Tag: istoric

  • Dobânda Robor scade la un nivel minim istoric. Românii ar putea plăti rate mai mici la credite chiar din martie

     Dobânda Robor cu scadenţa la trei luni, în funcţie de care băncile calculează costul unui credit în lei cu dobândă variabilă, a scăzut astăzi la minimul istoric de 0,77% pe an, în scădere cu 0,02 puncte procentuale faţă de şedinţa de ieri.

    Costul leilor s-a poziţionat pe o pantă descendentă în ultima perioadă de timp şi dacă îşi va continua această tendinţă, românii ar putea scoate mai puţini bani din buzunar pentru plata ratelor la creditele în lei chiar din luna martie. În luna următoare, majoritatea băncilor îşi vor actualiza ratele la credite, operaţiune realizată trimestrial. La precedenta rundă de actualizare a dobânzilor, din decembrie, Robor la trei luni afişa un nivel de 1,1% pe an.

    O reducere de 0,2-0,3 puncte procentuale poate înseamna chiar şi câţiva zeci de lei în minus la plata ratelor unui credit ipotecare de valoare medie (echivalentul a circa 180.000 de lei).

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Roşia Montană este propusă pentru Lista Patrimoniului Mondial UNESCO

    Situl istoric Roşia Montană a fost atestat pentru prima oară pe 6 februarie 131 îen şi reprezintă una dintre moştenirile cele mai importante ale umanităţii. “Minele romane de la Roşia Montană reprezintă cele mai întinse şi mai importante mine de aur subterane romane cunoscute în lume”, se arată în studiul experţilor de la universităţile Oxford şi Leicester. Dezvoltarea durabilă a Roşiei Montană intră astfel, pentru prima dată, între priorităţile statului.

    În 2009 organizaţia Asociaţia ARA (Arhitectură. Restaurare. Arheologie) a înaintat ministerului o propunere fundamentată pentru includerea Roşiei Montane în Lista Indicativă pentru UNESCO. 10 miniştri ai culturii şi-au declinat în această perioadă responsabilitatea de a analiza iniţiativa, acordând în schimb prioritate planurilor de deschidere a exploatarii de aur pe bază de cianuri, arată un comunicat al Asociaţiei Alburnus Maior. Propunerea de includere a primit susţinerea comunităţii ştiinţifice, a forurilor profesionale specializate şi a Comisiei Naţionale a Monumentelor Istorice. Tehnic, decizia finală pentru ca Roşia Montană să fie inclusă pe lista ce conţine propunerile României pentru UNESCO, a reprezentat-o semnătura ministrului culturii.

    Procedural, urmează întomirea dosarului pentru susţinerea candidaturii. Acest proces implică o serie întreagă de actori, de la nivel central şi local, ministere, societate civilă şi comunitate locală, care împreună vor defini scenariul cel mai benefic pentru situl istoric şi dezvoltarea sa durabilă. Decizia finală privind nominalizarea pentru Lista Patrimoniului Mondial aparţine UNESCO şi se va lua la Paris în baza acestui dosar, care va include atât scenariul economic de revitalizare a zonei cât şi cel de conservare a patrimoniului.

     

  • Roşia Montană este propusă pentru Lista Patrimoniului Mondial UNESCO

    Situl istoric Roşia Montană a fost atestat pentru prima oară pe 6 februarie 131 îen şi reprezintă una dintre moştenirile cele mai importante ale umanităţii. “Minele romane de la Roşia Montană reprezintă cele mai întinse şi mai importante mine de aur subterane romane cunoscute în lume”, se arată în studiul experţilor de la universităţile Oxford şi Leicester. Dezvoltarea durabilă a Roşiei Montană intră astfel, pentru prima dată, între priorităţile statului.

    În 2009 organizaţia Asociaţia ARA (Arhitectură. Restaurare. Arheologie) a înaintat ministerului o propunere fundamentată pentru includerea Roşiei Montane în Lista Indicativă pentru UNESCO. 10 miniştri ai culturii şi-au declinat în această perioadă responsabilitatea de a analiza iniţiativa, acordând în schimb prioritate planurilor de deschidere a exploatarii de aur pe bază de cianuri, arată un comunicat al Asociaţiei Alburnus Maior. Propunerea de includere a primit susţinerea comunităţii ştiinţifice, a forurilor profesionale specializate şi a Comisiei Naţionale a Monumentelor Istorice. Tehnic, decizia finală pentru ca Roşia Montană să fie inclusă pe lista ce conţine propunerile României pentru UNESCO, a reprezentat-o semnătura ministrului culturii.

