BusinessMagazin

Tag: interes

  • Care sunt riscurile de securitate din industria medicală şi ce ar trebui companiile să facă pentru a se proteja

    Aceasta a fost şi tema celei mai recente ediţii a Club Business Magazin, organizat împreună cu Bitdefender. Invitaţii au încercat să definească soluţiile de securitate necesare în zona farma şi în sistemul medical, răspunzând la următoarele întrebări: cine are interesul de a fura datele ale pacienţilor? Ce pot face atacatorii cu informaţiile obţinute în mod fraudulos? Cum trebuie să reacţioneze companiile în cazul unei breşe de securitate? Cât ar trebui să investească organizaţiile pentru a-şi proteja datele?

    BUSINESS MAGAZIN: Ce diferenţe există, în materie de securitate IT, între o companie obişnuită şi una din zona farma sau din sistemul medical?

    LIVIU ARSENE, senior eThreat analyst, Bitdefender: Diferenţa majoră, cel puţin din punctul de vedere al securităţii, dintre companiile de farma şi restul companiilor constă în primul rând în datele pe care le protejează. Dacă firmele din farma protejează date confidenţiale de la pacienţi precum starea de sănătate, antecedente medicale, reţete medicale şi aşa mai departe, o firmă oarecare, să spunem de arhitectură, nu ar avea atât de mult de pierdut dacă şi-ar pierde toate datele. Doar clienţii lor ar suferi, probabil, mici inconvenienţe. În schimb, în domeniul medical, dacă un pacient şi-a pierdut datele, acest lucru ar putea deveni o problemă, şi asta pentru că acele date medicale pot fi folosite în diverse scopuri. Cel puţin în Statele Unite, spre exemplu, dacă cineva are acces la antecedentele tale medicale, poate la un moment dat chiar să aplice pentru programe de asigurări medicale, iar asta înseamnă că poate încasa diverse alocaţii medicale sau poate cumpăra medicamente scumpe la preţuri reduse. Cu alte cuvinte, companiile din zona farma au foarte multe date de protejat, au o responsabilitate foarte mare faţă de clienţii lor şi cred că interesul este chiar mai mare pentru atacatori de a avea acces la acele date.

    MIHAI GURAN, regional operations sales director, Bitdefender: Cu siguranţă, multe companii gestionează date personale. Evident, o companie din domeniul medical are acces la informaţii personale mai sensibile, şi atunci suntem într-o zonă unde există ceva mai multe reglementări pe această temă. Trebuie deci avută ceva mai multă grijă, trebuie planificat mai din timp ceea ce trebuie făcut, sistemul de securitate a datelor, accesul la date, cine are acces, poate un grad în plus faţă de alte sisteme.

    BOGDAN TUDOR, CEO Class IT Outsourcing: Aceasta este diferenţa majoră, că datele stocate nu aparţin numai companiei, ci aparţin pacienţilor. Sunt date cu caracter personal şi atunci necesită un grad de protecţie mult mai mare decât cel pe care l-am asigura unor documente care aparţin unei companii, pentru că riscul nu ţine doar de accesul neautorizat la datele companiei, ci la expunerea informaţiilor într-un mediu public, ceea ce evident poate să afecteze major bonitatea unei companii şi poate chiar să ducă la falimentul unor afaceri. Atunci când datele nu sunt protejate corespunzător, obţinându-se printr-un mod neautorizat acces la ele, riscul este atât de folosire a informaţiilor cât şi de publicare a acestora. Aceste date se pot cuantifica în sume mult mai mari de bani decât în cazul datelor private ale unor companii.

    MIHAI GURAN, Bitdefender: Bitdefender are un business în America, şi la mine în echipă sunt mai multe persoane din America. Te gândeşti la următorul lucru: la un moment dat, ai un contract cu un asigurător, poţi să dai nişte date, şi aici ne gândim de exemplu că trebuie să fim atenţi la ce date cerem şi la ce date primim, pentru că sunt nişte reglementări mai stricte. Eu, ca manager, aş putea să primesc nişte date, să mă uit pe o fişă şi să spun: „OK, colegul meu are o anumită boală“, dar eu nu sunt specialist, pot să judec greşit un anumit lucru. Sunt documentate mai multe situaţii în care, din cauza unor astfel de transferuri de date către angajatori, aceştia s-au îndreptat împotriva furnizorilor de servicii medicale şi au obţinut chiar despăgubiri, pentru că astfel de date nu trebuia să ajungă la angajator. Sigur, e un alt aspect, nu numai cel de fraudă. E o gamă de aspecte mult mai extinse.

