înfiinţarea de PFA-uri în acest sector a fost 2017, când în agricultură s-au creat peste 5.000 de PFA-uri noi.

    „E o situaţie win-win, pentru că sumele obţinute prin aceste programe pot urni o afacere mică de familie. Pe de altă parte, venirea în regim de PFA presupune şi o fiscalizare a veniturilor. (…)“

    „La noi, la AFIR, sunt peste 800.000 de fermieri şi beneficiari de subvenţii înregistraţi în toate formele juridice şi asociative posibile. Este o pătură de potenţial fermieri care cu aceste submăsuri pot să treacă la următorul nivel, iar tinerii să preia exploataţiile de la familii, pentru că avem o vârstă a fermierilor destul de înaintată. Aceste măsuri sunt un punct de plecare şi de stabilizare a exploataţiilor, care, odată stabilizate, pot trece la dezvoltare”, a mai spus Mihai Moraru. El a mai explicat că sunt multe poveşti de succes în rândul fermierilor care au beneficiat de subvenţii şi care au adăugat exploataţiilor şi unităţi de producţie sau care s-au diversificat cu o componentă de zootehnie pe lângă cea vegetală.

    Sectorul IT&C este pe locul doi în topul domeniilor cu cele mai multe PFA-uri nou înfiinţate în 2021, cu aproape 3.500 de PFA-uri noi create în primele zece luni ale anului. Orientarea spre freelancing, dar şi faptul că IT-ştii români sunt din ce în ce mai căutaţi de către firme internaţionale de IT care nu au sediul în România reprezintă o explicaţie a acestei situaţii.

    ”Mi-am făcut un PFA încă din 2014, iar motivul pentru care l-am înfiinţat la acea vreme a fost acela de a primi un venit mai mare decât aş fi primit pe un contract de muncă. Însă ulterior această formă mi-a permis să lucrez şi pentru alţii, puteam să le emit factură, aşa că a fost o alegere foarte bună. Acum am şi PFA şi un SRL şi prefer să am colaborări sub această formă, pentru că am o profundă neîncredere în sistemul nostru de pensii”, spune Mihai, 32 de ani, freelancer în domeniul IT.

    Un PFA este o formă juridică care permite persoanei să desfăşoare orice formă de activitate economică permisă de lege, folosind în principal forţa sa de muncă şi care are, în prezent, o povară a taxării mai mică decât un contract individual de muncă.

    Spre exemplu, la un venit lunar net de 10.000 de lei, costul total al angajatorului este de circa 17.500 de lei pentru un contract individual de muncă. În cazul în care angajatorul colaborează cu o persoană fizică autorizată, pentru echivalentul unui venit lunar de 10.000 de lei net, suma lunară facturată de PFA este de circa 12.000 de lei, potrivit unei simulări făcute pe platforma www.calculatorvenituri.ro.

    La finalul lunii septembrie 2021, în România activau în total aproape 415.000 de PFA-uri, în creştere cu 6% faţă de perioada similară a anului 2020, arată datele Registrului Comerţului.

  • Explozia comerţului online aduce tot mai multe schimbari. Mai mulţi tineri fac o aplicaţie care ţine locul unei meserii indispensabile, de care au nevoie majoritatea oamenilor

    Explozia comerţului online – şi astfel a numărului de curieri sau a numărului de şoferi de pe platformele alternative de transport – care nu sunt angajaţi, ci mai degrabă mini-antreprenori care livrează servicii prin intermediul unei minicompanii, un PFA, a creat un scurtcircuit şi pe o altă piaţă, cea a serviciilor de contabilitate.

    Noul val de mini-antreprenori creat de revoluţia aplicaţiilor se adaugă unui număr important de alţi liber profesionişti (medici, avocaţi, arhitecţi, artişti şi chiar IT-işti) care lucrează astfel de ani de zile, rezultatul fiind o cerere imposibil de servit de furnizorii de servicii din piaţa de contabilitate: prea mulţi clienţi mici şi prea puţine operaţiuni digitalizate. Un start-up local a observat această nevoie în piaţă şi a dezvoltat o aplicaţie care digitalizează partea de contabilitate pentru PFA-uri, dezvoltând practic un contabil virtual pentru noua economie digitală.

