Tag: irlanda

  • Povestea lui Patrick Drahi, “devoratorul” pieţei telecom. Este al treilea cel mai bogat om din Franţa

    Drahi are origine marocană cu cetăţenie franco-israeliană şi reşedinţa în Elveţia. S-a născut într-o familie marocană cu origini evreieşti în Casablanca, Maroc, unde a trăit până la 15 ani, apoi familia a emigrat în Franţa. Acesta are o avere estimată de 7,9 miliarde de dolari, avere pe care a construit-o în sectorul telecom.

    A urmat studii de inginerie la universitatea pariziană école Polytechnique şi a obţinut o diplomă de master în optică şi electronică de la universitatea école Nationale Superiéure des Télécommunications în 1986. 

    Doi ani mai târziu şi-a început cariera la Philips în Amsterdam, unde a deţinut poziţia de director de marketing pentru Marea Britanie, Irlanda, Scandinavia şi Asia. În 1991 s-a alăturat companiei suedeze Kinnevik-Millisat, unde a fost responsabil de dezvoltarea reţelei de cablu din Spania şi Franţa. În mijlocul anilor ’90, Drahi a înfiinţat compania de telecomunicaţii, Mediareseaux, care a fost achiziţionată în 1999 de către UPC.

    În 2002 a înfiinţat Altice, companie multinaţională de cablu şi telecomunicaţii, care îşi are sediul în Luxemburg, este listată în Amsterdam şi deţine active în Franţa, Belgia, Portugalia şi alte colţuri mai îndepărtate ale lumii, cum ar fi Republica Dominicană. Altice deţine 75% din Numericable, cea mai mare companie de cablu din Franţa.

    Patrick Drahi a captat atenţia internaţională în ianuarie 2014, când Altice s-a listat la bursă pentru suma de 1,8 miliarde de dolari. Drahi a realizat un număr remarcabil de achiziţii, nu mai puţin de 20. Anul trecut, el a încheiat achiziţii de 31 miliarde de dolari, incluzând surprinzătoarea preluare, pentru 23 miliarde de dolari, a celui de-al doilea mare operator de reţele mobile al Franţei, SFR, după o bătălie cu puternica familie Bouygues, a cărei companie deţine operaţiuni şi în domeniile media, al construcţiilor şi dezvoltării imobiliare.

    Dacă în Europa Drahi este un jucător important pe piaţa telecom, în Statele Unite abia şi-a făcut simţită prezenţa când a cumpărat acţiuni în valoare de 9 miliarde de dolari la operatorul de cablu Suddenlink cu sediul în St. Louis. Aceasta este prima sa acţiune pe piaţa americană. De asemenea, în septembrie 2015 Altice a cumpărat compania de telecomunicaţii Cablevision Systems, pentru 17,7 miliarde de dolari. Magnatul a adoptat un model simplu, dar extrem de eficient. Profitând de dobânzile foarte scăzute, acesta s-a împrumutat masiv pentru a finanţa un şir remarcabil de achiziţii. Drahi a cumpărat la preţuri de nimic în jur de 20 de companii europene de cablu şi operatori de reţele mobile, în cele mai multe cazuri nepopulari sau cu dificultăţi financiare.

    Potrivit unui angajat, Drahi este un om ingenios care e prezentat de multe ori ca fiind un „geniu financiar“, spunând că „atunci când citeşte un raport financiar, imediat ştie care sunt problemele companiei“. „A construit un imperiu de la zero. Foarte puţini oameni se pot mândri cu acest lucru“, a spus un asistent de-al lui Drahi, potrivit WealthX.

    Ecole Polytechnique a jucat un rol vital în viaţa lui Drahi deoarece acolo a descoperit eticheta şi tradiţia de business franceză şi a fost locul unde a interacţionat pentru prima dată cu elita din Franţa.

    Patrick Drahi şi-a întâlnit soţia la o petrecere la sfârşitul anilor ’80, iar după numai o oră a cerut-o în căsătorie. Au împreună patru copii.