    BOGDAN TUDOR, Class IT Outsourcing: Şi la noi există un cadru reglementat, legea protecţiei datelor cu caracter personal, însă trecând prin cuprinsul acestei legi am identificat nişte paragrafe foarte vagi privind modalitatea efectivă de protecţie a acestor date. Legea se concentrează mai mult pe controlul accesului decât pe protecţia informaţiei, lăsând la latitudinea companiilor din industrie să găsească modalitatea optimă de protejare a informaţiei.

    BUSINESS MAGAZIN: Care sunt cele mai recente incidente de acest tip?

    LIVIU ARSENE, Bitdefender: 91% din companiile de farma au suferit, în ultimii trei ani, o breşă de securitate. Cred că şi acum, undeva, o companie de farma este în plină breşă de securitate. Cred că ar trebui cuantificat la mărimea companiei de farma care a avut o breşă; chiar anul acesta a avut loc un incident la o companie de asigurări medicale, Anthem. În urma unui atac au pierdut datele a 80 de milioane de pacienţi. 80 de milioane de oameni care aveau asigurare la ei au avut datele medicale compromise. Pagubele financiare estimate au fost enorme, dar problema este că în Statele Unite, dacă ai acces la aceste date ai acces şi la SSN, acel social security number. Şi trebuie să vă spun că este extraordinar de simplu să faci un furt de identitate doar pe baza acestui SSN; pot să te duci în orice supermarket să cumperi un card de credit, să îl ataşezi unui SSN cu o adresă fictivă şi să faci cumpărături în numele acelei persoane. Ai nevoie de un singur tip de date.

    BOGDAN TUDOR, Class IT Outsourcing: În România nu avem exemple foarte recente, dar îmi amintesc de un incident care a avut loc în urmă cu 5-6 ani legat de protecţia datelor cu caracter personal, în care un angajat al companiei a avut acces la mai multe informaţii decât ar fi trebuit, iar apoi a şantajat compania cu publicarea acestor informaţii. Este o companie cunoscută în piaţa din România, a fost şantajată, cazul a fost raportat la poliţie şi până la urmă cazul a fost soluţionat. S-a ajuns însă în acea situaţie, şi cel mai important lucru este să nu se ajungă până acolo. Este important să protejăm informaţia astfel încât accesul neautorizat să nu fie posibil. Iar acesta poate avea loc atât din interior cât şi din exterior; există o statistică de acum 4-5 ani care spunea că peste 70% din atacurile asupra companiilor vin din interiorul acesteia, şi nu din exterior. Cred că e extrem de important să ne uităm cine are acces la date, cum are acces la date, cum pot acestea pleca din companie, pentru că o soluţie de securitate nu înseamnă doar antivirus, înseamnă mult mai mult, protecţia datelor care sunt stocate şi protecţia la accesul neautorizat, protecţie la ieşirea datelor într-un mod neautorizat pe stick-uri USB sau alte metode.

    LIVIU ARSENE, Bitdefender: În ultimii trei ani a fost introdus conceptul celor trei A: access, account şi authorisation. Oricine are autorizaţia de a se lega într‑un cont trebuie să fie şi monitorizat pentru acţiunile pe care le desfăşoară în interiorul reţelei respective. O simplă soluţie de securitate ajută, previne marea majoritate a ameninţărilor. Am citit un studiu recent potrivit căruia peste 54% din ameninţările detectate, cel puţin pe zona de farma, au venit prin e-mail. E interesant, pentru că majoritatea atacatorilor exploatează curiozitatea angajatului.  Aşadar şi angajatul trebuie să fie educat, să fie antrenat să recunoască semnele vizibile ale unor astfel de atacuri.

    BUSINESS MAGAZIN: Există un profil al angajatului care reprezintă o ţintă atractivă pentru acest tip de atacuri?

    BOGDAN TUDOR, Class IT Outsourcing: Profilul angajatului cel mai probabil să fie exploatat e profilul angajatului. Şi atunci, e de datoria noastră ca IT-işti să ne asigurăm că nu ajung aceste mesaje maliţioase în inboxul utilizatorului, folosind toate metodele pe care le avem la dispoziţie. O soluţie de securitate este şi o soluţie anti‑spam, sau mai bine zis anti mesaje maliţioase, care sunt transmise prin spam dar nu au rolul de a genera nişte vânzări, ci sunt pur şi simplu maliţioase, conţin nişte ataşamente care atunci când sunt deschise încep să provoace găuri de securitate în propria reţea. Într-adevăr, ţine de o educaţie a utilizatorului pe care am văzut-o şi o văd din ce în ce mai des. Nu toate companiile acordă destul de mare importanţă acestui aspect, limitându-se la antivirus, iar această practică lasă jumătate din riscurile care ar putea apărea neacoperite. O soluţie completă de securitate îţi asigură şi o protecţie completă.

