BusinessMagazin

Tag: iran

  • Iran cere cetăţenilor să şteargă WhatsApp, acuzând că trimite date Israelului

    În replică, WhatsApp (deţinut de Meta) a respins ferm acuzaţiile, numindu-le „afirmaţii false” care ar putea fi folosite ca pretext pentru blocarea serviciului într-un moment în care iranienii au cea mai mare nevoie de comunicare sigură.

    „Nu urmărim locaţia exactă a utilizatorilor, nu păstrăm jurnale ale mesajelor şi nu oferim date în masă niciunui guvern”, a transmis compania într-un comunicat.

    Deşi WhatsApp foloseşte criptare end-to-end, ceea ce înseamnă că doar expeditorul şi destinatarul pot citi mesajele, experţii atrag atenţia că anumite metadate – precum cine vorbeşte cu cine, când şi cât de des – pot fi totuşi analizate.

    O altă îngrijorare majoră exprimată de autorităţile iraniene este suveranitatea datelor. Serverele care găzduiesc datele WhatsApp nu se află pe teritoriul iranian, ceea ce le face vulnerabile la accesul altor guverne sau entităţi.

    Iranul a mai blocat anterior accesul la WhatsApp şi alte reţele sociale precum Instagram, Telegram şi Facebook, dar mulţi utilizatori continuă să le acceseze folosind VPN-uri şi proxy-uri.

    Aplicaţia WhatsApp fusese interzisă în 2022, în timpul protestelor de amploare declanşate de moartea tinerei Mahsa Amini în custodia poliţiei morale. Interdicţia a fost ridicată la sfârşitul anului 2024, dar popularitatea platformei a rămas ridicată, fiind folosită pe scară largă alături de Instagram şi Telegram.

    Acest apel al autorităţilor iraniene vine într-un climat geopolitic extrem de tensionat, în care tehnologia, informaţia şi platformele digitale devin tot mai frecvent instrumente ale războiului informaţional.

  • Iran cere cetăţenilor să şteargă WhatsApp, acuzând că trimite date Israelului

    În replică, WhatsApp (deţinut de Meta) a respins ferm acuzaţiile, numindu-le „afirmaţii false” care ar putea fi folosite ca pretext pentru blocarea serviciului într-un moment în care iranienii au cea mai mare nevoie de comunicare sigură.

    „Nu urmărim locaţia exactă a utilizatorilor, nu păstrăm jurnale ale mesajelor şi nu oferim date în masă niciunui guvern”, a transmis compania într-un comunicat.

    Deşi WhatsApp foloseşte criptare end-to-end, ceea ce înseamnă că doar expeditorul şi destinatarul pot citi mesajele, experţii atrag atenţia că anumite metadate – precum cine vorbeşte cu cine, când şi cât de des – pot fi totuşi analizate.

    O altă îngrijorare majoră exprimată de autorităţile iraniene este suveranitatea datelor. Serverele care găzduiesc datele WhatsApp nu se află pe teritoriul iranian, ceea ce le face vulnerabile la accesul altor guverne sau entităţi.

    Iranul a mai blocat anterior accesul la WhatsApp şi alte reţele sociale precum Instagram, Telegram şi Facebook, dar mulţi utilizatori continuă să le acceseze folosind VPN-uri şi proxy-uri.

    Aplicaţia WhatsApp fusese interzisă în 2022, în timpul protestelor de amploare declanşate de moartea tinerei Mahsa Amini în custodia poliţiei morale. Interdicţia a fost ridicată la sfârşitul anului 2024, dar popularitatea platformei a rămas ridicată, fiind folosită pe scară largă alături de Instagram şi Telegram.

    Acest apel al autorităţilor iraniene vine într-un climat geopolitic extrem de tensionat, în care tehnologia, informaţia şi platformele digitale devin tot mai frecvent instrumente ale războiului informaţional.

  • Israelienii au atacat o fabrică de rachete din Iran. Iranienii susţin că a fost lovită universitatea

    Israelienii au atacat o fabrică de rachete de lângă Teheran, potrivit BBC. Atacul a avut loc în noaptea de marţi spre miercuri.

    Este vorba despre fabrica de rachete Khojir care a mai fost atacată de israelieni şi în octombrie, anul trecut.