  • Primul teaser trailer pentru noul sezon “Game of Thrones” – VIDEO

    John Snow, această pisică a lui Schrödinger, este prezent în noul clip al sezonului şase al serialului “Game of Thrones”, dar fanii încă nu primesc răspunsul la cea mai importantă întrebare. John Snow e viu sau e mort? Până în aprilie când se difuzează sezonul şase, Snow este şi viu şi mort, exact ca pisica lui Schrödinger.

    Săptămânile trecut, producătorii au lansat  o fotografie parţială care îl arată pe Jon Snow cu o faţă însângerată, dar viu, iar imaginea este însoţită de textul următor: “APRIL. #GoTSeason6”. Speculaţiile fanilor despre destinul personajului Jon Snow au fost stimulate şi de faptul că actorul Kit Harington a fost văzut în această vară pe platourile din Irlanda unde sunt turnate unele dintre episoadele show-ului TV, dar şi de decizia sa de a nu-şi tunde părul – care a devenit o marcă înregistrată a personajului său.

  • Ultimul rege al Irlandei. Are 71 de ani, cântă la acordeon şi spune poveşti turiştilor

    Insula Tory din Irlanda are 150 de locuitori, un drum, o biserică, un magazin, care funcţionează şi ca poştă, un far, un hotel, un hostel şi, în ciuda legii Uniunii din 1800 care unea Irlanda cu regatul Marii Britanii, un rege, scrie BBC.

    Patsy Dan Rodgers are 71 de ani şi a trăit de la patru ani pe insula de 5 kilometri lungime şi 1 kilometru lăţime. Spre deosebire de alţi regi, el nu şi-a moştenit tronul, ci, conform tradiţiei, a fost ales în 1993. Tradiţia datează cel puţin din secolul şase, iar insula Tory are rădăcini adânci în mitologia Irlandei.

    Ce face Rodgers în calitate de rege? În primul rând, acesta are îndatoririle unui ambasador: primeşte turişti când ajung pe insulă, le cântă la acordeon şi le spune poveşti, iar la final îşi ia la revedere.

    “Oamenii cred că am puteri speciale, că pot să fac anumite lucruri pentru insulă, iar dacă ceva rău se întămplă ei se aşteaptă ca eu să rezolv situaţia. Îmi dau toată silinţa, dar nu cred că ar trebui să fiu privit astfel”, spune el.

    Rodgers nu este doar rege, ci şi pictor, iar principala sa inspiraţie este chiar insula.  Însă locuitorii împreună cu regele lor sunt loiali locului. În 1974, după furtuni puternice, insula Tory a fost izolată de continent timp de 2 luni. Guvernul irlandez le-a oferit familiilor o casă în Donegal, pe continent, dar aceştia au refuzat.

    Din cei 150 de locuitori, 21 sunt copii, dintre care 8 s-au născut în ultimii 4 ani. Principala sursă de venit a lor este turismul, dar vremea şi accesul pe insulă afectează negativ acestă sursă de venit.

    “Nu sunt sigur că vreau să fiu rege până la moarte. Pentru beneficiul insulei sper că o să aleagă un alt rege, dar nu decid eu acest lucru”, a spus Rodgers.

  • 1800 de locuri de muncă în 11 state europene. Vezi ce meserii se caută

    Angajatorii din Spaţiul Economic European oferă 1807 locuri de muncă vacante, după cum urmează:

    Spania -– 801 locuri de muncă: 800 muncitori necalificaţi în agricultură, 1 maseur;

    Portugalia – 400 locuri de muncă pentru muncitori necalificaţi în agricultură;

    Republica Ceh㠖 – 182 locuri de muncă: 50 lucrători în producţie (asamblarea aparatelor de aer condiţionat), 50 operatori, 50 şoferi transport marfă internaţional etc;

    Marea Britanie -– 180 locuri de muncă: 60 îngrijitori persoane/infirmieri, 60 asistenţi medicali, 40 îngrijitori persoane etc;