    Procedural, urmează întomirea dosarului pentru susţinerea candidaturii. Acest proces implică o serie întreagă de actori, de la nivel central şi local, ministere, societate civilă şi comunitate locală, care împreună vor defini scenariul cel mai benefic pentru situl istoric şi dezvoltarea sa durabilă. Decizia finală privind nominalizarea pentru Lista Patrimoniului Mondial aparţine UNESCO şi se va lua la Paris în baza acestui dosar, care va include atât scenariul economic de revitalizare a zonei cât şi cel de conservare a patrimoniului.

     

  • Un celebru fotograf britanic, fascinat de Salina Turda: „Este un monument de o frumuseţe incontestabilă” – FOTO

    Celebrul fotograf britanic Richard John Seymour s-a declarat fascinat de Salina Turda din judeţul Cluj, pe care a descris-o ca fiind un monument istoric de o frumuseţe incontestabilă. Fotografiile sale din Salina Turda au fost expuse la Londra.

    Salina Turda este prezentată drept „o atracţie turistică neobişnuită” ce este vizitată anual de mii de turişti care coboară în fosta mină de sare pentru a juca mini-golf, bowling sau pentru a se plimba cu barca pe lacul din interior, dar şi de persoane cu afecţiuni ale sistemului respirator, transmite Agerpres, care citează site-ul thespaces.com.

    Foto: Richard John Seymour

    Citiţi mai multe pe www.voceatransilvaniei.ro

  • Cât va plăti un român dacă ia acum un credit de 20.000 de lei şi cât ar fi plătit acum 3 ani

    Costul leilor s-a redus de la un nivel de 6% în ianuarie 2012 la sub 1% în prezent, un nivel minim istoric. Declinul a fost influenţat de programul de relaxare monetară derulat de BNR, prin care instituţia a redus dobânda-cheie de la 5,75% în prima lună din 2012 la minimul istoric de 1,75% pe an în prezent.

    Astfel, pentru o dobândă variabilă formată din marja la credite de consum, de 10%, plus nivelul indicatorului Robor la trei luni, diferenţa dintre suma totală de plată pentru un credit de nevoi personale contractat la începutul anului 2012 şi unul contractat în prezent s-a redus cu aproximativ 3.000 de lei, la 26.000 de lei, potrivit calculelor ZF.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Nemţii au înlocuit diviziile de panzere cu euro: Cum a ajuns Germania să aibă un PIB record, creştere economică continuă şi un excedent bugetar “istoric”

    Cu toate că economia duduie, criza imigranţilor riscă să o dea jos de la putere pe Angela Merkel.

    Cu şase ani neîntrerupţi de creştere, cu un surplus bu­getar „istoric“ şi cu nu­mărul angajaţilor la un nivel record, economia Ger­maniei, cea mai mare din Europa şi către care se îndreaptă cele mai multe exporturi româneşti, este pregătită să înfrunte provocările dificile ale anului 2016.

    Introducerea euro a fost cea mai inteligentă mişcare susţinută de nemţi, care le-a permis să-şi majoreze importurile în Europa şi în întreaga lume. Fiind o monedă unică în Europa, ţările mai slabe nu au mai putut să-şi deprecieze monedele naţionale pentru a se apăra de produsele germane, mult mai competitive.

    Criza refugiaţilor şi tensiunile so­ciale pe care le creează aceasta, redu-cerea încrederii populaţiei în guvern, scandalul Volkswagen, încetinirea economiilor emergente, discordia din Uniunea Europeană şi alegeri locale sunt o parte din încercările care vor testa anul acesta tenacitatea guvernului condus de cancelarul Angela Merkel. În 2016 în cinci din cele 16 landuri nemţeşti vor fi alegeri regionale, iar în 2017 vor fi alegeri federale.

    Economia Germaniei a crescut cu 1,7% anul trecut, iar motoarele de creştere au fost consumul intern pu­ternic şi exporturile solide către SUA. Anul 2015 este al şaselea an consecutiv în care economia germană creşte. De altfel, Germania este singura ţară din zona euro care a înregistrat creştere consistentă după marea criză finan-ciară, scrie Fortune. PIB-ul s-a situat la 3.027 miliarde de euro, depăşind pentru prima dată în istorie pragul de 3.000 miliarde de euro, notează AFP.