    Iranienii susţin că a fost lovită o universitate din capitală. Potrivit jurnaliştilor iranieni citaţi de Sky News a fost atacată Universitatea Imam Hossein din estul Teheranului, care are legături cu Gărzile Revoluţionare iraniene.

  • Trump ar putea aproba atacurile din Iran, dar nu există consens în rândul echipei sale

    Donald Trump „ia în considerare” participarea la atacuri în Iran, dar nu există un acord deplin în rândul echipei sale, potrivit BBC.

    Trump a avut o întâlnire marţi după-amiază la Casa Albă în aşa numita The Situation Room cu echipa sa de securitate naţională pe tema conflictului israeliano-iranian.

    El ia în considerare participarea la atacurile Israelului asupra siturilor nucleare iraniene, inclusiv asupra unei instalaţii din Fordo, au declarat cinci surse familiarizate cu situaţia pentru CBS News.

    În prezent nu există un acord deplin între cei mai apropiaţi consilieri ai lui Trump pe tema menţionată, au adăugat sursele.

     

  • Aurul, pe val de la începutul anului: Ce susţine creşterea de aproape 30% a preţului şi ce perspective mai are metalul preţios?

    Pe fondul tensiunilor geopolitice şi al incertitudinilor economice, investitorii pariază tot mai mult pe aur în 2025. Preţul metalului preţios a urcat cu aproape 30% de la începutul anului pe piaţa spot, iar contractele futures ating acum circa 3.400 de dolari pe uncie (28 de grame), potrivit MarketWatch. Evoluţia este determinată de conflictul dintre Israel şi Iran, temerile privind noile tarife comerciale ale lui Donald Trump şi inflaţia relativ ridicată în Statele Unite.

    Cererea pentru plasamente de siguranţă – unde se încadrează şi francul elveţian – a crescut pe fondul acestor incertitudini, iar estimările arată că trendul ascendent va continua, spune Mihai Căruntu, vicepreşedinte al Asociaţiei Analiştilor Financiar-Bancari din România.

    „Aurul a crescut foarte mult anul acesta şi în ultimele 12 luni; s-a apreciat şi francul elveţian, alt activ de refugiu. Incertitudinea mai mare s-a văzut pe cotaţiile aurului, care a avut o decadă foarte bună, un randament anualizat de 8% în ultimii zece ani. Este foarte mult pentru că aurul a avut nişte decenii în care a stagnat”, explică el.

    De la revenirea lui Donald Trump la Casa Albă, aurul s-a numărat printre cele mai performante active la nivel global. Politicile comerciale imprevizibile, în special noile taxe vamale, au amplificat temerile legate de un posibil război comercial, alimentând inflaţia, încetinind perspectivele economice şi determinând investitorii să caute refugiu în metalul preţios.

    De altfel, indicele S&P 500 – de referinţă pentru Wall Street, cea mai mare piaţă de capital din lume – înregistrează o creştere de 2,8% în 2025, sub indicele paneuropean Stoxx 600, pe care l-a depăşit constant în ultimii ani. Până nu demult, S&P 500 se afla în teritoriu negativ anul acesta.

    „Din anii 1920-1930 încoace, aurul n-a crescut, în medie, cu mai mult de 5%. Estimările sunt că va continua să crească pentru că este incertitudine mare. Dacă vorbim de tarifele lui Trump, ele ar pune în pericol creşterea economică, ar alimenta inflaţia şi deci ar influenţa profiturile corporate”, mai spune Mihai Căruntu.

     

  • Wall Street trece pe verde luni, în ciuda continuării conflictului dintre Israel şi Iran: S&P 500 urcă cu 1,2%, Dow Jones adaugă 1,1%, iar Nasdaq Composite câştigă 1,6%. Preţul petrolului Brent a scăzut cu peste 4%

    Acţiunile şi-au revenit luni, pe măsură ce investitorii s-au arătat optimişti că conflictul dintre Israel şi Iran ar putea rămâne limitat. De asemenea, creşterea preţului petrolului, provocată de escaladarea conflictului, s-a temperat, notează CNBC.