    Proiectul, numit SOLO, a luat naştere în cadrul incubatorului Novel Ventures, fondat de Bogdan Georgescu, fost managing partner în cadrul Colliers International şi fondator Bookster, în urmă cu un an, în primele trei luni echipa SOLO testând şi validând necesitatea unei astfel de aplicaţii în piaţă.

    „În ianuarie am dat drumul la treabă efectiv după o perioadă de analiză. În ianuarie am crescut şi echipa, am pus gaz pe foc şi în luna martie am ieşit în piaţă, de fapt în comunităţile de freelancing cu ideea pe care vroiam să o construim ca să vedem în ce măsură oamenii sunt interesaţi de tipul acesta de serviciu – să fie uşor, să fie online, să îţi ia bătaia contabilităţii de pe cap. Şi răspunsul a fost pozitiv, spre bucuria noastră“, a relatat Annemarie Fabian, cofondator al SOLO Fintech, în cadrul emisiunii ZF IT Generation.

    Utilizatorii SOLO au acces la o serie de servicii – înfiinţarea gratuită a unui PFA, facturare rapidă de pe mobil, contabilitate completă, calculul taxelor la zi şi depunerea declaraţiei unice, pe baza unui abonament de 89 de lei pe lună.

    „SOLO este un serviciu complet de contabilitate pe bază de abonament şi de când am lansat platforma putem să şi monetizăm. Noi avem însă clienţi din martie de când am testat pentru prima dată ideea. Avem aproape 150 de clienţi cu care am validat partea de interacţiune a noastră cu statul şi partea de interacţiune cu clienţii. Deci a fost mai important pentru noi în faza asta să înţelegem care sunt nevoile şi cum putem să facem să funcţioneze SOLO şi mai puţin important să încasăm abonamentele”, a punctat ea, adăugând că printre utilizatori se numără diferite persoane cu profesii liberale, curieri sau freelanceri.

    „Am descoperit că avem printre utilizatori IT-işti, care lucrează cu companii din Uniunea Europeană sau cu companii din Statele Unite, avem curieri, avem consultanţi de credite, avem şi freelanceri şi tot felul de creativi. Aici a fost o lecţie importantă şi cred că am văzut că oamenii valorifică un limbaj simplu, o mentalitate care le rezolvă problemele şi o mână de ajutor în definitiv pentru că de multe ori se trezesc că în calitate de PFA nu sunt pe lista de priorităţi a unui contabil şi simţeau acest lucru.”

    Alexandru Anghel,cofondator, SOLO Fintech: „Noi ne dorim de la următoarea rundă de investiţii nu numai partea de bani, cât şi partea de credibilitate, vizibilitate, partea aceasta de «smart money» – orice investitor care vine în SOLO trebuie să ne ajute să şi propulsăm modelul de business.”

    Start-up-ul SOLO Fintech a pornit în cadrul incubatorului Novel Ventures printr-o investiţie iniţială de 300.000 euro, iar acum echipa se află în discuţii cu investitori în vederea atragerii unei finanţări cuprinse între 400.000 şi 500.000 euro pentru dezvoltarea businessului în continuare.

    „Mai avem bani din investiţia iniţială, dar nu destul încât ne culcăm pe o ureche. Suntem activi în discuţii cu investitori şi deja avem un plan destul de avansat legat de următoarea rundă de finanţare pentru SOLO ca să putem să ne atingem obiectivul nostru pe 2022 şi anume să ajungem la 10.000 de clienţi“, a precizat Alexandru Anghel, cofondator al SOLO Fintech. El a adăugat că regula generală în procesul de strângere de bani în cazul start-up-urilor este ca fiecare rundă de finanţare să asigure un „runway“ de 12-18 luni.

