BusinessMagazin

Tag: Iohannis

  • Iohannis: Femeile se află în avangarda eforturilor de a construi un viitor mai sustenabil

    „Aveţi o contribuţie majoră în ceea ce priveşte punerea pe agenda publică a unor teme esenţiale pentru prezentul şi viitorul nostru: mă refer la schimbările climatice şi la tranziţia energetică. Fie că activaţi în sectorul public, în cel asociativ, financiar ori în cel de business, în educaţie sau cercetare, mare parte din eforturile pentru asigurarea sustenabilităţii în România vi se datorează dumneavoastră. Resursele naturale sunt limitate şi trebuie protejate, este un adevăr pe care trebuie să-l conştientizăm cu toţii. Şi tocmai de aceea, preocuparea şi acţiunile dumneavoastră pentru o dezvoltare durabilă, care să nu ne pună în pericol viitorul, sunt atât de importante. Vă mulţumesc pentru eforturile de a promova sustenabilitatea, prin acţiuni hotărâte, care să asigure un mediu mai curat şi limitarea schimbărilor climatice. Domeniul sustenabilităţii este încă la început şi presupune multe provocări, cărora sunt convins că le veţi răspunde la cel mai înalt nivel de excelenţă. Este însă nevoie ca toţi decidenţii din zona publică şi privată, femei şi bărbaţi deopotrivă, să înţeleagă importanţa acestui domeniu, iar evenimentul de astăzi sper să fie un semnal ferm în acest sens”, spune Klaus Iohannis.

    El apreciază că „susţinerea femeilor pentru a se implica în viaţa publică şi profesională trebuie să fie permanentă”.

    „Aceasta este convingerea mea fermă! Iar întâlniri precum cea de astăzi reprezintă una dintre modalităţile de a contribui la încurajarea doamnelor pentru a-şi continua şi dezvolta carierele, inclusiv, sau în special, în domenii vitale pentru viitorul nostru. Degradarea mediului, schimbările climatice, pierderea biodiversităţii sunt provocări majore, care reclamă din ce în ce mai multă atenţie la nivelul societăţii. Avem nevoie de implicarea femeilor în politicile de sustenabilitate, în educaţia şi cercetarea pentru mediu şi climă, precum şi în economia verde, toate acestea având mize din ce în ce mai mari pentru bunăstarea noastră. Dincolo de impactul vizibil şi direct pe care îl au schimbările climatice, evident în intensificarea unor fenomene meteorologice extreme, un risc pentru România şi întreaga lume îl constituie perspectiva unei tranziţii dezordonate către o economie durabilă, cu emisii reduse de carbon. Măsurile pentru a reduce riscul unei astfel de tranziţii includ alinierea programelor de studii şi reconversie profesională cu cererea de pe piaţa muncii, precum şi pregătirea administraţiei pentru a participa la elaborarea de politici publice verzi. Formarea adecvată a resursei umane pentru a susţine tranziţia climatică este esenţială, iar în acest sens femeile pot juca un rol crucial ca mentori şi cadre didactice”, adaugă şeful statului.

    El afirmă, însă, că trebuie asigurat un cadru adecvat pentru participarea femeilor la promovarea sustenabilităţii şi la tranziţia climatică.

    „Acest cadru trebuie să ofere tratament egal indiferent de gen, recompensă financiară similară şi oportunităţi egale de a ocupa funcţii de conducere şi demnităţi legate de protecţia mediului, economia verde sau limitarea schimbărilor climatice. O atenţie deosebită trebuie să se îndrepte spre sprijinirea şi încurajarea tinerelor în a-şi asuma roluri active în aceste domenii, începând cu accesul la o educaţie adecvată, inclusiv în domenii tehnice şi ştiinţifice, importante pentru tranziţia verde. Evaluarea oportunităţilor şi a mecanismelor care pot oferi femeilor posibilitatea de a contribui la procesul decizional legat de sustenabilitate şi, în special, de schimbări climatice este fundamentală pentru a atinge obiectivul egalităţii de gen şi un viitor bazat pe dezvoltare durabilă. Fiind un domeniu relativ nou, în expansiune, mai avem de identificat cele mai bune mecanisme prin care poate fi sprijinită implicarea femeilor în domeniul sustenabilităţii din România. Evenimentul pe care îl găzduim astăzi, la Palatul Cotroceni, include sesiuni de prezentări şi dezbateri care vor contribui la identificarea acestor mecanisme. Tot acest proces de a găsi şi implementa cele mai bune modalităţi de a susţine femeile în sustenabilitate este unul laborios, care necesită dialog, schimb de bune practici şi efort conjugat care transcende barierele naţionale. În acest sens, salut participarea la acest eveniment a unor invitaţi care pot oferi o perspectivă internaţională. În România şi în lume femeile se află în avangarda eforturilor de a construi un viitor mai sustenabil”, încheie Iohannis.

