BusinessMagazin

Tag: intrare

  • Cea mai mare societate de investiţii financiare din România intră în acţionariatul Agroserv Măriuţa (Lăptaria cu Caimac): Evergent Investments cumpără acţiuni de 5,3 mil. lei

    Evergent Investments (fosta SIF Moldova), societate de investiţii financiare cu expunere în sectorul bancar, energie, imobiliar şi în agricultură, precum ferme de afine, a intrat în acţionariatul Agroserv Măriuţa, producătorul de lactate care deţine brandul Lăptaria cu Caimac, potrivit unei raportări de marţi de la bursa de la Bucureşti.

    Astfel, Evergent a cumpărat 88.500 de acţiuni MILK în şedinţa din 18 iunie, într-o tranzacţie de aproximativ 5,3 milioane de lei, potrivit calculelor realizate de ZF pe baza raportărilor de la bursă.

    “Agroserv Măriuţa (emitentul) aduce la cunoştinţă investitorilor că a primit notificarea 3295/18.06.2021 privind deţinerea unui procent de 5,1126% din totalul drepturilor de vot, corespunzător unui număr de 88.500 acţiuni MILK emise de Agroserv Măriuţă de la Evergent Investments (Bacău, str. Pictor Aman nr. 94C, jud. Bacău, Romania). Totodată emitentul informează investitorii că acţionarii fondatori: Şerban Nicuşor, Cocan Adrian Paul, Cocan Madalina Oană au scăzut pragul de deţinere cumulata de la 75,10% la 71,60%, respectiv 1.239.415 acţiuni din totalul acţiunilor tranzacţionate sub simbolul MILK. Data la care s-a modificat pragul de deţinere este 18.06.2021”.

    Agroserv Măriuţa are 106 mil. lei capitalizare iar în ultima lună acţiunile au urcat cu 8% pe tranzacţii de 10,4 mil. lei. Pe de altă parte Evergent are 1,4 mld. lei capitalizare iar în ultima lună acţiunile au plus 2,6%, potrivit datelor BVB. Evergent este cea mai mare SIF în funcţie de capitalizarea bursieră.​

  • Agroserv Mariuta, compania din spatele produselor Lăptăria cu Caimac, întră la bursă ca un emitent de 111 mil lei. Preţ de 60 lei, plus 33% faţă de plasament

    Agroserv Măriuţa SA, compania care deţine brandul Lăptăria cu Caimac, a debutat la bursă cu 111 mil. lei capitalizare. Acţiunile producătorului de lactate, care se tranzacţionează sub simbolul bursier MILK, au înregistrat valoarea de 60 lei/ unitate, plus 33% faţă de plasament.

    Agroserv Măriuţa a fost înfiinţată în anul 1994 şi până în 2018 a avut exclusiv activităţi agricole, cultură mare (grâu, orz, rapiţă, porumb, lucernă şi altele, pe o suprafaţă de 3.000 ha) şi ferma de vaci de lapte (cu peste 2.500 animale).

    În 2018, compania a pus în funcţiune o fabrică de lactate, ce a presupus o investiţie de peste 5 milioane de euro, şi a lansat brandul Lăptăria cu Caimac, sub care produce şi comercializează lapte integral ambalat la sticlă, brânzeturi maturate, smântână, iaurt, sana etc.

    În aprilie 2021, compania a derulat un plasament privat prin care a vândut un număr de 431.020 acţiuni la un preţ de 45 lei/acţiune. Valoarea capitalizării anticipate rezultată în urma derulării plasamentului privat aferent majorării de capital este de 77.895.900 lei, rezultată din înmulţirea numărului total de acţiuni al companiei şi preţul din plasamentul privat.

    BT Capital Partners este Consultantul Autorizat care a intermediat realizarea plasamentului privat şi listarea acţiunilor Agroserv Măriuţa la bursă.

    Agroserv Măriuţa a făcut primul pas pe piaţa de capital în noiembrie 2020, când a derulat un plasament privat prin care a vândut obligaţiuni denominate în euro, în valoare de 3 milioane euro, tranzacţionate din decembrie 2020, pe SMT, sub simbolul MILK25E.