    Indicele Dow Jones Industrial Average a crescut cu 470 de puncte, sau 1,1%. S&P 500 a avansat cu 1,2%, în timp ce a urcat cu 1,6%.

    Traderii urmăresc cu atenţie situaţia din Orientul Mijlociu după atacul Israelului asupra Iranului de vineri. Iranul a lansat rachete ca represalii, intensificând gravitatea conflictului din regiune.

    Cotaţia petrolului Brent, etalonul internaţional pentru ţiţei, a crescut cu până la 5,5% luni dimineaţă, depăşind 78 de dolari pe baril, înainte de a pierde toate aceste câştiguri şi a scădea cu 4,1%, tranzacţionându-se la puţin peste 71,17 dolari. De la începutul luptelor săptămâna trecută, creşterea totală a fost de mai puţin de 4%, scrie FT.

    Totuşi, luni a existat un oarecare optimism că situaţia nu va escalada, după ce Wall Street Journal a relatat că Iranul a transmis, prin intermediari, că este deschis reluării negocierilor atâta timp cât SUA nu se alătură Israelului în atacuri.

    „Piaţa este încurajată de perspectiva că acest conflict ar putea rămâne într-o fază de război limitat”, a spus Krishna Guha, vicepreşedinte la Evercore ISI, companie de cercetare a pieţiei, într-o notă transmisă luni. „Evaluăm că acest scenariu este posibil, dar anticipăm totuşi că acest conflict va dura câteva săptămâni şi vedem un risc ridicat de escaladare, care ar putea afecta piaţa energiei şi atrage implicarea SUA.”

    Atacurile au continuat pentru a patra zi consecutiv luni, cele două ţări vizând infrastructura energetică a celeilalte, o escaladare care ar putea zgudui şi mai mult economia globală şi pieţele. Iranul a declarat că ia în calcul închiderea Strâmtorii Hormuz, o rută-cheie pentru piaţa mondială a petrolului.

  • Promisiune din partea lui Trump: Preşedintele american promite instalarea „în curând” a păcii dintre Israel şi Iran şi îl invită pe Putin ca mediator, în plină explozie a conflictului din Orientul Mijlociu

    În pofida escaladărilor dramatice dintre Israel şi Iran înregistrate în ultimele zile, preşedintele Donald Trump s-a arătat optimist duminică, susţinând că pacea este „aproape” şi sugerând că preşedintele rus Vladimir Putin ar putea juca un rol de mediator în actualul conflict, potrivit unor raporate ale Reuters.

    Într-o postare publicată pe Truth Social, Trump a afirmat că au loc „numeroase întâlniri” — despre care nu a oferit niciun detaliu — şi a încurajat cele două ţări aflate în conflict să ajungă la un acord într-un timp cât mai scurt. Mai mult, într-un interviu pentru ABC News, Trump a declarat că este „deschis” ideii ca Putin să medieze conflictul, în pofida faptului că liderul de la Kremlin este implicat activ în războiul din Ucraina şi a blocat anterior eforturile de negociere ale lui Trump în regiune.

    „Iran şi Israel ar trebui să ajungă la un acord — şi o vor face”, a scris Trump. „Vom avea PACE, în curând, între Israel şi Iran! Au loc multe apeluri şi întâlniri oficiale chiar în aceste momente.”

    Declaraţiile sale vin la doar câteva ore după ce o nouă serie de atacuri reciproce între Israel şi Iran au ucis zeci de persoane în timpul nopţii de sâmbătă spre duminică.

    Totuşi, optimismul lui Trump pare să contrazică realitatea de pe teren şi declaraţiile oficialilor israelieni. Premierul Benjamin Netanyahu a afirmat sâmbătă că ofensiva Israelului împotriva Iranului „se va intensifica”.

    Liderul american nu a oferit niciun detaliu concret despre presupusele întâlniri sau despre progresele reale către o posibilă pace. Casa Albă nu a răspuns imediat solicitărilor de a comenta afirmaţiile lui Trump.

    În interviul acordat ABC News, Trump a sugerat că atacurile recente ar putea chiar grăbi o soluţie diplomatică: „O situaţie de genul trebuia să se întâmple, cred eu, în ceea ce priveşte relaţiile dintre cele două state. Dar acum ambele părţi sunt gata să discute. Şi vor discuta negreşit”, a spus el, potrivit jurnalistei Rachel Scott. 