  • Iohannis: Acum exact un an, am văzut cum prezentul şi viitorul nostru se pot schimba într-o clipă

    „În dimineaţa zilei de 24 februarie 2022, acum exact un an, am văzut cum prezentul şi viitorul nostru se pot schimba într-o clipă. O naţiune independentă, un stat vecin nouă – Ucraina – a fost atacat cu cruzime, fără nicio justificare, de către Rusia. Oameni nevinovaţi şi-au pierdut viaţa, i-au pierdut pe cei dragi, şi-au pierdut casele, le-au fost distruse şcolile şi spitalele şi au fost nevoiţi să fugă din calea războiului pentru a se salva pe ei şi viaţa copiilor lor. În tot acest timp însă, poporul ucrainean a impresionat o lume întreagă prin curajul, forţa şi hotărârea arătate în apărarea ţării şi a libertăţii, respingând agresiunea forţelor inamice ruse. Apărându-şi ţara şi libertatea, poporul ucrainean protejează valorile şi libertatea noastră, protejează securitatea noastră, a românilor şi a întregii Europe. Lupta poporului ucrainean este şi lupta noastră”, transmite Klaus Iohannis.

    El aminteşte că încă din prima zi, România a fost alături de poporul ucrainean.

    „Românii au arătat întregii lumi ce înseamnă să oferi sprijin şi să îţi deschizi uşa casei pentru femeile şi copiii care şi-au pierdut căminul, să îi ajuţi cu inima deschisă pe toţi cei care fug din cauza ororilor războiului. Ne-am mobilizat cu toţii, cetăţeni şi autorităţi, să răspundem rapid şi să sprijinim Ucraina în marea sa provocare. Vă mulţumesc tuturor pentru solidaritatea voastră, pentru empatia arătată. Aţi demonstrat că românii sunt vecini şi parteneri pe care te poţi baza. Vom continua să ajutăm Ucraina şi poporul ucrainean atât timp cât va fi nevoie. Este angajamentul ferm al României. Războiul ne-a mai învăţat o lecţie, cea a solidarităţii şi unităţii. Împreună am arătat că suntem puternici şi ne opunem agresiunii ruse. Această bătălie trebuie să fie câştigată de Ucraina, iar Rusia trebuie să răspundă pentru crimele comise şi pentru vieţile distruse. Dragi ucraineni, nu sunteţi singuri! Aveţi în România un prieten de nădejde, care vă sprijină în această luptă nedreaptă! Este responsabilitatea noastră, a tuturor, să contribuim la victorie şi la construirea unui viitor mai bun, în pace! România este şi va fi alături de Ucraina”, încheie şeful statului.

  • Iohannis: Noi nu vom ceda. Republica Moldova nu e singură în faţa provocărilor Rusiei

    România rămâne deosebit de vigilentă faţă de acţiunile hibride ale Rusiei, spune Klaus Iohannis, în timpul unei declaraţii susţinute alătuiri de Maia Sandu: „Noi nu vom ceda! Vă asigur că Republica Moldova nu este singură în faţa acestor provocări”.

    „România şi Republica Moldova au relaţii cu totul speciale – cu fiecare zi mai solide! Împărtăşim o comunitate de limbă, cultură şi istorie şi am construit împreună o colaborare extrem de deschisă, sinceră şi eficientă. Parcurgem o perioadă de crize de proporţii istorice, crize într-un mediu de securitate care s-a deteriorat dramatic, aş putea să spun, în ultimele 12 luni. Cu exact un an în urmă, Rusia se pregătea să invadeze Ucraina şi să înceapă un război ilegal şi sângeros, marcat de atrocităţi nemaivăzute de multă vreme pe continentul european, împotriva poporului ucrainean”, spune Klaus Iohannis.

    El arată că a fost un an extrem de dificil şi pentru Republica Moldova, stat care a fost afectat profund şi direct de consecinţele acestui război.