    În mediul economic general plin de incertitudini, un semn încurajator pen­tru Germania este că exporturile au fost înlocuite de cererea internă ca motor principal de creştere, ceea ce sugerează că numărul angajaţilor a ajuns la cel mai mare nivel de după reunificare şi dobânzile reduse încurajează consumatorii să cheltuiască mai mult.

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro

  • Premierul turc: Statul Islamic este responsabil de atacul de la Istanbul

    Premierul turc Ahmet Davutoglu afirmă că gruparea Statul Islamic (SI) se află în spatele atacului sinucigaş de la Istanbul, soldat cu zece morţi, majoritatea turişti germani, relatează AP în pagina electronică.

    Turcia este hotărâtă să lupte împotriva grupării jihadiste până când aceasta nu va mai reprezenta “o ameninţare” pentru ţara sa sau pentru lume, a declarat Davutoglu.

    Autorităţile turce afirmă că un cetăţean sirian în vârstă de 28 de ani a comis marţi atacul din cartierul istoric Sultanahmet din Istanbul, un important centru turistic.

  • Cum marketingul a convins oamenii au nevoie de mentă pentru o combate repiraţia urât mirositoare

    În momentul de faţă găsim la rafturi zeci de produse care promit să împrospăteze gura oamenilor: pastă de dinţi, apă de gură sau gumă. Toate aceste produse au un lucru în comun: aroma de mentă, scrie Vox.

    “Ideea că menta înseamnă prospeţime este doar o iluzie. Defapt, este un triumf al publicităţii”, a spus Rachel Weingarten, istoric.
    Utilizarea mentei pentru împrospătarea respiraţiei este o practică modernă. În trecut, alte plante şi substanţe erau folosite pentru a îndulci respiraţia oamenilor. În timpul imperiului Roman menta era folosită pentru a trata 41 de boli diferite, însă nu şi pentru împrospătarea respiraţiei. De asemenea, la sfârştul anilor 1700, un medic dentist francez, Julien Botot, a realizat apa de gură modernă, un fluid care conţinea micsandră, ghimbir, scorţisoară dar nu şi mentă.

    La începutul anilor 1800 periajul pe dinţi a devenit o normă în Statele Unite şi Europa, însă oamenii nu foloseau mentă pentru asta, ci o pastă mixată cu diferite ierburi. 

    Creatorul Pepsodent, pastă de dinţi, este responsabil pentru crearea obiceiului americanilor de spălare pe dinţi în fiecare zi. El a dorit să le inducă oamenilor o stare de bine atunci când se spală pe dinţi şi de aceea a adăugat în compoziţie uleiul de mentă, care lăsa în gură o senzaţie înţepătoare. Astfel de fiecare dată când oamenii se spălau aceştia erau răsplătiţi cu acea senzaţie.

    La scurt timp, senzaţia a fost asociată cu prospeţimea. Uleiul de mentă face ca gura să se simtă mai rece şi proaspătă, dar, în esenţă, nu curăţă nimic.

    Mai târziu, o altă companie americană, Listerine, a făcut acelaşi lucru şi a introdus în apa de gură mentolul, un element chimic care produce acelaşi efect ca şi menta. În plus, Listerine a lansat o companie de publicitate agresivă care încuraja spălatul pe dinţi. Campania a avut un succes enorm şi vânzările Listerine au explodat.

    Astfel chiar şi în prezent menta este asociată senzaţia de prospeţime şi combaterea respiraţiei urât mirositoare.

  • 3 victorii macroeconomice

    După mai mult de un deceniu de modificări numeroase şi după ani de promisiuni,saga Codului fiscal a dat semne că se apropie de final. Anul 2015 a adus republicarea Codului fiscal – cel mai important document de politică fiscală pentru România. Codul fiscal, care a intrat în vigoare la începutul anului 2004 şi a suferit de-a lungul timpului numeroase mo-dificări, a fost rescris după mai mulţi ani de tergiversări. Rescrierea şi republicarea Codului fiscal este un proiect cerut şi aşteptat de ani de zile de mediul de afaceri în condiţiile în care legea a suferit în ultimii ani peste 100 de modificări prin tot atâtea acte normative care au pus în dificultate oamenii de afaceri. Multitudinea modificărilor legislative care au avut loc de-a lungul anilor au făcut Codul fiscal greu de urmărit şi aplicat atât de către contribuabili, cât şi de către autorităţi.