    Germania – 128 locuri de muncă: 50 asistenţi medicali generalişti, 20 operatori maşini şi centrale, 15 şoferi de TIR, 10 agenţi de securitate etc;

    Suedia – 55 locuri de muncă:20 femei de serviciu, 15 vopsitori auto, 10 tinichigii auto etc;

    Ungaria- 50 locuri de muncă pentru operatori la asamblarea panourilor electrice;

    Polonia- 5 locuri de muncă: 3 lăcătuşi-sudori,1 specialist în vânzări,1 inginer şef centru dezvoltare/cercetare;

    Belgia- 3 locuri de muncă: 2 directori audit în servicii financiare, 1 proiectant construcţii metalice;

    Norvegia- 2 locuri de muncă pentru doctoranzi inginerie biomedicală;

    Irlanda- 1 loc de muncă pentru tehnician dentar.

    Persoanele interesate să ocupe un loc de muncă pot viziona ofertele precum şi informaţii suplimentare cu privire la angajatori, domeniu de activitate , condiţii de ocupare a postulurilor, condiţii de muncă şi salarizare accesând portalul EURES naţional, www.eures.anofm.ro.
    Pentru informaţii suplimentare, solicitanţii de loc de muncă se pot prezenta la sediul agenţiei judeţene pentru ocuparea forţei de muncă de domiciliu sau reşedinţă, unde consilierul EURES îi poate îndruma.

  • Vrei un loc de muncă? Sunt 2036 vacante în 12 state europene. Vezi ce meserii se caută

    Angajatorii din spaţiul economic european oferă, prin intermediul reţelei EURES România, 2036 locuri de muncă vacante, după cum urmează:

    Spania – 801 locuri de muncă: 800 muncitori necalificaţi în agricultură, 1 maseur;

    Portugalia – 400 locuri de muncă pentru muncitori necalificaţi în agricultură;

    Marea Britanie– 330 locuri de muncă: 60 îngrijitori persoane, 60 asistenţi medicali, 30 constructori structuri metalice-sudură în oţel

    Republica Ceh㠖 182 locuri de muncă: 50 lucrători în producţie (asamblarea aparatelor de aer condiţionat), 50 operatori, 50 şoferi transport marfă internaţional etc;

    Suedia – 127 locuri de muncă:20 femei de serviciu, 15 vopsitori auto,10 medici generalişti, 10 dezvoltatori software, 10 tinichigii auto;

    Germania – 127 locuri de muncă: 50 asistenţi medicali generalişti, 20 operatori maşini şi centrale, 15 şoferi de TIR, 10 agenţi de securitate;

    Ungaria- 50 locuri de muncă pentru operatori la asamblarea panourilor electrice;

    Finlanda– 10 locuri de muncă pentru personal în curăţenie;

    Belgia- 3 locuri de muncă: 2 directori audit în servicii financiare, 1 proiectant construcţii metalice;

    Polonia- 3 locuri de muncă pentru lăcătuşi-sudori;

    Norvegia- 2 locuri de muncă pentru doctoranzi inginerie biomedicală;

    Irlanda- 1 loc de muncă pentru tehnician dentar.

    Persoanele interesate să ocupe un loc de muncă pot viziona ofertele precum şi informaţii suplimentare cu privire la angajatori, domeniu de activitate, condiţii de ocupare a posturilor, condiţiile de muncă şi salarizare accesând portalul EURES naţional, www.eures.anofm.ro.

    Pentru informaţii suplimentare, solicitanţii de loc de muncă se pot prezenta la sediul agenţiei judeţene pentru ocuparea forţei de muncă de domiciliu sau reşedinţă, unde consilierul EURES îi poate îndruma

  • Un stat din Europa va deschide camere destinate consumului de droguri

    Irlanda va deschide, începând cu anul viitor, camere speciale destinate consumului de droguri, potrivit newstalk.com. Proiectul, prezentat de ministrul Aodhan O’Riordain, prevede deschiderea unor astfel de camere în Dublin, Cork, Galway şi Limerick.