    „Liderii Republicii Moldova şi cetăţenii săi s-au ridicat însă la înălţimea provocărilor pe care alţii le-ar fi considerat probabil insurmontabile. V-aţi confruntat cu o criză energetică profundă, inflaţie galopantă, un număr foarte mare de refugiaţi, dezechilibre economice masive cauzate de războiul dus la hotarele dumneavoastră şi atacuri hibride deosebit de agresive din exterior, menite să deraieze cursul european ales de cetăţenii Republicii Moldova. Toate acestea, precum şi alte provocări similare venite pe un fond de vulnerabilităţi preexistente au fost gestionate cu calm, profesionalism şi curaj exemplare de către autorităţile proeuropene de la Chişinău. (…) România rămâne, totodată, deosebit de vigilentă faţă de acţiunile hibride ale Rusiei, care, iată, se intensifică la împlinirea unui an de război. Tentativele de destabilizare sunt susţinute de intensificarea propagandei pro-ruse, scopul fiind alimentarea de narative utile Rusiei şi diminuarea unităţii şi solidarităţii noastre. Dar noi nu vom ceda! Vă asigur că Republica Moldova nu este singură în faţa acestor provocări. Este poziţia noastră permanentă, clară şi fermă”, adaugă Iohannis.

    El precizează că România va continua să sprijine „în mod ferm respectarea suveranităţii şi a integrităţii teritoriale ale Republicii Moldova, în frontierele sale recunoscute la nivel internaţional”.

    „Sprijinim abordarea dumneavoastră responsabilă faţă de dosarul transnistrean. Urmărim, totodată, imperativul consolidării rezilienţei Republicii Moldova în faţa tuturor ameninţărilor din exterior, atât prin efortul nostru direct, în plan bilateral, cât şi prin instrumentele de care dispun Uniunea Europeană şi NATO. De altfel, încă de la declanşarea, în urmă cu un an, a invaziei ruseşti împotriva Ucrainei, România a acţionat prompt şi hotărât nu doar în sprijinul Ucrainei, dar şi în cel al Republicii Moldova. În plan bilateral, după 24 februarie 2022, România a oferit Republicii Moldova combustibil, sprijin bugetar direct, energie electrică – între 80% şi 90% din necesarul de electricitate al Republicii Moldova. Gazoductul Iaşi-Ungheni-Chişinău este utilizat pentru transportul comercial de gaz către Republica Moldova, un factor esenţial în construirea independenţei energetice a Chişinăului. În aceste vremuri foarte complicate, cu provocări şi riscuri de securitate tot mai complexe la adresa Republicii Moldova şi a regiunii noastre, este necesar – şi o să acţionăm împreună în acest sens – să fim tot mai aproape, tot mai uniţi. Vom merge pe acest drum! Aşa cum am spus, avem o comunitate de limbă, cultură şi istorie, dar şi un viitor comun, iar această comunitate trebuie să fie tot mai puternică şi tot mai unită”, încheie Iohannis.

  • Ce spune Klaus Iohannis despre coaliţia PNL-PSD

    Obiectivul principal al existenţei coaliţiei PNL-PSD-UDMR a fost îndeplinit, spune preşedintele Klaus Iohannis, întrebat dacă alianţa partidelor va rezista testului rocadei guvernamentale: „România este stabilă şi este guvernată”, a spus Iohannis.

    Klaus Iohannis a fost întrebat de jurnalişti, într-o conferinţă de presă, dacă se va face rotaţia premierilor se va face în luna mai, iar el a spus că el este foarte mulţumit de existenţa coaliţiei guvernamentale.

    „Eu sunt foarte mulţumit că există această coaliţie, că România este guvernată, că România este stabilă, că acest guvern are o majoritate solidă în parlament şi că am evitat să intrăm în recesiune, am reuşit să trecem până acum cu bine prin toate crizele care au venit peste noi. Nu cred că este puţin lucru. Că se mai ceartă unul cu altul… că mai iasă câte un politician avid de notorietate publică… aşa e în politică.