    MIHAI GURAN, Bitdefender: În Statele Unite şi pe pieţele mari, dezvoltate, există două lucruri diferite faţă de România: statistici şi nişte legi ceva mai bine definite. În America, reglementările sunt cuprinse în HIPA, adică Health Inssurance Portability and Accountability (portabilitatea şi responsabilitatea asigurării medicale – n.red.). Sunt două fenomene acolo, să spunem că lucrezi la o compania şi ai o asigurare în California şi decizi să te muţi în Florida. În acel moment trebuie să iei datele de la furnizorul tău de servicii medicale din California şi să le muţi în alt teritoriu. Ei au reglementat acest lucru foarte bine; practic, e ca şi cum te-ai muta dintr-un stat european în altul. Nu ştiu dacă în ziua de azi există vreo reglementare care să permită acest lucru în interiorul Uniunii Europene. În ceea ce priveşte răspunderea pe care o poartă furnizorii de servicii medicale, reglementările sunt pe trei niveluri: unul administrativ, unul fizic, de acces la date, şi unul tehnic. Fiind mai legaţi de zona de IT, vă pot spune că şi la nivel tehnic sunt furnizori mai mici şi furnizori mai mari, scopul legii nu este să îi pună pe toţi să cheltuie bani, ci să ne asigure că lucrurile se fac aşa cum trebuie şi că există un plan. Asta înseamnă că trebuie să ai o soluţie antivirus şi antimalware, trebuie să ai o soluţie de perimetru, de tip firewall, managementul parolelor şi un plan „ce se întâmplă dacă?“. Legea trebuie însă să fie şi pentru companiile mici, şi pentru cele mari. Trebuie făcut un registru, cine şi ce a accesat, la ce oră şi aşa mai departe.

    BUSINESS MAGAZIN: Ce pot să facă atacatorii cu datele obţinute în mod fraudulos?

    BOGDAN TUDOR, Class IT Outsourcing: Eu nu cred că ne-am ars suficient în România, am observat în ultimii 15 ani, de când mă ocup zi de zi cu serviciile IT, o proastă practică de genul „stai să se întâmple ceva şi vedem după ce facem“. La noi nu există reglementări atât de detaliate precum cele din Statele Unite, şi poate ar fi bine să ne mai inspirăm de la ei, pentru că nu vrem să fim prinşi în ofsaid. Iar inventivitatea celor care comit astfel de infracţiuni depăşeşte ceea ce noi ne-am putea imagina. Am vorbit de şantaj, am vorbit de folosirea datelor în vederea furtului de pe card bancar, probabil că vom vorbi de vedete care s-au tratat de cine ştie ce, având o presă de scandal care probabil că şi plăteşte pentru astfel de informaţii. Aş prefera să nu mă gândesc eu la ce s-ar putea face cu datele, pentru că inventivitatea lor e mult peste ce îmi pot imagina.

  • Soluţii de altă dată pentru prezent

    Ajutor de nădejde pentru femeile care-şi doreau o talie de viespe sau chiar şi pentru bărbaţii care voiau să pară mai subţiri, ori inamic al sănătăţii, după unii, corsetul nu a dispărut din modă, chiar dacă mai sunt puţine locuri în care se poate găsi.

    Interesul publicului pentru corsete este dat, scrie New York Times, şi de declaraţiile vedetelor  care se laudă că le folosesc pentru a le ajuta să-şi recapete forma şi chiar şi creatorii de modă promovează articole care amintesc de corsetele de altădată în colecţiile lor.

    Spre deosebire de corsetele de pe vremuri însă, la confecţionarea celor din ziua de azi nu se mai folosesc lamele cornoase provenite de la balene pentru asigurarea rigidităţii, ci sârmă de oţel. Pe lângă celebrităţi, magazinele specializate deservesc şi bărbaţi sau femei de la cele în vârstă la unele tinere.

  • Cum devin lucrurile din jurul nostru tot mai inteligente

    Tehnologia care poate transforma orice aparat, fie el frigider, cameră video, contor de gaze, maşină sau ecran publicitar, într-un device inteligent este disponibilă acum. A patra etapă a revoluţiei industriale a început deja şi va transforma modele şi metode de lucru, va schimba radical decizii pentru a eficientiza afacerile, iar comunicarea către consumatori va deveni din ce în ce mai personalizată. Maşini zburătoare, călătorii pe alte planete sau în timp sunt doar câteva dintre scenariile din literatura SF adeseori întâlnite şi în ecranizările de pe marile şi micile ecrane. Viteza cu care se dezvoltă însă tehnologia ne-a obişnuit cu ideea că scenariile imaginate de Jules Verne sunt firesc de realizabile, deşi, să nu uităm, scriitorul şi-a pus pe hârtie ideile în urmă cu mai bine de 100 de ani, pe vremea când nu exista nici măcar o schiţă pentru construcţia unui calculator.