  • (P) Companie cheie pe piaţa de FM intră în România

    Ca urmare a strategiei de extindere la nivel European, B+N Referencia Zrt. a achiziţionat pachetul de acţiuni al ISS Group în Europa Centrală şi de Est. Odată cu achiziţia, B+N Group a devenit unul dintre liderii industriei de facility management din regiune. Tranzacţia include subsidiarele din România, Cehia, Slovacia şi Ungaria.

    Grupul ISS este una dintre cele mai mari companii de facility management pe plan internaţional. Cele patru subsidiare din Europa Centrală şi de Est generează o cifră de afaceri totală de 70 milioane Euro anual, având peste 4000 de angajaţi.

    B+N Referencia a iniţiat o nouă fază importantă în dezvoltarea sa cu această achiziţie, un pas natural ca urmare a creşterii constante din ultimii 20 de ani pe piaţa din Ungaria. În toată această perioadă, B+N Referencia şi-a consolidat poziţia de lider al pieţei de Facility Management din Ungaria, aflându-se în mod constant în top 500 companii.

    În anul 2019 a realizat o cifră de afaceri de peste 100 milioane Euro;  trendul crescător a continuat şi în anul 2020, cu toate provocările pandemiei, având o creştere dinamică, atât în termeni de cifră de afaceri, cât şi ca segmente noi de business. Portofoliul de clienţi include atât instituţii publice, cât şi companii multinaţionale de referinţă. În cadrul B+N Group activează un număr de peste 10.000 de angajaţi.

    Istvan Matskási – B+N Group CFO/Head of International Operations: “Ne dorim să fim un partener de încredere pe termen lung pentru clienţii noştri din regiune. Odată cu extinderea pe piaţa din România, Cehia şi Slovacia, dorim să asigurăm clienţii noştri că serviciile oferite se vor situa la acelaşi nivel ridicat de calitate, cu focus permanent pe dezvoltarea gamei de servicii oferite în cele patru ţări. Automatizarea serviciilor va juca un rol cheie în acesta dezvoltare pe care ne-am propus-o, folosind experienţa B+N Referencia în domeniul roboticii. Ca diferenţiator în piaţa de facility management, B+N Group are un department dedicat de Research&Development, în cadrul căruia se dezvoltă echipamente autonome, bazate pe inteligenţa artificială: Robot pentru curateniea spaţiilor interioare, dispozitiv autonom pentru dezinfecţie UV, şi alte dispositive aflate în stadiul de testare”.

    Ferenc Kis-Szölgyémi – Proprietar B+N Group: “Inovaţia, calitatea serviciilor, orientarea către client, transparenţa şi flexibilitatea operaţiunilor, cu respectarea tuturor regulilor de bune practici, împreună cu valorificarea experienţei cumulate la nivelul B+N Group, reprezintă valorile pe care ne construim dezvoltarea sustenabilă a companiei. Extinderea şi consolidarea B+N Group nu se opresc aici, ne-am propus extinderea geografică şi în alte ţări din regiune în viitorul apropiat. B+N Integrated Facility Services SRL, subsidiara din România a B+N Group, va juca un rol important în consolidarea poziţiei regionale a grupului B+N, precum şi pentru dezvoltarea ulterioară, prin aportul echipei locale, care vine cu o experienţă extinsă în domeniul facility management”.

  • Încă un oraş mare din România intră în scenariul verde. Restaurantele, terasele şi teatrele îşi reiau activitatea

    Braşovul a intrat în scenariul verde având incidenţă de 1,44 la mie. Nu este niciun loc liber la terasele şi restaurantele din Piaţa Sfatului. De asemenea, teatrele îşi reiau spectacolele.

    Braşovul a trecut în scenariul verde având rata de incidenţă de 1,44 la mie, informează AlephNews.

    Zonele turistice ale oraşului sunt pline de oameni. În Piaţa Sfatului, nu mai găseşti niciun loc liber la terase sau restaurante. Andrei şi Adelina au venit de la Piatra Neamţ ca să bea o cafea şi să se bucure de vremea frumoasă.

    „E frumos afară, e cald, preferăm să stăm la terasă, la interior am stat destul, a fost iarnă, frig. Revenim la normal, se pare. Momentan, nu ştim, vedem de la 1 iunie”, a spus Andrei.