    Nu cred că putem să ne aşteptăm vreodată ca politicienii să stea frumos acolo, în banca lor, şi să nu zică nimic, că nu ar fi politicieni. În principiu, însă, lucrurile funcţionează în mare şi s-a văzut. România are creştere economică, are una dintre cele mai mari creşteri economice. Criza energetică nu a dus la sărăcirea populaţiei României. În continuare putem să ne încălzim casele, putem să aprindem lumina şi acest lucru nu a fost chiar aşa de la sine înţeles când a început criza şi când toată lumea ne-a spus că nu o să facem faţă. Ba uite că am făcut faţă. Inflaţia scade cu toate că au fost suficient de mulţi care ne-au spus că nu o să fim în stare să facem nimic. Iată că totuşi am făcut. Inflaţia scade şi compensaţii vor exista şi vor fi făcute în aşa fel încât românii să nu simtă aceste crize foarte mult în buzunarul propriu”, a spus Klaus Iohannis.

    Acesta a afirmat că „obiectivul principal şi motivul principal al existenţei acestei coaliţii a fost îndeplinit: România este stabilă şi este guvernată”.

  • Klaus Iohannis, de Ziua Dezrobirii Romilor: România este un exemplu de relaţii interetnice

    „Acum 167 de ani, printr-un act cu o semnificaţie profundă pentru întreaga naţiune, romii din ţara noastră îşi dobândeau libertatea care le fusese răpită şi refuzată timp de secole. În procesul istoric de modernizare a României, dezrobirea a însemnat nu doar înfăptuirea unui act de justiţie pentru romi, dar şi un moment fundamental pentru demnitatea poporului român şi apropierea sa de valorile umaniste europene. Dezrobirea romilor de la mijlocul secolului XIX nu a condus însă la eliminarea discriminărilor, care nu au putut fi şterse de proclamarea egalităţii în drepturi. Nici prejudecăţile nu au fost depăşite, ele menţinându-se în mentalul public în ciuda sacrificiilor romilor din Războiul de Independenţă sau din cel de reîntregire. În loc să aducă emanciparea economică, socială şi politică a romilor, secolul XX rămâne în istorie prin crimele Guvernului Antonescu şi miile de victime ale deportărilor, ale rasismului şi ale urii”, se arată în mesajul preşedintelui Klaus Iohannis transmis cu prilejul Zilei Dezrobirii Romilor

    Şeful statului menţionează că după Revoluţia din Decembrie 1989, parcursul nostru european a consemnat o despărţire clară de politica regimului comunist, „care a urmărit constant să estompeze existenţa şi identitatea culturală a minorităţii rome”.

    „Ziua Dezrobirii Romilor este un prilej de cinstire a memoriei tuturor celor care au suferit pentru libertatea şi demnitatea umană, un moment în care să reflectăm mai mult la importanţa respectării drepturilor fundamentale ale omului, o zi a condamnării rasismului, a xenofobiei şi a urii. Este, totodată, o ocazie de a asuma responsabilitatea avută de autorităţile române în Holocaustul romilor în acele zile întunecate ale umanităţii, dar şi de a ne reafirma angajamentul nostru ca niciodată să nu mai permitem ceva similar. Dincolo de promisiuni, ceea ce contează sunt măsurile concrete adoptate pentru a asigura în prezent membrilor minorităţii rome condiţii demne şi nediscriminatorii de viaţă, de muncă, de educaţie şi de îngrijire a sănătăţii. În acest context, subliniez importanţa atingerii cât de curând şi complet a ţintelor stabilite prin Strategia Guvernului României de incluziune a cetăţenilor români aparţinând minorităţii rome pentru perioada 2022-2027, printr-o acţiune care să implice o colaborare strânsă între autorităţile centrale şi locale, instituţiile publice şi societatea civilă. România este astăzi un exemplu de relaţii interetnice care au la bază respectul pentru identitatea culturală şi lingvistică a fiecărei minorităţi şi în care funcţionează comunicarea interinstituţională pentru binele comun. Numeroasa minoritate romă este un contribuitor valoros în acest dialog, cu atât mai mult cu cât romii participă la construirea viitorului comun al naţiunii noastre, clădit pe solidaritate. Dezrobirea de acum 167 de ani este un act al patrimoniului nostru istoric, dar mesajul său, acela al căutării şi cinstirii libertăţii, rămâne actual şi se reînnoieşte în fiecare zi, prin muncă, prin cultură şi educaţie”, încheie Iohannis.

    Mesajul a fost prezentat de către Sergiu Nistor, consilier prezidenţial – Departamentul Cultură, Culte şi Minorităţi Naţionale în cadrul evenimentului „Romi pentru România”.