    Oricât de inovatoare sunt unele descoperiri în prezent, adeseori ele sunt luate ca atare, fără a mai produce vâlva de care s-a bucurat apariţia telegrafului, a telefonului sau a televizorului. Tehnologia este adoptată rapid, iar ideea că o maşină are patru SIM-uri incluse în motor este mai degrabă interesantă, dar nu şocantă. Şi da, toate BMW-urile care ies acum pe poarta fabricilor au patru cartele care fac maşina mai inteligentă decât predecesoarele sale din urmă cu numai câţiva ani sau decât vehiculele produse în alte ţări, unde producătorii nu sunt interesaţi (încă) să profite de tehnologie, chiar dacă aceasta le oferă informaţii şi avantaje competitive.

    Unul dintre cipurile cu care este dotat fiecare vehicul BMW nou va emite, în mod automat, un semnal în cazul în care maşina este implicată într-un accident rutier; alt SIM verifică semnele vitale ale conducătorului auto, iar în cazul în care pulsul şi respiraţia nu sunt normale, maşina trage pe dreapta şi cartela efectuează un apel la ambulanţă. Este doar un singur exemplu despre cum lucrurile din jurul nostru devin tot mai inteligente, dar lista este mai lungă de atât. „Se întâmplă chiar acum“, subliniază hotărât Markus Lause, director, enterprise business market al Vodafone România, cu referire la faptul că prin simpla conectare a unui device la un echipament, fie el analog, nu numai digital, acesta poate oferi o sumedenie de informaţii şi poate fi controlat de la distanţă, de la tastatura unui calculator sau chiar cu un telefon mobil.

    Tehnologia machine-to-machine, numită şi M2M, câştigă tot mai mult teren, afirmă Markus Lause cu ocazia evenimentului prin care compania a lansat patru soluţii prin care companiile pot automatiza diferite activităţi conectând la internet printr-o cartelă SIM de comunicaţii mobile diferite echipamente – vitrine frigorifice, vehicule, camere video sau contoare de energie. „În România piaţa are o valoare anuală de 20-30 de milioane de euro, dar se va dubla în patru ani, conform unei estimări a companiei Analysys Mason. Eu cred că estimarea este conservatoare şi dezvoltarea va fi mai rapidă. Creşterea în valoare a pieţei va fi în strânsă legătură cu numărul de SIM-uri M2M conectate“, a declarat Lause, care precizează că Vodafone în acest segment nu vinde o simplă conexiune, ci un serviciu. Companiile au tot interesul să transforme „tot ceea ce este acum analog şi încearcă să facă în aşa fel încât să beneficieze de conexiunea la internet“, explică reprezentantul Vodafone.

    Tot el povesteşte că pentru dezvoltarea soluţiilor machine-to-machine compania a organizat workshopuri la care au participat oameni din diferite industrii. Urmărind subiectele discutate pe alte domenii, se întreabă cum pot fi aplicate în domeniul şi companiile pe care le reprezintă. „Sunt de pildă oameni care vor ca în momentul în care un client intră în magazinul lor să li se spună: «Bine ai venit, Diana». Ceea ce înseamnă că Diana, sau oricare ar fi numele clientului care intră în magazin, trebuie să fie recunoscută“, spune Lause. Companiile vor să ştie cât de des intră clienţii în magazin, informaţii care nu sunt la îndemână, dar „pe internet nu eşti un străin, se ştie totul despre tine. Iar tehnologia permite şi comercianţilor din offline, dacă le este permis de cumpărători, să îi cunoască. Dar pentru dezvoltarea de astfel de soluţii este nevoie de gândire creativă. De pildă, cineva a întrebat la un workshop cum ar putea face pentru a emite un voucher pentru un client şi în momentul în care intră în magazin să-i fie oferit, fără ca respectivul client să se recomande“, explică reprezentantul Vodafone.

    REVOLUŢIA INDUSTRIALĂ 4.0

    Tehnologia care face lucrurile din jurul nostru inteligente produce, povesteşte Markus Lause, cea de-a patra etapă a revoluţiei industriale. La jumătatea secolului XVIII, folosirea puterii aburului a fost declanşatorul revoluţiei industriale care avea să genereze nu numai schimbări radicale în fabrici, ci chiar la nivel de organizare politică în lume. La o sută de ani distanţă, o a doua etapă importantă în dezvoltarea industriei (şi nu numai) a avut loc la momentul descoperirii curentului electric. Mai apropiat de zilele noastre, o altă etapă a revoluţiei industriale a fost produsă în momentul în care a început conectarea calculatoarelor, în SUA, în perioada 1960‑1970. „A patra etapă a revoluţiei industriale a început să prindă contur în urmă cu circa trei-patru ani, iar acum în România suntem chiar la debutul acestui fenomen, industria 4.0,“ declară Markus Lause.