    „Ne aşteptăm la un număr mare de oameni care să fie dispuşi să servească masă şi înăuntru şi afară, mai ales că vremea în Braşov nu este stabilă”, a spus Ionuţ Moceanu, reprezentantul restaurantului La Ceau.

    Totodată, şi teatrele îşi reiau spectacolele, cu sălile ocupate la jumătate din capacitate.
    „Aşteptam de foarte multă vreme, aflând abia ieri de această veste bună nu am fost foarte bine pregătiţi cu promovarea. Îi aşteptăm cu dragă inimă şi cu sufletul deschis, pentru că ei sunt cei mai importanţi pentru noi, noi nu putem trăi fără publicul nostru în sală, ei ne dau energia şi bucuria de a merge mai departe”, a spus Dan Cogălniceanu, managerul Teatrului Sică Alexandrescu.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

     

  • Criza încă nu s-a terminat: Europa a fost în recesiune în T1, după ce marile economii au fost închise din cauza revenirii COVID-ului. În timp ce UE scade, SUA sau China au reveniri spectaculoase

    Zona euro a intrat într-o recesiune dublă în primele trei luni ale acestui an, în condiţiile în care rezultatele au scăzut puternic sub presiunea măsurilor de lockdown din cauza pandemiei, lăsând astfel UE în spatele altor mari economii, scrie Financial Times.

    Declinul de 0,6% faţă de trimestrul precedent, alături de o contracţie de 0,7% în T4 2020, au dus zona euro într-o recesiune tehnică, definită ca două trimestre consecutive de creştere negativă.

    În contrast, SUA a raportat prima creştere a PIB-ului de 1,6% faţă de ultimele trei luni, iar China a anunţat în urmă cu două săptămâni o creştere de 0,6%. Majoritatea economiilor europene au fost supuse la diverse nivele de lockdown în primele trei luni ale anului în curs.

    Germania a fost cea mai afectată mare economie europeană, înregistrat un declin trimestrial de 1,7%, pe fondul scăderii puternice a consumului domestic.

    PIB-ul Spaniei s-a contractat cu 0,5%, în timp ce Italia a înregistrat o scădere de 0,4%. Economia Portugalie s-a contractat cu 3,3%, după o reizbucnire puternică a pandemiei în ţară.

    Economia franceză a reuşit să depăşească estimările analiştilor, după o creştere de 0,4%, propulsată de creşterea puternică din construcţii şi o revenire a consumului domestic.

    Eurostat a anunţat că PIB-ul a scăzut cu 0,4% la nivelul UE. Suedia, Austria şi Belgia au anunţat creşteri mai bune decât era anticipat. 

  • Încă o ţară din UE intră în carantină totală pentru a salva sistemul sanitar de blocaj

    COVID-19: Bulgaria impune o carantină naţională. Ţara vecină va închide şcolile, mall-urile şi restaurantele

    Bulgaria va închide şcolile, restaurante şi centre comerciale până la sfârşitul lunii martie, întrucât se confruntă cu o creştere semnificativă a infecţiilor cu COVID-19 care au împins spitalele la limită, a declarat joi Ministrul bulgar al Sănătăţii.

    Ţara balcanică, care urmează să organizeze alegeri naţionale pe 4 aprilie, a înregistrat o creştere cu 40% a noilor infecţii în ultima săptămână. Astăzi au fost a raportate 4.201 de cazuri noi, cu 7.804 de persoane în spitale, inclusiv 609 în terapie intensivă, relatează The Guardian.

    Guvernul de centru-dreapta a închis, de asemenea, grădiniţele, teatrele, cinematografele şi sălile de sport şi a interzis evenimentele private.
    “Numărul infecţiilor este în creştere, la fel şi numărul persoanelor spitalizate cu COVID-19, ceea ce ne-a determinat să impunem restricţii la nivel naţional de luni timp de 10 zile”, a declarat ministrului Sănătăţii Kostadin Angelov reporterilor.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
     

  • Ţara din Europa care a intrat din nou în CARANTINĂ TOTALĂ. Este îngenuncheată de al treilea val al pandemiei

    Şefa Comisiei Europene promite că începând din aprilie, ţările membre ale Uniunii vor primi o cantitate mai mare de vaccin anti-COVID.