    Aceste camere speciale ar trebui să asigure un cadru sigur pentru injecţiile cu heroină, limitând în acelaţi timp riscul de a contracta SIDA sau hepatita C.

    Aodhan O’Riordain a explicat strategia în cadrul unui discurs ţinut luni la London School of Economics, precizând că aceste centre ar trebui să devină funcţionale la începutul anului 2016.

    Este primul fază a unui plan de a schimba modul de luptă împotriva drogurilor, care s-a dovedit de multe ori ineficient, notează sursa citată. Alte state merg deja pe această abordare: un exemplu este Portugaliam acolo unde consumul de droguri este considerat o boală şi nu o infracţiune. “Atunci când vorbim de droguri ne place să dăm vina pe victimă… dar ce caută victima într-o sală de tribunal dacă este o persoană bolnavă, care are nevoie de ajutor?”, a spus O’Riordain.

    Primul centru de acest gen din lume a fost deschis la Berna, Elveţia, în iunie 1986. Au urmat altele în Europa (Germania, Olanda, Spania, Norvegia, Luxemburg, Danemarca şi Grecia), precum şi în Australia şi Canada.

  • Povestea lui “James Bond al filantropiei”, omul care a donat 6 miliarde .”A făcut mai multe pentru Irlanda decât oricine de la Sfântul Patrick încoace”

    Charles Francis Feeney este recunoscut drept “James Bond al filantropiei”, deoarece acesta a donat de-a lungul anilor nu mai puţin de 6.3 miliarde de dolari. 

    Charles Feeney s-a născut într-o familie irlandeză-americană în 1931, în timpul marii depresii şi a dus o viaţă normală. Chuck Feeney şi-a făcut averea în calitate de co-fondator al Duty Free Shoppers Group. Practic, el alături de Robert Warren Miller au adus la suprafaţă conceptul de duty-free shopping în 1960. 36 de ani mai târziu, acţiunile celor doi au fost cumpărate de grupul Louis Vuitton Moet Hennessy cu 1,6 de miliarde. 

    Feeney a înfiinţat The Atlantic Philanthropies în 1982, una dintre cele mai mari fundaţii private din lume, cu care sprijină diferite cauze, de la educaţie, ştiinţă şi sănătate până la respectarea drepturilor civile de-a lungul a mai multor ţări, precum Statele Unite, Australia, Vietman sau Irlanda. În ultimii 30 de ani, prin intermediul organizaţiei Feeney a donat 6,2 miliarde de dolari către diferite cauze.

    “Am avut o idee în mintea mea care nu s-a schimbat niciodată, aceea că trebuie să-ţi foloseşti bunăstarea pentru a ajuta alţi oameni. ” a spus el.

    În 2012, revista Forbes a spus despre el că “este omul care a făcut mai multe pentru Irlanda decât oricine de la Sfântul Patrick încoace”.

    Nu deţine o casă sau o maşină şi poartă un ceas Casio pe care l-a cumpărat cu doar 15 dolari.

    Averea sa din prezent este estimată la doar 1.5 milioane de dolari, bani pe care vrea să-i doneze până în 2020.

     

  • Irlanda va investiga accesul serviciilor americane de securitate la datele utilizatorilor Facebook

    Comisia pentru Protecţia datelor din Irlanda a acceptat să investigheze o plângere a unui fost student austriac la drept, Max Schrems, în urma deciziei din 6 octombrie a Curţii Europene de Justiţie, a declarat marţi, la Dublin, avocatul Comisariatului, Paul Anthony McDermott, relatează Bloomberg.

    Autoritatea irlandeză de reglementare în domeniul protecţiei datelor refuzase iniţial să analizeze plângerea aflată la baza cazului judecat de Curtea Europeană de Justiţie, care a dus la anularea acordului cunoscut sub denumirea de Safe Harbour, convenit de UE şi SUA în anul 2000.