    Conceptul de machine-to-machine a fost definit în urmă cu aproape 50 de ani de tehnicianul Theodore G. Paraskevakos, în timp ce lucra la o soluţie pentru identificarea apelantului în telefonia fixă. Abia în acest secol însă tehnologia M2M a început să ia amploare, fiind produse sisteme de acces wireless şi routere, componente care permit maşinilor să comunice indiferent de locul în care se află. Vodafone este una dintre primele companii de comunicaţii care s-au implicat în tehnologia M2M, iar Lause povesteşte că ideea acestor servicii a pornit concomitent în Germania şi SUA, în urmă cu circa 10 ani. Vodafone a făcut apoi o propunere companiilor din domeniul energetic din Germania, iar ulterior subiectul a trezit şi interesul producătorilor germani de maşini. „În continuare, Germania se şi menţine în vârful listei în ce priveşte interesul producătorilor de maşini pentru tehnologia M2M“, afirmă Lause.

    La ediţia din acest an a congresului mondial al ITS au fost prezentate cele mai noi proiecte şi tehnologii pentru dezvoltarea sistemelor inteligente de transport. Astfel, maşinile care frânează singure dacă vehiculul din faţă acţionează brusc frâna, automobilele care se parchează singure după un mesaj transmis de pe smartphone sau sistemele care indică viteza cu care trebuie să circule o maşină pentru a prinde doar verde la semafoarele de pe traseu nu mai sunt doar simple idei, ci au trecut în registrul concret al soluţiilor care pot fi aplicate.

  • Google News şi-a lansat versiunea românească

    Google News poate fi accesat pe web la adresa news.google.ro şi prin aplicaţiile de pe Android şi iOS. Cei interesaţi vor putea accesa Google News intrând şi pe secţiunea “Ştiri” din partea de sus a rezultatelor căutării.

    Internauţii Google News pot să citească unele dintre cele mai recente ştiri şi articole de la unele dintre cele mai importante publicaţii şi bloguri din ţară. Aceştia pot să îşi personalizeze căutările pentru a putea să urmărească subiectele de interes.

    Potrivit Google, indiferent din ce ţară provin sau ce limbă vorbesc, oamenii apelează la Google News pentru a citi despre fapte, opinii şi perspective asupra subiectelor ce îi interesează. Cu această nouă ediţie în limba română, Google speră să poată aduce ştirile mai aproape de un număr cât mai mare de români, conform unui comunicat remis MEDIAFAX de reprezentanţii Google.

    În prezent, serviciul Google News este disponibil în 28 de limbi, acoperind 45 de ţări.

    Conform Google, în general, Google News îşi propune să promoveze jurnalismul autentic şi să expună utilizatorii la diverse perspective. Nu există moderare manuală pentru selectarea importanţei unei ştiri. Ierarhizarea ştirilor este determinată de mai mulţi factori, printre care: prospeţimea conţinutului, diversitatea conţinutului, conţinutul textual bogat, originalitatea conţinutului.

    Pentru a fi incluse, publicaţiile trebuie să îndeplinească cerinţele prezentate în Centrul de ajutor (support.google.com). Cei care îndeplinesc aceste cerinţe pot solicita direct includerea accesând Google News Publisher Center.

    Totodată, Google precizează că Google News se străduieşte să includă site-uri de ştiri care sunt credibile şi au reputaţie şi caută mereu să îmbunătăţească calitatea ediţiei locale. Scopul este să ofere conţinut de calitate dintr-o varietate de surse, de la cele mai mari publicaţii şi bloggeri până la cei mai mici, mai spune Google.

    Fondat în 1998, de absolvenţii Universităţii Stanford Larry Page şi Sergey Brin, motorul de căutare Google este în acest moment o companie prezentă pe toate marile pieţele globale. Google are sediul central în Silicon Valley şi birouri în America de Nord şi de Sud, Europa şi Asia.

    Google a deschis, pe 1 noiembrie 2010, un birou în Bucureşti, echipa din România fiind coordonată de Dan Bulucea.

  • Acestea sunt cele mai aşteptate telefoane ale sfârşitului de an

    Dacă prima parte a anului a adus telefoane precum Galaxy S6, S6 Edge, HTC One M9, LG G4 sau Xperia Z3, sfârşitul lui 2015 promite cel puţin la fel de multe motive de interes pentru entuziaştii smartphone-urilor. Vă prezentăm în continuare câteva telefoane ce urmează să fie lansate în această toamnă; unele dintre acestea sunt continuări ale unor modele de succes, dar altele promit să schimbe fundamental modul cum folosim tehnologia.