    Astfel, în al doilea trimestru sunt aşteptate pe continent 300 de milioane de doze. Până acum, Uniunea Europeană a aprobat serurile „Pfizer”, „Moderna” şi „Astra Zeneca”.

    Agenţia Europeană a Medicamentului ar urma să avizeze joi şi vaccinul producătorului american: „Johnson&Johnson”.

    Accelerarea campaniei de imunizare este critică, în condiţiile în care multe ţări europene sunt îngenuncheate de al al treilea val al pandemiei, în frunte cu Ungaria, Cehia şi Slovacia.

    Ungaria a intrat din nou în carantină totală

    De luni, Ungaria este din nou în carantină totală. Toate şcolile, grădiniţele, serviciile şi magazinele neesenţiale vor rămâne închise cel puţin o luna, într-o încercare de a frană ceea ce autorităţile de la Budapesta consideră a fi al treilea val al pandemiei de COVID-19,  scrie stirileprotv.ro

  • Ce se întâmplă pe piaţa auto: Dacia Duster a ieşit din top 3 cele mai bine vândute SUV-uri, Ford Puma a intrat pe locul 6, iar EcoSport a coborât pe locul 18

    Dacia şi Ford au produs anul trecut 438.107 de autoturisme, cu 10,6% mai puţine decât în 2019.

    Intrarea în vigoare a noilor norme cu privire la limita de dioxid de carbon, alături de oprirea producţiei din lockdownul din primăvara anului trecut dar şi scăderea volumelor în lunile care au urmat au schimbat topul celor mai bine vândute SUV-uri mici de pe piaţa europeană.

    Dacia Duster, modelul cu cea mai mare pro­ducţie în România, a înregistrat anul tre­cut la nivel european o scădere de 37% a vân­zărilor, de la 220.000 de unităţi în 2019 la aproape 140.000 anul trecut, a pier­dut locul secund în clasamentul SUV-urilor mici şi a ajuns pe locul al patrulea.

    Ford Puma însă, modelul a cărui pro­duc­ţie a demarat la începutul anului trecut, a in­trat direct pe locul al şaselea în clasament. Mai mult, la nivelul celui de-al patrulea tr­i­mes­tru, Puma a depăşit Dacia Duster la nivel european. Atât Puma cât şi Duster au avut producţia afectată de lockdown. În cazul lui Duster, la început de 2020 a întârziat demararea producţiei versiunii pe GPL – care reducea emisiile de dioxid de carbon, iar 2020 a fost primul an în care trebuia respectată limita de 95 g CO2/km ca medie la nivel de grup auto la nivel european.

    În cazul lui Puma, oprirea producţiei între martie şi mai a afectat vânzările acestuia din prima jumătate a acestui an, în condiţiile în care de la Craiova nu s-au putut aproviziona dealerii la nivel european, iar aceştia nu aveau ce livra. Ulterior, producţia a crescut treptat de la unul la trei schimburi, însă a revenit la capacitate maximă abia în luna septembrie.

    Astfel, şase luni uzina fie nu a produs, fie a produs la o capacitate redusă.

    În cazul lui EcoSport, cel de-al doilea SUV produs la Craiova a pierdut teren în faţa lui Puma, iar vânzările acestuia au scăzut cu 61% în 2020, la mai puţin de 48.000 de unităţi. Pe de altă parte, acesta reprezintă circa 20% din producţia uzinei de 1.000 de maşini pe zi, cota sa fiind redusă după lansarea lui Puma.

    Cel mai bine vândut SUV mic din Europa rămâne Renault Captur cu aproape 180.000 de maşini, urmat de VW T-Roc cu 160.000 şi Peugeot 2008 cu 156.000, acesta din urmă fiind şi cel mai puţin afectat dintre primele trei, cu un declin de numai 5%.

    În ceea ce priveşte începutul de 2021, producţia uzinelor Dacia şi Ford a înregistrat o scădere de 10% în ianuarie faţă de perioada similară a anului trecut, în condiţiile în care piaţa europeană încă este afectată de pandemie, iar ţări importante precum Germania se află în lockdown şi implicit comerţul auto se desfăşoară greoi.