  • Un europarlamentar român îi cere lui Iohannis să convoace CSAT după declaraţiile Maiei Sandu

    Preşedinta Maia Sandu a prezentat un plan pregătit de Kremlin pentru a înlătura conducerea statului Republicii Moldova.

    „În acest context, Preşedintele României trebuie să convoace CSAT şi să sporească sprijinul acordat pe toate palierele R. Moldova. Românii din R. Moldova au nevoie de sprijinul total al României în faţa acestor provocări ale Rusiei”, spune europarlamentarul PMP, Eugen Tomac.

    Europarlamentarul spune că, mai mult ca niciodată, România şi Republica Moldova trebuie să îşi unească forţele pentru a opri „o nouă anexare forţată a Rusiei, aşa cum s-a întâmplat pe 28 iunie 1940”, când Basarabia a fost ocupată.

    Preşedintele Republciii Moldova, Maia Sandu, a făcut declaraţii grave, luni, spunând că militari camuflaţi în civili au încercat acţiuni violente, „un atac asupra unor edificii ale statului şi luare de ostatici”, scopul fiind forţarea schimbării puterii de la Chişinău.

  • Iohannis, pentru Ciolacu: Câteodată unii politicieni merg la televizor şi-i ia gura pe dinainte

    „Câteodată unii politicieni merg la televizor şi-i ia gura pe dinainte, ca să zic aşa… Dar nu cred că cineva a uitat sau nu a înţeles că această coaliţie a apărut dintr-o nevoie – ţara trebuie să fie guvernabilă şi ţara trebuie să aibă un guvern stabil în aceste vremuri tulburi. Atunci trebuie să avem puterea interioară să trecem cu mai mult sau mai puţin ă lejeritate peste anumite declaraţii mărunte şi să vedem care este în realitate interesul României”, spune Klaus Iohannis.

    El afirmă că, atunci când coaliţia va decide să facă o schimbare de guvern, liderii PNL, PSD şi UDMR se vor prezenta toate părţile interesate şi îi vor prezenta punctele de vedere.

    „În conformitate cu Constituţia voi lua atunci decizia care mi se va părea cea mai bună păentru România”, încheie Iohannis.

    PSD îl va propune premier pe Marcel Ciolacu la rotativa guvernamentală din luna mai. Liderul PSD i-a reproşat duminică, la Antena 3, lui Klaus Iohannis implicarea în campaniile electorale şi că mandatele preşedintelui „au fost ani pierduţi” din cauza unor „ranchiune şi discuţii politice şi a unor decizii luate în acel moment”.

  • Iohannis: Rămânem puternic interesaţi în accesarea de volume suplimentare de gaz caspic pentru a acoperi consumul nostru naţional aflat în creştere

    Coridorul Sudic de Gaze şi-a demonstrat, în cei doi ani de când este operaţional, importanţa strategică pentru securitatea energetică a Europei, a declarat vineri preşedintele Klaus Iohannis, la deschiderea oficială a Reuniunii ministeriale a Consiliului Consultativ al Coridorului Sudic de Gaze.

    Preşedintele României, a vorbit la Baku, Republica Azerbaidjan, în cadrul deschiderii oficiale a Reuniunii ministeriale a Consiliului Consultativ al Coridorului Sudic de Gaze.

    „Acest coridor devine cu atât mai important acum, când războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei a schimbat în mod drastic contextul geopolitic, în special atunci când ne referim la securitate energetică. În acest context, Uniunea Europeană şi Statele Membre au întreprins paşi decisivi pentru a reduce substanţial dependenţa de gaz provenit din surse nesigure, deoarece acesta vine cu un cost geopolitic mult prea mare”, a spus Iohannis.

    Preşedintele spune că gazul din Azerbaidjan, livrat prin Coridorul Sudic, a venit ca o plasă de siguranţă pentru multe state din regiune şi a oferit stabilitate şi predictabilitate într-o perioadă critică pentru pieţe.

    „De la bun început, România a recunoscut contribuţia importantă pe care Azerbaidjanul şi Coridorul Sudic de Gaze o au în acoperirea nevoilor energetice ale Europei. România a oferit garanţia angajamentului său neîntrerupt de a fi parte a eforturilor menite să dezvolte şi să extindă Coridorul către noi pieţe în Europa Centrală şi de Sud-Est. Rămânem puternic interesaţi în accesarea de volume suplimentare de gaz caspic pentru a acoperi consumul nostru naţional aflat în creştere”, a spus Iohannis.