    Samsung Galaxy Note 5

    Samsung îşi urmează programul anual de lansări obişnuit şi va prezenta noul model Note la începutul lunii septembrie; ca de obicei, smartphone-ul va fi lansat în cadrul IFA Berlin. Zvonurile vorbesc despre două versiuni, una tradiţională şi alta de tip dual-edge (asemănătoare ca design cu Samsung Galaxy S6 Edge), dar acest lucru nu a fost confirmat oficial. Display-ul va fi de 5,9 inchi şi va folosi tehnologie Ultra HD Super AMOLED, iar camerele vor avea 18 megapixeli (cea din spate) şi 5 sau 6 megapixeli (cea frontală). Memoria internă va fi de până la 128 GB, iar telefonul va avea scanner de amprentă şi un port USB tip C (mult mai rapid). În ceea ce priveşte puterea, se pare că Samsung a ales un cip Snapdragon 810 cu 4 GB de RAM. Indiferent de ceea ce vor prezenta cei de la Samsung în septembrie, Galaxy Note rămâne unul dintre cele mai apreciate device-uri ale momentului.

    Sony Xperia Z5

    Sony ar vrea să lanseze un telefon cu adevărat puternic tot în cadrul IFA Berlin, deşi nu putem fi siguri de acest lucru dacă ne gândim la calendarul destul de haotic de lansări pe care Sony l-a avut în acest an. Mai multe surse au afirmat că Xperia Z5 va folosi un procesor Qualcomm Snapdragon 820, neexistând prea multe informaţii despre restul dotărilor.

    Apple iPhone 6S

    Dacă există un lucru de care putem fi absolut siguri, acesta este că Apple va lansa o nouă versiune de iPhone la sfârşitul acestui an. Ne putem aştepta la un display de aceeaşi mărime şi cu aceeaşi rezoluţie ca 6, dar una din noutăţi ar putea fi introducerea sistemului Force Touch. Această nouă metodă de interacţiune a fost testată pe Apple Watch şi pe noul MacBook, fiind deci logic să apară şi pe noua generaţie de smartphone‑uri şi tablete. Apple a prezentat o versiune nouă de iOS, versiunea 9, în cadrul unui eveniment din luna iunie. Nu se ştiu toate detaliile tehnice, dar compania a dezvăluit că Apple Pay, Siri şi Maps vor fi îmbunătăţite. Unele surse au indicat faptul că noul iPhone va utiliza acelaşi tip de aluminiu ca Apple Watch, un material mai solid şi cu până la 60% mai uşor decât aluminiul normal. Având în vedere scandalul Bendgate (mai multe iPhone-uri s-au rupt atunci când au fost îndoite), acest nou material ar putea salva imaginea Apple şi ar putea aduce o creştere a vânzărilor.

    Un nou Nexus

    Deşi nu are un nume oficial, proiectul celor de la Google va fi lansat pe piaţă în cursul acestui an. Gizmo China a dezvăluit recent că Huawei este compania care va produce noul Nexus, deşi în trecut această sarcină a fost dusă la capăt de Motorola sau LG. Publicaţia chineză a oferit şi un nume pentru device, Huawei Angler; acesta ar trebui să aibă un ecran OLED de 5,7 inchi produs de Samsung ce poate dezvolta o rezoluţie de 1.440 x 2.560 de pixeli. Huawei foloseşte pentru majoritatea produselor sale un cip Hi-Silicon Kirip, dar în cazul noului Nexus compania va alege, cel mai probabil, un procesor Qualcomm Snapdragon 810 susţinut de 4 GB de RAM. În ceea ce priveşte sistemul de operare, acesta va fi Android M, prezentat de curând de Google. Noutăţile cele mai importante sunt scannerul de amprente şi introducerea USB-ului tip C.

     

  • Peste 10.000 de antreprenori români şi-au dus afacerile la Londra. Construcţiile, manufactura şi IT-ul sunt în top

    Unu din zece români care s-a mutat în Marea Britanie în ultimii ani a ales să devină antreprenor. Birocraţia redusă, interesul crescut al finanţatorilor şi piaţa de desfacere fără graniţe au pus Londra pe prima listă de opţiuni şi pentru afacerile româneşti care vor să se extindă în afara graniţelor. Peste 10.000 de antreprenori români au descoperit un mediu de afaceri în care joacă după alte reguli decât 
cele de acasă.