    Potrivit datelor Asociaţiei Constructorilor de Automobile din România (ACAROM), în ianuarie s-au asamblat 38.431 de autoturisme noi, dintre care 19.800 de către Dacia, care a şi înregistrat cel mai mare declin, de 15%, în ciuda lansării noilor generaţii de Logan şi Sandero Stepway, în timp Ford a scăzut cu numai 6% la 18.600 de unităţi – în condiţiile în care în ianuarie anul trecut uzina pregătea creşterea producţiei SUV-ului Puma, proaspăt lansat la acea vreme.

    În plus, dincolo de pieţe-cheie încă afectate de lockdown, industria auto este afectată acum şi de criza microcircuitelor şi de lipsa procesoarelor pentru componente. Din acest motiv Dacia a oprit producţia pentru trei zile în februarie, iar Luca de Meo, CEO-ul Grupului Renault, se aşteaptă ca întreg grupul să limiteze pierderea la cel mult 100.000 de maşini în 2021. La Craiova însă, Ford a menţinut producţia, în timp ce în Germania spre exemplu, americanii au oprit producţia modelului Focus timp de o lună din cauza lipsei chipurilor.

    În acest an producţia va reveni pe un trend ascendent, având în vedere campania de vaccinare derulată la nivel mondial.

    Adrian Sandu, secretarul general al ACAROM se aşteaptă că în acest an producţia să revină pe un trend ascedent, iar aceasta să se apropie de 500.000 de unităţi, dar doar dacă nu apar alte crize în acest an.

    Dacia şi Ford au produs anul trecut 438.107 de autoturisme, cu 10,6% mai puţine decât în 2019, cea mai mare parte din acestea fiind Dacia Duster, urmate de Ford EcoSport şi Puma.

    Astfel, la Mioveni au fost produse în 2020 260.000 de autoturisme, în scădere cu 26% faţă de anul anterior, pauza de producţie din cauza lockdownului din primăvară punându-şi amprenta puternic asupra rezultatelor Dacia. Cel mai lovit model a fost Logan MCV, cu un declin de 50%, în condiţiile în care acesta a şi fost scos din producţie în octombrie, odată cu trecerea la cea de-a treia generaţie a modelelor Logan şi Sandero.

    Ponderea Duster a scăzut de la 75 la 70% în 2020, cu 183.300 de unităţi, volum cu 30% mai mic decât cel din 2019.

    În acelaşi timp, fabrica Ford de la Craiova a produs 179.008 de autoturisme Ford EcoSport şi Puma, volum din care Puma reprezintă circa 80%. La Ford uzina a punctat o creştere de 27% datorită noului Puma. Însă, la Craiova în 2020 planul era ca americanii să asambleze 250.000 de maşini, însă planurile au fost date peste cap de lockdownul din primăvară, uzina fiind închisă timp de şapte săptămâni alături de piaţa europeană, care a scăzut cu 25% anul trecut.

    Cifra de afaceri a industriei auto locale a scăzut cu 15% în 2020, de la peste 30 de miliarde de euro în 2019 la circa 25 mld. euro, potrivit datelor Asociaţiei Constructorilor de Automobile din România (ACAROM).

     

  • Acţiunile Bittnet, prima companie din IT listată la Bucureşti, vor intra din 22 martie în structura indicilor FTSE

    Acţiunile Bittnet (BNET), prima companie din IT listată la Bucureşti, vor intra din 22 martie în indicii FTSE Global Micro Cap şi FTSE Total-Cap, în urma celei mai recente revizuiri semestriale a indicilor FTSE Russell. 

    În urma acestei decizii, România va avea patru acţiuni în indicii FTSE Russell: Bittnet Systems şi TeraPlast (TRP) în indicii FTSE Global Micro Cap şi FTSE Total-Cap, iar acţiunile Banca Transilvania (TLV) şi Nuclearelectrica (SNN) în indicii pentru Pieţe Emergente.