    „Noi ne dorim de la următoarea rundă de investiţii nu numai partea de bani, cât şi partea de credibilitate, vizibilitate, partea aceasta de «smart money» – orice investitor care vine în SOLO trebuie să ne ajute să şi propulsăm modelul de business şi atunci ne luăm cât timp este necesar să vorbim atât cu fonduri, cât şi să ne uităm la soluţii cum ar fi SeedBlink ca să înţelegem de unde putem să aducem cea mai multă plusvaloare. Ambele sunt opţiuni foarte bune.“

    Până la finalul lui 2022, start-up-ul vrea să ajungă la 10.000 de clienţi, iar pe termen mediu şi lung, echipa SOLO urmăreşte scalarea business-ului prin extinderea serviciilor către IMM-uri şi lansarea soluţiei pe alte pieţe din Europa, precum Turcia, Polonia, Spania sau Italia. Pe piaţa din România activează în prezent peste 400.000 de PFA-uri şi 50.000 de PFI-uri.

    Start-up Pitch

    Invitat:  Marian Ştirbescu, CEO al start-up-ului Colltrain

    Ce face? A dezvoltat o platformă pentru desfăşurarea activităţilor de training colaborativ la distanţă

    „În prezent, platforma înregistrează aproximativ 128 de traineri, în principal din Europa. Însă, spre sfârşitul anului de obicei sunt campanii de marketing şi astfel sperăm să creştem cu 50% numărul de traineri de pe platformă, până la sfârşitul anului 2021.”

    Invitaţi: Răzvan Chiţa şi Ionuţ Vitec, cofondatori, VIMfit

    Ce fac? Dezvoltă o platformă online prin intermediul căreia utilizatorii au acces la antrenamente personalizate.

    Răzvan Chiţa: „Ţintim o finanţare de 700.000 euro cu ajutorul căreia am putea scala foarte repede businessul, iar după calculele noastre în aproximativ un an şi jumătate – doi ani am putea ajunge la un profit anual de 1,5 milioane euro. Acesta este primul plan, iar planul al doilea este cel în care nu mergem pe varianta unei investiţii, ci în care creştem organic. Noi deja avem o platformă web online prin care am început să testăm şi să oferim antrenamente online cu colaboratorii noştri şi deja avem un cash-flow, adică deja avem oameni care au început să se antreneze prin intermediul nostru.”

    Ionuţ Vitec: „Antrenorii personali nu vor avea doar antrenamente 1:1 cu clienţii, ci vor putea avea şi clase eventual de
    3-4 clienţi. Noi vrem să ţinem numărul acesta limitat la maxim patru clienţi momentan pentru că vrem să le oferim clienţilor această posibilitate de personalizare, pentru că un antrenor personal nu poate să fie atent la mai mult de un anumit număr de persoane în acelaşi timp.”

    Invitaţi:  Annemarie Fabian şi Alexandru Anghel, cofondatori, SOLO Fintech

    Ce fac? Au dezvoltat aplicaţia cu acelaşi nume – SOLO, prin care digitalizează partea de contabilitate pentru PFA-uri.

    Annemarie Fabian: „SOLO este un serviciu complet de contabilitate pe bază de abonament şi de când am lansat platforma putem să şi monetizăm. Noi avem însă clienţi din martie de când am testat pentru prima dată ideea. Avem aproape 150 de clienţi cu care am validat partea de interacţiune a noastră cu statul şi partea de interacţiune cu clienţii.”

    Alexandru Anghel: „Mai avem bani din investiţia iniţială, dar nu destul încât ne culcăm pe o ureche. Suntem activi în discuţii cu investitori şi deja avem un plan destul de avansat legat de următoarea rundă de finanţare pentru SOLO ca să putem să ne atingem obiectivul nostru pe 2022 şi anume să ajungem la 10.000 de clienţi“.

    ZF IT Generation, emisiune lansată de ZF în noiembrie 2019 şi realizată împreună cu Banca Transilvania, Seedblink şi Telekom Mobile, are ca ţintă descoperirea start-up-urilor hi-tech cu idei de produse sau servicii care vor duce la dezvoltarea unei noi generaţii de milionari din IT ai României. După mai bine de 370 de ediţii, emisiunea a trecut la un nou format în care s-au adăugat o serie de rubrici pentru a aduce plusvaloare în ecosistemul local de start-up-uri tech – Start-up Pitch, Start-up Update, Start-up Boost, Start-up Star, Investor Watch, Sfatul expertului şi What’s Hot.