    În context, preşedintele a vorbit despre investiţiile româneşti în dezvoltarea capacităţii de transport a gazului, dar şi în conectivitatea cu ţările vecine.

    În primul rând este vorba de conducta de gaz BRUA şi de finalizarea interconectorilor cu Bulgaria şi Ungaria. În al doilea rând, Transgaz şi-a unit forţele cu operatorii sistemelor de transmisie de gaz din Grecia, Bulgaria şi Ungaria, pentru a dezvolta Coridorul Vertical. În al treilea rând, începând din ianuarie 2022 şi ca urmare a investiţiilor făcute de operatorul român de furnizare a gazului, conducta de gaz Trans-Balkan poate opera în regim de flux invers, ceea ce oferă o alternativă pentru lanţul de furnizare a volumelor de gaze din Azerbaidjan, prin Turcia, Bulgaria şi România, dar şi mai departe pentru pieţe în aval. „Iar în al patrulea rând, aş dori să subliniez aici un proiect important pentru România, care are o semnificaţie strategică pentru vecinul nostru, Republica Moldova: conducta de gaz care conectează reţeaua românească de gaz cu capitala Chişinău a fost dată în folosinţă în octombrie 2021 şi este acum pe deplin funcţională. Conducta poate transporta suficient gaz pentru a acoperi consumul anual al Republicii Moldova pe malul drept”, a spus preşedintele.

    „Gazul natural rămâne un element critic complementar în sprijinul procesului de decarbonizare. În cadrul Uniunii Europene, România a militat activ pentru includerea gazului natural şi a energiei nucleare în taxonomia verde, ca tehnologii esenţiale în procesul de tranziţie spre o economie fără carbon. Din acest motiv, noi vedem o utilizare predictibilă şi pe termen lung a gazului natural în economia UE.

    România este în momentul de faţă un producător important de hidrocarburi în Europa, un rol pe care intenţionăm să îl dezvoltăm cu rezervele de gaz deja descoperite în Marea Neagră. În plus, volume adiţionale substanţiale vor deveni disponibile în 2026-2027. România va putea să contribuie în continuare la securitatea energetică şi rezilienţa din Europa”, a mai adăugay Iohannis.

     

     

  • Iohannis: Succesul finalizării MCV în 2022 trebuie completat cu aderarea binemeritată la Schengen

    „România îşi va urmări şi în 2023 obiectivele de politică externă pe baza celor trei piloni esenţiali: creşterea rolului şi a influenţei în Uniunea Europeană, respectiv în NATO, şi aprofundarea Parteneriatului Strategic cu Statele Unite ale Americii. Anul care tocmai a început nu va fi simplu. Ne va testa în continuare capacitatea de a răspunde la provocări, de a rămâne solidari şi mai ales uniţi. Răspunsul României la criza provocată de războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei va continua să fie multidimensional şi cuprinzător. Vom continua să sprijinim Ucraina şi Republica Moldova, inclusiv aspiraţiile lor europene şi euroatlantice, după caz. Repet aici ceea ce am transmis la Kiev şi la Chişinău – România va oferi tot sprijinul, pentru cât timp va fi necesar. La nivel european, am încredere că anul 2023 va fi un reper pentru o Uniune Europeană mai puternică şi mai rezilientă, o Uniune a valorilor, capabilă să proiecteze stabilitate şi pregătită să facă faţă provocărilor viitorului”, afirmă preşedintele Iohannis.

    El a urat succes Preşedinţiei suedeze a Consiliului Uniunii Europene.

    „Salutăm angajamentul acesteia de a se implica în protejarea valorilor democratice şi a statului de drept, faţă de care România însăşi este profund ataşată. Succesul finalizării Mecanismului de Cooperare şi Verificare în 2022 trebuie completat anul acesta cu aderarea binemeritată la Schengen, pentru că România este pregătită din toate punctele de vedere. Locul României şi al cetăţenilor săi este în Schengen. Mulţumesc tuturor statelor care ne-au sprijinit şi contăm pe sprijinul dumneavoastră şi în continuare. Reafirm şi în acest cadru că vom face toate demersurile care ţin de noi, pe toate palierele şi la toate nivelurile, astfel încât România să obţină o decizie favorabilă pentru aderarea la spaţiul Schengen. România este, cu siguranţă, o parte importantă a soluţiei la provocările de securitate cu care ne confruntăm la nivel european. Am contribuit şi contribuim consistent la întărirea securităţii Uniunii.
    Pe lângă consolidarea dimensiunii securitare, Uniunea are nevoie în continuare de soluţii pentru a asigura competitivitatea, o bază industrială solidă, tranziţia verde şi tranziţia digitală”, adaugă Iohanniss.