    Washingtonul s-a angajat în ultimele luni în discuţii sensibile cu Iranul pe tema programului nuclear, iar Trump susţinuse anterior că negocierile „merg bine”. Însă o nouă rundă de discuţii programată pentru duminică, în Oman, a fost anulată din cauza atacurilor dintre Israel şi Iran.

    Trump a dezvăluit că a discutat sâmbătă cu Vladimir Putin despre situaţia din Orientul Mijlociu, într-o convorbire telefonică în care conflictul israeliano-iranian a fost, potrivit lui, subiectul principal, nu războiul din Ucraina.

    Declaraţiile lui Trump vin într-un moment în care Orientul Mijlociu pare tot mai aproape de un război regional deschis, iar poziţionarea unui lider internaţional precum Putin ca mediator ridică numeroase semne de întrebare. În lipsa unor dovezi clare despre o posibilă rundă de negocieri reale şi cu o serie de discuţii oficiale deja anulate, promisiunea unei păci iminente pare mai degrabă o strategie politică decât o realitate diplomatică.

  • Cel mai dur val de atacuri de până acum asupra Israelului. Bilanţul celei de-a patra zi de conflict: Peste 224 civili iranieni au fost ucişi şi 23 de civili israelieni.

    Israel şi Iran au făcut schimb de atacuri pentru a patra zi consecutiv, luni, sfidând apelurile internaţionale la dezescaladare, în timp ce conflictul dintre cele două puteri regionale s-a intensificat, potrivit FT. 

    Salvatorii israelieni au declarat că opt persoane au fost ucise într-un atac cu rachete lansat de Iran asupra unor oraşe din Israel, ceea ce ridică bilanţul victimelor israeliene de la începutul ostilităţilor, vineri, la 23 de morţi.

    Autorităţile iraniene au anunţat duminică seara că 224 de civili au fost ucişi în urma loviturilor aeriene israeliene.

    Atacurile cu rachete au venit după ce Israelul a lansat raiduri aeriene asupra unor locaţii din centrul Iranului, extinzând conflictul început vineri, când Israelul a lovit instalaţii nucleare, obiective militare şi zone rezidenţiale din Iran.

    Armata israeliană a anunţat că duminică a finalizat un „val extins” de atacuri asupra infrastructurii aparţinând Gărzilor Revoluţionare ale Iranului, forţei speciale Quds şi armatei iraniene în Teheran.

    Vorbind în faţa parlamentului luni, preşedintele reformist al Iranului, Masoud Pezeshkian, a făcut apel la unitate naţională şi a reafirmat angajamentul ţării faţă de programul său de energie nucleară.

    Ultimul val de atacuri a avut loc în timp ce liderii internaţionali soseau în Canada pentru summitul G7, declarând că eforturile diplomatice pentru rezolvarea crizei vor fi o prioritate.

    Preţurile petrolului au rămas stabile, în ciuda atacurilor cu rachete din weekend. Regiunea este responsabilă pentru o treime din producţia mondială de petrol, dar analiştii au spus că exporturile de petrol şi gaze din Orientul Mijlociu prin strâmtoarea Hormuz nu au fost afectate, deocamdată.

     


     

  • A treia zi de conflict. Cel puţin opt persoane au fost ucise şi peste 140 rănite în urma atacurilor iraniene din timpul nopţii asupra oraşelor israeliene

    Israelul şi Iranul au făcut schimb de atacuri cu rachete duminică, în contextul în care conflictul dintre cele două ţări a continuat pentru a treia zi consecutiv.

    Autorităţile israeliene au declarat că cel puţin opt persoane au fost ucise şi peste 140 rănite în urma atacurilor din timpul nopţii, inclusiv patru persoane ucise într-un atac cu rachetă asupra unei suburbii a Tel Avivului şi alte patru într-un atac în nordul ţării.

    Forţele de Apărare ale Israelului au anunţat că au vizat instalaţii critice din Teheran, inclusiv Ministerul Apărării din Iran. Oficialii iranieni au declarat că şi clădiri rezidenţiale au fost lovite.