    Dacă aveţi un proiect de start-up tech scrieţi-ne pe adresa de e-mail zfitgeneration@zf.ro.

  • Joburi în IT cu salarii de până la 4.000 de euro. Ce candidaţi se caută

    1 din 10 anunţuri disponibile pe platforma de recrutare BestJobs este în IT, domeniu în care salariile ajung şi la 4.000 de euro net şi nu diferă de la o regiune la alta, ci în funcţie de nivelul de experienţă a candidatului.

    Faţă de ultima jumătate a anului 2020, în acest sector salariile au înregistrat o creştere de 13,4%, iar angajatorii îşi rafinează tot mai mult criteriile de selecţie, pe măsură ce oferta salarială creşte.

    Cei mai căutaţi IT-işti au titlul de Programator / Developer / Software Engineer sau Analist IT. În acest domeniu, activitatea poate fi făcută remote, iar acest lucru a dus la o creştere a ofertelor în toată ţara şi la o flexibilizare a căutării de candidaţi.

    BestJobs a analizat anunţurile de joburi din domeniul IT pentru a observa profilul candidatului ideal din punct de vedere al competenţelor soft, adică al abilităţilor de bază, legate de personalitatea unui angajat şi nu de experienţa sa academică sau profesională. În această categorie se încadrează abilităţile de interacţiune, creativitate, relaţionare profesională, comunicare sau adaptare în echipă.

    De exemplu, o poziţie entry-level pentru un programator începe de la 900 de euro net şi poate ajunge la 1.500 de euro pentru unul cu experienţă de nivel mediu. Cerinţele angajatorilor pentru aceste poziţii, în termeni de competenţe soft, includ bune abilităţi de comunicare şi lucru în echipă, gestionarea bună a timpului şi a sarcinilor multiple, atenţia la detalii şi pasiune pentru tehnologie şi dezvoltare.

    Pe măsură ce nivelul de experienţă creşte, salariul poate ajunge şi la 3.500 de euro pentru un Software Engineer Senior, activitatea poate fi făcută remote, iar cerinţele angajatorilor includ gândire critică şi creativitate în rezolvarea problemelor, capacitatea de a prioritiza sarcinile şi de a-i îndruma pe ceilalţi către cel mai eficient curs al acţiunii, abilitatea de leadership şi perspicacitate în afaceri, abilitatea de a comunica în medii multiculturale, capacitatea de a prelua iniţiativa şi responsabilitate în rezolvarea sarcinilor.

    Pentru un Business Support Analyst, salariile pornesc de la 900 – 1.100 de euro net pentru un începător şi ajung până la 2.500 de euro net pentru un specialist cu experienţă. Un candidat pentru o astfel de poziţie ar trebui să aibă în CV trecute abilităţi precum lejeritate în comunicarea interpersonală, capacitate analitică şi gândire logică, înţelegerea proceselor de afaceri, atenţia la detalii, orientarea către rezultate.

    Conform celor mai recente anunţuri, unul dintre cele mai bine plătite joburi este pentru un Java Developer în cadrul unei companii cu sediul în Germania, ce dezvoltă aplicaţii software pentru clienţi internaţionali. Oferta salarială pentru un senior (cu peste 5 ani de experienţă) ajunge la 4.000 de euro net, iar activitatea poate fi făcută de oriunde.

  • Eveniment britanic, made in România

    Externalizarea a devenit o tendinţă din ce în ce mai prezentă în rândul companiilor din orice industrie. De ce ar alege însă un business internaţional să încredinţeze organizarea unui eveniment cu sute de participanţi în mâinile unei agenţii din România?

    Pentru ediţia din acest an a evenimentului ELEVATE, organizat în luna octombrie de compania internaţională din domeniul IT&C Westcoast Cloud pentru cei peste 150 de parteneri de business, jucătorul a ales o colaborare cu agenţia locală de employee experience Exploratist. La eveniment – un mix între parteneri, potenţiali parteneri şi producători de tehnologie şi software – au participat 159 de persoane din Marea Britanie şi Irlanda, audienţa fiind formată în principal din managing directors, sales directors, specialişti şi consultanţi IT. „După 18 luni de traininguri online, conferinţe, meetinguri, ne-am dorit ca Elevate să fie un eveniment disruptiv, plin de insighturi despre industria IT. De aceea, toate sesiunile au fost construite astfel încât să nu simţi că participi la (încă) o conferinţă online.