    “Cea mai circulată rută aeriană din România în prezent este Bucureşti-Londra.“ O ştire din Business Magazin publicată încă din vara anului 2014 anunţa că cinci companii oferă zilnic posibilitatea de a ajunge în capitala Regatului Unit, pasagerii putând alege dintre 16 variante de zbor. Interesul pentru Londra a crescut vizibil de la începutul anului trecut, după ce Marea Britanie a ridicat restricţiile legate de muncă, iar emigranţii români au scăpat de perioada de aşteptare de câteva luni, cât dura obţinerea unui permis de muncă.

    Peste 100.000 de concetăţeni au decis să-şi încerce norocul în Marea Britanie, unii aflaţi la prima aventură în afara ţării, alţii în căutarea unei soluţii de avarie pentru criza economică profundă din Spania sau din Italia care i-a lăsat fără serviciu. De fapt, datele Institutului Naţional de Statistică arată că Marea Britanie este singura ţară de destinaţie cu valori în creştere ale emigranţilor români.

    Faţă de anul 2008, numărul celor care au ales să emigreze în Italia, Spania şi Germania s-a înjumătăţit, în timp ce fluxul către Marea Britanie a crescut de câteva ori. Ana Maria Oprea, o tânără de 30 de ani care a ales în urmă cu un an să renunţe la poziţia de redactor-şef la Bucureşti şi să-şi încerce norocul în Anglia, se află printre ei. A găsit repede un post de recepţioneră la un hotel din oraşul de pe Tamisa şi de atunci, spune chiar ea, trăieşte ca în romanele lui Jane Austen.

    S-a adaptat repede la viaţa de acolo şi a observat că Londra a devenit principalul pol de atracţie pentru forţa de muncă românească, dar şi pentru conaţionalii dornici să înceapă o afacere. Chiar în comunitatea în care locuieşte, în suburbiile capitalei britanice, antreprenorii români rulează afaceri ca acasă, iar Ana Maria Oprea povesteşte despre un antreprenor român pe care îl cunoaşte şi care „are o firmă de construcţii de mai bine de zece ani şi are contract cu supermarketuri precum Lidl, Asda şi Tesco şi îi merge foarte bine. Ne-am văzut recent la o cununie şi căuta să îşi cumpere o casă în Londra“.

    Firmele de construcţii ocupă primul loc în domeniile de activitate preferate de antreprenorii români de la Londra, conform raportului „Enterprise and Innovation“ al companiei Makwana Consulting Ltd. Dintre cele 10-11.000 de firme româneşti din regat, 15% au activităţi în construcţii şi imobiliare, iar alte 10% în manufactură. Documentul mai arată că vârsta medie a proprietarului român de afacere la Londra este de 33 de ani şi că, în 75% dintre cazuri, este bărbat. O treime dintre firmele deschise de români au sediul social chiar în Londra, iar o mare parte în oraşele din zonele adiacente metropolei, cu precădere Harrow şi Milton Keynes.

    Apetitul crescut al antreprenorilor români pentru Londra vine simultan cu faptul că în 2014 Londra a ocupat pentru prima dată locul întâi în clasamentul celor mai bune oraşe pentru afaceri la nivel mondial realizat de compania de audit şi consultanţă fiscală PricewaterhouseCoopers, depăşind la mare distanţă Singapore şi New York. Studiul „Cities of Opportunity“ pune accent pe o serie de factori care contribuie la succesul marilor zone metropolitane. Londra este de asemenea singurul oraş care a reuşit să ia cel mai mare punctaj la trei din cele zece categorii luate în calcul de experţii de la PwC: gradul ridicat al deschiderii mediului de afaceri faţă de companii străine, nivelul crescut al adoptării celor mai noi tehnologii, precum şi contextul economic extrem de favorabil.

    Londra se află în top 5 la nivel mondial şi la uşurinţa modului cum se derulează afacerile, dar şi la capitalul intelectual al forţei de muncă. Capitala Marii Britanii este şi oraşul preferat al celor care doresc o relocare profesională, după cum mai arată studiul celor de la PwC.

  • Peste 10.000 de antreprenori români şi-au dus afacerile la Londra. Construcţiile, manufactura şi IT-ul sunt în top

    Unu din zece români care s-a mutat în Marea Britanie în ultimii ani a ales să devină antreprenor. Birocraţia redusă, interesul crescut al finanţatorilor şi piaţa de desfacere fără graniţe au pus Londra pe prima listă de opţiuni şi pentru afacerile româneşti care vor să se extindă în afara graniţelor. Peste 10.000 de antreprenori români au descoperit un mediu de afaceri în care joacă după alte reguli decât 
cele de acasă.