    Rossa Fanning, avocat al Facebook, a declarat că operatorul reţelei de socializare respectă în totalitate legislaţia irlandeză şi cea comunitară şi se va implica în investigaţia autorităţii din Irlanda.

    “Facebook nu este nu a făcut niciodată parte din orice fel de program care să fi acordat Guvernului american acces la serverele companiei.Vom răspunde la întrebările Comisiei pentru Protecţia Datelor, care examinează măsurile de protecţie luate în transferurile dec date personale în conformitate cu legea”, a anunţat compania într-un comunicat.

    Cazul din Irlanda vine în paralel cu un litiu din Viena, în care Schrems a încercat să declanşeze un proces colectiv împotriva Facebook, acuzând compania că a încălcat legislaţia europeană în domeniul confidenţialităţii datelor printr-o politică conformă cu programul Prism al Agenţiei Americane de Securitate NSA, în cadrul căruia companiile pun la dispoziţia Guvernului datele utilizatorilor.

    În luna iunie, un tribunal din Viena a respins procesul colectiv.

    Facebook a anunţat că apelul intentat de Schrems a fost la rândul său respins printr-o decizie în care se afirmă că nu poate intenta un proces în numele altor persoane.

    Decizia din această lună a Curţii Europene de Justiţie arată justificarea acţiunilor lui Schrems în justiţia irlandeză, întrucât divizia europeană a Facebook este înregistrată în Irlanda.

    Schrems acuză divizia din Irlanda a Fecebook că a transferat în mod ilegal date ale utilizatorilor către agenţiile americane de securitate.

    Facebook, ca şi alţi giganţi din sectorul tehnologiei, este afectată de dezvăluirile făcute de Edward Snowden în 2013. Companiile au încercat să îşi asigure utilizatorii sau clienţii că produsele lor sunt sigure şi că nu transferă în mod voit date ale acestora Guvernului american.

  • Christian Mazauric este noul CEO al Brico Depot România

    Kingfisher, lider european pe piaţa do it yourself şi home improvement şi al treilea ca mărime la nivel mondial, îl învesteşte pe Christian Mazauric în funcţia de CEO al Brico Dépôt România, responsabil cu dezvoltarea viziunii şi performanţei companiei pe piaţa locală.

    Domnul Mazauric îşi va exercita noile responsabilităţi, urmând să contribuie la accelerarea creşterii sustenabile a Brico Dépôt în România, asigurând o mai bună adaptare a formatului specific Brico Dépôt la piaţa locală, precum şi alinierea operaţiunilor la celelalte zone în care compania este prezentă.

    Christian Mazauric are peste 20 de ani experienţă profesională, deţinând anterior funcţia de Chief Finance Officer la B&Q Regatul Unit & Irlanda. Anterior, a petrecut 11 ani la Castorama Franţa şi alţi şase la Marks & Spencer în Regatul Unit.

    Noul CEO Brico Dépôt România îl urmează în funcţie pe Patrick Papot, al cărui mandat s-a concentrat pe transformarea celor 15 unităţi Bricostore pe care Kingfisher le-a achiziţionat în 2013. După ce şi-a încheiat cu succes misiunea la finele acestei veri, domnul Papot a preluat o nouă poziţie în cadrul grupului.

    Christian Mazauric a absolvit Universitatea Lumière din Lyon, deţinând de asemenea o specializare în control financiar obtinută în cadrul unei şcoli de business din Franţa. Şi-a dezvoltat cariera începând din 1995, activând timp de 8 ani în operaţiuni comerciale în Europa de Vest şi a urcat în ierarhie până la poziţia de  Chief Finance Officer, funcţie pe care a exercitat-o timp de 8 ani.

    Brico Dépôt a fost înfiinţat în 1993 în Reims (Franţa). Are în prezent 112 de magazine în Franţa şi 24 în Spania. Brico Depôt vizează în primul rând pasionaţii DIY şi constructorii profesionişti.