    Am mers pe un format de tip interviu, nu pe o prezentare clasică în care cineva vorbeşte şi audienţa ascultă. Am avut un moderator al sesiunilor, speakeri de renume din industrie şi un engagement foarte bun din partea audienţei”, descrie succint Veronica Popescu, marketing manager, Westcoast Cloud, desfăşurarea evenimentului.

    Veronica Popescu, marketing manager, Westcoast Cloud: „România încă este un paradis al costurilor reduse pentru servicii şi expertiză. Este mediul ideal pentru a încerca lucruri, pentru a testa idei, pentru a inova. La acest eveniment a contribuit şi agenţia locală de marketing cu care colaborăm în mod obişnuit. Ambele echipe au reuşit să lucreze foarte bine împreună, în ciuda diferenţelor de limbă, cultură şi stil de lucru. Planificarea evenimentului a durat doar două luni şi a fost un maraton de şedinţe, decizii, schimbări de ultim moment. Dar, privind în urmă, nu cred că aş schimba ceva, ba chiar pot spune ca îmi lipseşte acum starea de alertă de dinaintea evenimentului.”IT&C.”

    Potrivit ei, un mare avantaj pentru externalizarea unui proiect de acest tip este resursa umană pe care o ai la îndemână. „La Westcoast Cloud echipa de marketing este mică şi supraîncărcată. Nu aş fi putut niciodată să organizez acest eveniment fără ajutor extern. Un eveniment cere mult project management, people management, budget management. Am fost implicată evident în toate aceste aspecte dar la un nivel mult redus decât dacă aş fi fost nevoită să organizez totul cu resurse in-house.”

    Printre motivele pentru care compania a ales să colaboreze cu o echipă din România se numără costul rezonabil şi planificarea rapidă. O echipă, chiar şi internă, în Regatul Unit ar fi costat cel puţin dublu faţă de externalizarea către o echipă din România, susţine Veronica Popescu. „România încă este un paradis al costurilor reduse pentru servicii şi expertiză. Este mediul ideal pentru a încerca lucruri, pentru a testa idei, pentru a inova. La acest eveniment a contribuit şi agenţia locală de marketing cu care colaborăm în mod obişnuit. Ambele echipe au reuşit să lucreze foarte bine împreună, în ciuda diferenţelor de limbă, cultură şi stil de lucru. Planificarea evenimentului a durat doar două luni şi a fost un maraton de şedinţe, decizii, schimbări de ultim moment. Dar, privind în urmă, nu cred că aş schimba ceva, ba chiar pot spune ca îmi lipseşte acum starea de alertă de dinaintea evenimentului.”

    Motivul principal pentru care a votat în favoarea Exploratist a fost faptul că „ştiam deja că este o agenţie care poate livra un astfel de eveniment”. Pe Silviu Andrei Petran, managing director, Exploratist, îl cunoscuse în România în urmă cu aproape 10 ani. „Am putut vedea parcursul pe care l-a avut, clienţii cu care a lucrat de-a lungul anilor, tipul de evenimente pe care le-a organizat. Aşadar, când s-a ivit ocazia de a lucra împreună, încrederea era deja formată, ştiam cine e în spatele agenţiei şi ce poate echipa să livreze.”

    Înainte de a decide să lucreze cu Exploratist ea spune că a căutat, totuşi, şi variante locale, „dar nicio echipă nu am simţit că le poate face pe toate”. Motivele au fost diverse. „Conceptul de Digital Stage este relativ nou în Regatul Unit. Prin implementarea evenimentului pe Digital Stage, Exploratist a adus valoare pe zona tehnologică şi de organizare de evenimente hibrid. The Marketing Practice a contribuit la conturarea conceptului pentru eveniment, copywriting şi project management. În plus, chiar dacă aş fi dorit organizarea acestui eveniment cu echipe exclusiv locale, există puţine companii care oferă conceptul de Digital Stage pe piaţa din Regatul Unit şi, dacă fac asta, o fac la costuri mult mai mari.”