    După mai mulţi ani de austeritate şi creşteri de taxe, guvernul Ponta a venit cu o amplă reformă de relaxare fiscală, agreată ulterior, tacit, şi de guvernul Cioloş, bugetul anului 2016, aprobat deja de Parlament, încorporând impactul modificărilor Codului fiscal, precum şi majorările salariale din sectorul public legiferate în a doua parte a acestui an. Autorităţile au decis că începând de anul viitor cota standard de TVA va scădea de la 24% la 20%,  iar impozitul pe dividende scade de la 16% la 5%. Eliminarea „taxei pe stâlp“ şi a taxei de 7 euro-cenţi, programate iniţial pentru 2016, au rămas pe lista de aşteptare. Planurile guvernului de reducere a cotei unice şi a CAS în 2016 nu au primit acordul parla-mentarilor, figurând la amen-da-mente respinse. Propunerile de relaxare fiscală vin după pasul făcut în 2014 cu reducerea CAS la angajator şi după adoptarea diminuării TVA la produse alimentare, începând din iunie 2015.

    Pentru acest an guvernul a decis ca toate produsele alimentare, băuturile nealcoolice şi serviciile de alimentaţie publică să aibă TVA de 9% de la 1 iunie. Ulterior, s-a decis extinderea din 2016 a aplicabilităţii cotei reduse de 9% pentru apă potabilă şi apă pentru irigaţii în agricultură. Tot pentru anul viitor s-a decis modificarea cotei de impozitarea microîntreprinderilor în funcţie de număr de salariaţi şi creşterea plafonului la 100.000 euro. În 2015 va fi modificat nivelul de accizare pentru băuturile alcoolice şi se elimină sfera de aplicare a accizelor la alte produse accizabile.

    Aplaudată, dar şi contestată pentru presupusul potenţial destabilizator asupra bugetului, reducerea fiscalităţii poate fi măsura-şoc care să scoată economia din inerţia creşterii mediocre, după cum au spus unii economişti. Am-ploarea ajustărilor fiscale i-a determinat însă pe alţi specialişti să-şi pună întrebări cu privire la suste-nabilitatea avalanşei de măsuri de relaxare fiscală. Impactul bugetar substanţial al Codului fiscal face ca deficitul bugetar să se apropie anul viitor de pragul critic de 3% din PIB.

    Anvergura şi multitudinea modificărilor fiscale avute în vedere de autorităţi au făcut ca proiectul republicat al Codului fiscal să fie caracterizat de specialişti ca fiind „foarte ambiţios“, „fără precedent“, „revoluţionar“, „cel mai îndrăzneţ set de măsuri fiscale de care am avut parte în ultimii 25 de ani, depăşind ca impact şi anvergură introducerea cotei unice din anul 2005“.

    FMI şi Comisia Europeană nu şi‑au dat girul pe măsurile aprobate de Executiv şi Legislativ şi au solicitat ajustări semnificative ale planului de relaxare fiscală pentru 2016. Cel de-al treilea acord succesiv al României cu FMI, aflat încă de la început sub semnul neînţelegerilor şi tergiversărilor, a ajuns din nou într-un punct nevralgic, „mărul discordiei“ fiind de această dată impactul măsurilor de relaxare fiscală în 2016, respectiv saltul deficitului bugetar spre 3% din PIB sau chiar peste acest nivel. Acordul este practic „suspendat“ din vara anului trecut, în urma deciziei de reducere a CAS.

    Planurile ambiţioase de relaxare fiscală adoptate de guvern şi Parlament pentru anul electoral 2016 au pus politica monetară pe „hold“. Menţinerea ratei-cheie la minimul istoric de 1,75%, în condiţiile în care inflaţia a coborât mult în teritoriul negativ poate fi percepută de fapt ca o întărire a politicii monetare, în condiţiile în care rata reală a dobânzii este în creştere. Dobânda-cheie a fost redusă de patru ori în acest an şi de cinci ori în 2014, însă nivelul continuă să fie unul dintre cele mai mari din Uniunea Europeană.
    Accentuarea relaxării fiscale, concomitent cu accelerarea creşterii economice, incertitudinile privind acordurile cu finanţatorii externi, dar şi contextul extern, inclusiv divergenţa conduitelor politicilor monetare ale principalelor bănci centrale din lume, au amplificat prudenţa şi au făcut improbabil un scenariu în care BNR să continue relaxarea politicii monetare.

     

  • Modernizarea brandului istoric

    Proiect publicat în numărul Business Magazin – cele mai inovatoare companii din România.