    Atacurile israeliene au vizat, de asemenea, un terminal petrolier important din cartierul Shahran al Teheranului, târziu sâmbătă seara. Martorii au descris o explozie uriaşă în zonă, însă Ministerul Petrolului din Iran a anunţat că incendiul a fost pus sub control.

    Liderii celor două ţări au făcut schimb de declaraţii ameninţătoare în timpul nopţii. Prim-ministrul israelian Benjamin Netanyahu a avertizat asupra unor atacuri „pe care Iranul nici măcar nu şi le poate imagina”, în timp ce Gărzile Revoluţionare ale Iranului au transmis că vor adopta un răspuns „mai puternic şi mai extins” dacă atacurile israeliene vor continua.

  • Avertisment fără precedent de la preşedintele Trump, pe platforma sa Truth Social: Următoarele atacuri deja planificate împotriva Iranului vor fi şi mai brutale. Iranul trebuie să încheie un acord înainte să nu mai rămână nimic

    Pe platforma sa Truth Social, preşedintele american Donald Trump a avertizat Teheranul că următoarele „atacuri deja planificate” împotriva Iranului vor fi „şi mai brutale”, adăugând că „Iranul trebuie să încheie un acord [privind programul său nuclear], înainte să nu mai rămână nimic”.

    Trump a spus că a avertizat Iranul că Israelul dispune de un număr mare de echipamente militare letale produse în SUA, „şi urmează să mai primească mult mai multe — şi ştiu cum să le folosească”.

    Într-o postare ulterioară, a adăugat:
    „Acum două luni, am dat Iranului un ultimatum de 60 de zile pentru a ‘încheia un acord’. Ar fi trebuit să o facă! Astăzi este ziua 61.”

    După exploziile masive care au zguduit Teheranul în jurul orei 3:30 dimineaţa (ora locală) vineri, televiziunea de stat a transmis imagini cu fum ridicându-se din sediul central al Gărzilor Revoluţionare, cea mai puternică forţă militară a regimului, aflat în estul Teheranului.

    Agenţia de ştiri de stat iraniană a anunţat că mai mulţi oficiali militari de rang înalt, inclusiv generalul maior Hossein Salami, comandantul Gărzilor Revoluţionare, au fost ucişi.

    De asemenea, televiziunea de stat a relatat că a fost ucis şi şeful Statului Major al armatei iraniene, generalul maior Mohammad Bagheri. Totodată, au murit şi Mohammad Mehdi Tehranchi, un profesor de fizică proeminent, şi Fereydoon Abbasi, fostul şef al organizaţiei atomice iraniene, conform agenţiei de stat.

    Liderul suprem al Iranului, ayatollahul Ali Khamenei, a declarat că Israelul „ar trebui să se aştepte la o pedeapsă severă.”

    Preţul petrolului Brent, etalonul internaţional, a crescut cu până la 12,5%, înainte de a se stabiliza la un plus de 9%, tranzacţionându-se la 74,45 dolari barilul la Londra, ca reacţie la atacuri. Bursele globale au scăzut, iar contractele futures pe S&P 500 au înregistrat un declin de 1,2%.

    Premierul israelian Benjamin Netanyahu a declarat că Israelul „a lovit în inima programului de îmbogăţire nucleară al Iranului”, vizând Natanz, „principalul om de ştiinţă nuclear” al republicii şi fabricile sale de rachete balistice.

    Un oficial militar israelian a spus că au fost lansate zeci de lovituri. Un alt oficial a adăugat că atacurile ar putea dura până la două săptămâni.

    Forţele de Apărare ale Israelului (IDF) au anunţat ulterior că au avariat o sală subterană multietajată de îmbogăţire din Natanz, capabilă să producă atât combustibil nuclear, cât şi material pentru arme nucleare.

    Pentru a sugera că urmăreşte să stabilească supremaţia aeriană, IDF a mai anunţat că a efectuat un atac de amploare împotriva apărării aeriene a Iranului.

    Oficiali ai serviciilor de securitate israeliene au adăugat că agenţii Mossad au introdus clandestin în Iran drone explozive şi arme de precizie, care au fost apoi folosite pentru a viza lansatoare de rachete şi sisteme de rachete sol-aer.