    Exploratist a organizat aceast eveniment cu parteneri exclusiv internaţionali, inclusiv agenţia de marketing a companiei Westcoast Cloud. Agenţia de marketing din Marea Britanie s-a ocupat de zona de conţinut, iar echipa Exploratist a preluat responsabilitatea deploymentului conceptului pe platforma online Digital Stage, din punct de vedere tehnologie, design, instrumente/tooluri de interacţiune online între participanţi. Evenimentul a avut loc în format hibrid şi a fost gestionat total remote, din România, de echipa de aici. Agenda nu a abordat eminamente o tematică tehnologică, ci a cuprins teme de business, ancorate în elemente concrete şi actuale, determinate de ajustarea continuă a domeniului. Între acestea s-au numărat: user experience (experienţa utilizatorului), remote working (telemunca) sau subiecte legate de promovarea businessului în mediul online. Un element cheie a fost interacţiunea sistematizată din platformă: au fost create booth-uri speciale, care conţineau elemente vizuale puternice, componente informative de marketing şi conţinut video relevant, şi în care partenerul de business a putut interacţiona cu vendorul.

    Corina Ilie, senior partner product design & innovation, Exploratist: „Prin conferinţa ELEVATE, Exploratist a trecut la următorul nivel. Proiectul ne-a demonstrat că putem coordona foarte bine, din România, un amplu eveniment internaţional, bazându-ne pe expertiza acumulată în gestionarea evenimentelor complexe în online şi în soluţii de design şi tehnologies, unde experienţa utilizatorilor este pusă pe primul plan. Succesul este şi mai important pentru noi, deoarece Westcoast Cloud este  o companie de top din universul IT&C.”

    „Prin conferinţa ELEVATE, Exploratist a trecut la următorul nivel. Proiectul ne-a demonstrat că putem coordona foarte bine, din România, un amplu eveniment internaţional, bazându-ne pe expertiza acumulată în gestionarea evenimentelor complexe în online şi în soluţii de design şi tehnologie, unde experienţa utilizatorilor este pusă pe primul plan. Succesul este şi mai important pentru noi, deoarece Westcoast Cloud este o companie de top din universul IT&C”, spune Corina Ilie, senior partner product design & innovation, Exploratist.

    În medie, participanţii au petrecut 5 ore pe platforma evenimentului. Ultima sesiune a zilei a fost a unui cunoscut comediant din Marea Britanie, pentru destinderea audienţei după sesiuni atât de solicitante.

    Legat de provocările aduse de organizarea acestui eveniment în format hibrid, Veronica Popescu spune că acestea nu au fost multe. „În ultimele 18 luni oricum am lucrat cu toţii remote, provocările vin mai degrabă din asta decât din diferenţa de limbă sau stil de lucru. O altă provocare, adaugă ea, ar fi putut veni din multitudinea de stakeholderi implicaţi în organizarea evenimentului, „dar nici aici n-am simţit că am întâmpinat provocări mari. Am reuşit să coordonez toate echipele implicate spre acelaşi ţel comun: un eveniment de succes”. Potrivit ei, feedbackul a venit imediat după eveniment şi a fost extrem de pozitiv.

    People First este un proiect dezvoltat de Business Magazin şi agenţia de employee experience Exploratist. People First îşi propune să aducă în lumina reflectoarelor organizaţiile care pun oamenii pe primul loc şi implementează proiecte creative prin care experienţa angajaţilor este dusă la cel mai înalt nivel.

    People First este un proiect editorial dezvoltat de Business Magazin şi agenţia de employee experience Exploratist. People First îşi propune să aducă în lumina reflectoarele organizaţiile care pun oamenii pe primul loc şi implementează proiecte creative prin care experienţa angajaţilor este dusă la cel mai înalt nivel. Fondată în 2011, Exploratist este prima agenţie de employee experience din România. Serviciile livrate acoperă o arie vastă de nevoi organizaţionale, de la comunicare internă, Employer branding şi marketing experienţial, până la strategii de HR. Soluţiile au un design unic, inovativ şi sunt 100% personalizate.