    Şeful statului a mai spus că securitatea energetică rămâne prioritară. De asemenea, el a precizat că România va promova, în continuare, importanţa strategică a Mării Negre şi va continua susţinerea politicii uşilor deschise a NATO.

    „Aşa cum am mai spus, apărarea începe de acasă. De aceea, România a crescut, începând deja cu acest an, bugetul dedicat Apărării de la 2% la 2,5% din Produsul Intern Brut. Anul 2023 va fi unul important şi pentru dezvoltarea în continuare a Parteneriatului Strategic al României cu Statele Unite. Evoluţiile din 2022 au fundamentat o agendă extinsă şi pragmatică în perspectiva viitoarei runde a Dialogului Strategic dintre România şi SUA, prevăzute să se desfăşoare la Bucureşti în această primăvară. Vom aprofunda, în 2023, relaţiile bilaterale cu partenerii europeni, mai ales cu cei strategici sau cu relevanţă strategică: Franţa, Germania, Spania, Italia, Regatul Unit, Polonia, Turcia, Grecia, Bulgaria, Portugalia, Belgia, Ungaria şi statele baltice. De asemenea, vom continua să dezvoltăm relaţiile de cooperare cu partenerii noştri strategici din Caucazul de Sud – Georgia şi Azerbaidjan, şi vom acţiona pentru revitalizarea relaţiilor tradiţionale cu Armenia. La intersecţia demersurilor noastre în plan european şi regional va continua să se afle Iniţiativa celor Trei Mări. Anul acesta voi găzdui pentru a doua oară, în numele României, Summitul Iniţiativei. Dorim să reconfirmăm Iniţiativa ca platformă politică matură, generatoare de investiţii şi interconectare strategică pe axa Nord-Sud şi de conectivitate cu partenerii Iniţiativei”, menţionează Iohannis.

  • Moşteanu: Iohannis împarte responsabilitatea pentru ruşinea pe care Bode o cauzează aceste ţări

    USR a lansat luni site-ul https://bodedemisia.ro.

    „Românii care vor să-l vadă pe Bode plecat de la Minister pot, cu doar două click-uri, să îi trimită un mesaj şi să îi ceară demisia. Au trecut 5 zile de când Universitatea „Babeş-Bolyai” a spus că ministrul Lucian Bode a furat la doctorat. Ministrul Bode este încă în funcţie. Nici premierul Ciucă, nici preşedintele Iohannis nu au avut nicio reacţie pe subiect. Un plagiator, aranjor de joburi la stat şi licitaţii trucate, care nu a reformat deloc Poliţia Română, aşa cum promitea, şi şef de serviciu secret cu apucături de poliţie politică nu are voie să mai conducă un minister. Sau să reprezinte România pe plan extern la negocierile despre Schengen”, potrivit unui comunicat de presă.

    „USR îi cere preşedintelui Klaus Iohannis să îşi precizeze de urgenţă poziţia faţă de menţinerea într-o funcţie publică de nivel înalt a unui plagiator dovedit dincolo de orice dubiu. Atâta vreme cât tace, Klaus Iohannis este complice direct şi împarte responsabilitatea pentru ruşinea pe care Bode o cauzează aceste ţări”, declară vicepreşedintele USR Ionuţ Moşteanu.

    Comisia de Etică a Universităţii Babeş-Bolyai a decis, după analiza tezei de doctorat a ministrului de Interne Lucian Bode, că „abaterile etice constatate sunt suficient de importante pentru a concluziona că teza este profund viciată”.

    Ministrul de Interne, Lucian Bode, afirmă că este „absolut uluitor demersul de analizare a unei lucrări redactate în 2018 folosind norme actualizate în 2020-2022”: „E un precedent extrem de periculos. (…) Aceste atacuri concertate ale USR şi ale sateliţilor săi asupra mea sunt absurde”.