  • Un tânăr din Bucureşti vinde brăţări de 40.000 de euro pe lună. Are magazine în Anglia, Germania şi chiar şi în Australia

    Constantin Nautics este un start-up romanesc ce comercializează braţări nautice, destinate celor pasionati de sporturile de vara.

    În urmă cu aproape un an, atunci când compania era la inceput, Business Magazin a spus povestea start-up-ului. Între timp, Constantin Nautics a ajuns la vânzari de 400.000 de euro şi se laudă cu prezenţa la mai multe evenimente importante.

    “De la începutul anului, am reuşit să deschidem magazine în Anglia, Germania, Austria, Ungaria, Italia şi Australia. În curând vom mai deschide câteva şi în Franţa, Irlanda, Spania si Cehia”, ne-a declarat Lucian Gherghiţă, managerul Constantin Nautics.

    Compania a obţinut venituri de 400.000 de euro din vânzarea brăţărilor în primele 10 luni ale anului,  iar Lucian Gherghiţă se aşteaptă ca acest număr să crească în perioada următoare, odată cu venirea sărbătorilor.

    Vânzarea de brăţări pare o idee banală, dar o privire mai atentă asupra brăţărilor nautice explică de ce produsele Constantin Nautics au succes.

    Lucian Gherghiţă a absolvit două facultăţi – relaţii internaţionale şi drept –, dar a preferat întotdeauna să lucreze pentru el însuşi. A deschis primul business în urmă cu patru ani, în consultanţă, dar între timp şi-a mai încercat norocul şi în alte domenii. A decis la sfârşitul verii să preia un business de producţie şi vânzare de brăţări nautice: „Mi s-a părut o idee bună – fondatorul companiei avea nişte probleme financiare şi nu mai avea resursele să dezvolte businessul. Am preluat integral businessul de la persoana respectivă la scurt timp după înfiinţarea societăţii“.

    Una din primele măsuri luate de antreprenor a fost protejarea imaginii companiei şi a produselor. „Ambele sunt mărci înregistrate, atât brăţările nautice, cât şi Constantin Nautics. Am vrut să rezolvam cât mai repede această problemă pentru a ne proteja“, spune Lucian Gherghiţă.

    „Toate produsele noastre sunt confecţionate manual şi sunt creaţii originale. Prin natura materialelor din care sunt construite, ele pot fi purtate tot timpul, în condiţii de umiditate, căldură sau frig extreme fără să se deterioreze. Cred că acest lucru a ajutat mult la succesul produselor“, explică tanarul antreprenor, care insistă ca materia primă folosită să fie de bună calitate, chiar dacă acest lucru scade într-o anumită măsură marja de profit. „Spre exemplu, frânghia este cea folosită în porturile nautice, la ambarcaţiuni. Toate produsele sunt autentice. Ne-am dat seama că oamenii înţeleg acest lucru când am văzut că se întorc să mai cumpere“, spune Gherghiţă.

    “Magazinul online, prin care se desfăşoară mare parte a activităţii, a fost lansat la jumătatea lunii octombrie 2014. „Platforma online a devenit funcţională pe 14 octombrie şi atunci am început şi să investim în promovare, dar în primă fază nu am avut foarte multe produse. A durat ceva până am cumpărat materialele necesare, pentru că nu ne aşteptam să se vândă stocul existent atât de repede“, povesteşte Lucian Gherghiţă.

    Promovarea consta în mare măsură in social media, investind zilnic bani pentru ca postările lor de pe Facebook să ajungă la cât mai multe persoane. Până acum, această strategie s-a dovedit a fi corectă: „Cel mai mult ne promovăm în mediul online, iar aici ne bazăm pe reţelele de socializare, în special Facebook. 90% din vânzări se realizează online, prin intermediul platformei noastre de shopping, iar 10% prin magazine partenere şi participări la diverse târguri şi expoziţii“, spune managerul Constantin Nautics, precizând că bugetul de promovare se modifică în funcţie de cerere.