    „Anunţul FTSE Russell de a include acţiunile Bittnet în indicii săi globali ne aduce multe satisfacţii, deoarece reprezintă încă o confirmare a faptului că şi companiile antreprenoriale, uneori etichetate prea uşor ca fiind «mici», pot aduce lichiditate semnificativă în piaţă. Cred că această decizie a FTSE Russell, la cinci luni de la includerea acţiunilor BNET în indicele BET-XT, ar trebui să dubleze semnalul pentru investitorii profesionişti locali, de a-şi diversifica portofoliile, oferind expunere atât de necesară într-o companie de IT cu creştere accelerată. Dar, cel mai important, mulţumim tuturor acţionarilor noştri care, în ultimii şase ani, au tranzacţionat atât de activ acţiuni BNET – includerea noastră în indicii FTSE Russell reprezentând adevărata mărturie a puterii şi influenţei pe care aceştia o au asupra pieţei de capital locale”, a spus Cristian Logofătu, cofondator al Bittnet Systems.

    Mihai şi Cristian Logofătu, fondatorii companiei, deţin împreună 34% din capitalul social al emitentului, iar Căpăţînă-Groşanu Răzvan are o participaţie de 12,3%, restul de acţiuni fiind tranzacţionate la liber.

    Lista finală a companiilor care urmează să fie incluse în aceşti indici va fi anunţată pe 5 martie.

    Titlurile Teraplast au fost incluse în cei doi indici în septembrie 2020, când România a fost promovată efectiv la statutul de Piaţă Emergentă, prin includerea în indicele pentru Pieţe Emergente a acţiunilor Băncii Transilvania şi Nuclearelectrica.

    „Anunţul FTSE Russell este o veste foarte importantă pentru întreaga piaţă de capital şi cu atât mai mult pentru toţi cei care au ales să investească în acţiunile Bittnet. Promovarea României la statutul de Piaţă Emergentă are beneficii nu doar pentru companiile care intră în indicii pentru Pieţe Emergente, ci şi pentru alte companii care odată cu includerea în indicii pentru microcaps, intră pe radarele unor noi investitori internaţionali care urmăresc aceşti indici. Includerea acţiunilor Bittnet în cei doi indici FTSE Russell, la nouă luni de la promovarea companiei de pe AeRO pe Piaţa Reglementată, demonstrează că piaţa de capital validează poveştile de succes ale companiilor”, a declarat Radu Hanga, Preşedintele Consiliului de Administraţie al Bursei de Valori Bucureşti.

     

  • Situaţie îngrijorătoare. Una dintre cele mai importante ţări europene intră în AL TREILAE VAL al Pandemiei

    Polonia a anunţat că a intrat în al treilea val de infectări.Anunţul a fost făcut de Ministerul Sănătăţii. Vineri, Polonia a raportat 8.777 de noi cazuri şi 241 de decese

    În total, ţara a raportat 1.623.218 cazuri şi 41.823 de decese asociate COVID-19.Slovacia şi Cehia înregistrează şi ele un trend ascendent al numărului de infectări
    Polonia intră în al treilea val de infectări cu Covid-19. Anunţul a fost făcut, vineri, de un purtător de cuvânt al Ministerului Sănătăţii.
    Autorităţile poloneze au declarat un al treilea val al pandemiei pe fondul creşterii numărului de cazuri de infectări, chiar şi cu 20% la fiecare săptămână.

    În plus, aproximativ 10% din cazurile de COVID-19 din Polonia sunt cazuri de infectare cu varianta britanică a virusului.

    Polonia a relaxat restricţiile, a deschis pârtiile de schi, localurile şi teatrele funcţionează la jumătate din capacitate, însă e foarte posibil ca guvernul polonez să revină la măsuri mai aspre, în condiţiile în care polonezii au fost în carantină până la jumătatea lunii ianuarie.

    Sunt şi alte ţări în Europa care au o creştere dinamică a numărului de cazuri, aşa cum sunt Slovacia şi Cehia care prezintă un trend ascendent. Revenirea la restricţii suplimentare sau chiar la starea de urgenţă nu este exclusă, în aceste ţări.

    Guvernul ceh chiar a anunţat că amână redeschiderea magazinelor neesenţiale.

    Cititi mai multe pe www.mediafaxr.o