    “Cea mai circulată rută aeriană din România în prezent este Bucureşti-Londra.“ O ştire din Business Magazin publicată încă din vara anului 2014 anunţa că cinci companii oferă zilnic posibilitatea de a ajunge în capitala Regatului Unit, pasagerii putând alege dintre 16 variante de zbor. Interesul pentru Londra a crescut vizibil de la începutul anului trecut, după ce Marea Britanie a ridicat restricţiile legate de muncă, iar emigranţii români au scăpat de perioada de aşteptare de câteva luni, cât dura obţinerea unui permis de muncă.

    Peste 100.000 de concetăţeni au decis să-şi încerce norocul în Marea Britanie, unii aflaţi la prima aventură în afara ţării, alţii în căutarea unei soluţii de avarie pentru criza economică profundă din Spania sau din Italia care i-a lăsat fără serviciu. De fapt, datele Institutului Naţional de Statistică arată că Marea Britanie este singura ţară de destinaţie cu valori în creştere ale emigranţilor români.

    Faţă de anul 2008, numărul celor care au ales să emigreze în Italia, Spania şi Germania s-a înjumătăţit, în timp ce fluxul către Marea Britanie a crescut de câteva ori. Ana Maria Oprea, o tânără de 30 de ani care a ales în urmă cu un an să renunţe la poziţia de redactor-şef la Bucureşti şi să-şi încerce norocul în Anglia, se află printre ei. A găsit repede un post de recepţioneră la un hotel din oraşul de pe Tamisa şi de atunci, spune chiar ea, trăieşte ca în romanele lui Jane Austen.

    S-a adaptat repede la viaţa de acolo şi a observat că Londra a devenit principalul pol de atracţie pentru forţa de muncă românească, dar şi pentru conaţionalii dornici să înceapă o afacere. Chiar în comunitatea în care locuieşte, în suburbiile capitalei britanice, antreprenorii români rulează afaceri ca acasă, iar Ana Maria Oprea povesteşte despre un antreprenor român pe care îl cunoaşte şi care „are o firmă de construcţii de mai bine de zece ani şi are contract cu supermarketuri precum Lidl, Asda şi Tesco şi îi merge foarte bine. Ne-am văzut recent la o cununie şi căuta să îşi cumpere o casă în Londra“.

    Firmele de construcţii ocupă primul loc în domeniile de activitate preferate de antreprenorii români de la Londra, conform raportului „Enterprise and Innovation“ al companiei Makwana Consulting Ltd. Dintre cele 10-11.000 de firme româneşti din regat, 15% au activităţi în construcţii şi imobiliare, iar alte 10% în manufactură. Documentul mai arată că vârsta medie a proprietarului român de afacere la Londra este de 33 de ani şi că, în 75% dintre cazuri, este bărbat. O treime dintre firmele deschise de români au sediul social chiar în Londra, iar o mare parte în oraşele din zonele adiacente metropolei, cu precădere Harrow şi Milton Keynes.

    Apetitul crescut al antreprenorilor români pentru Londra vine simultan cu faptul că în 2014 Londra a ocupat pentru prima dată locul întâi în clasamentul celor mai bune oraşe pentru afaceri la nivel mondial realizat de compania de audit şi consultanţă fiscală PricewaterhouseCoopers, depăşind la mare distanţă Singapore şi New York. Studiul „Cities of Opportunity“ pune accent pe o serie de factori care contribuie la succesul marilor zone metropolitane. Londra este de asemenea singurul oraş care a reuşit să ia cel mai mare punctaj la trei din cele zece categorii luate în calcul de experţii de la PwC: gradul ridicat al deschiderii mediului de afaceri faţă de companii străine, nivelul crescut al adoptării celor mai noi tehnologii, precum şi contextul economic extrem de favorabil.

    Londra se află în top 5 la nivel mondial şi la uşurinţa modului cum se derulează afacerile, dar şi la capitalul intelectual al forţei de muncă. Capitala Marii Britanii este şi oraşul preferat al celor care doresc o relocare profesională, după cum mai arată studiul celor de la PwC.

  • Povestea reginelor vinului din România. Un sfert din producţia anuală iese din mâinile lor

     “Când am intrat eu în domeniul vinului erau foarte puţine femei, acum interesul este în creştere“, spune Aurelia Vişinescu, antreprenoarea care a dezvoltat afacerea Domeniile Săhăteni şi este cea mai cunoscută femeie oenolog din România. În plus, pe ansamblu, numărul femeilor în domeniu este în creştere, fiind prezente în toate ramurile industriei vinurilor, de la laboratoare până în departamentele de marketing şi vânzări. Mihaela Tyrel de Poix, proprietara SERVE, spune că i se pare surprinzător că industria vinului este, încă, percepută ca un domeniu al bărbaţilor; „cred că pe ansamblu raportul este de unu la unu“.

    Din punctul său de vedere sunt argumente suficiente pentru ca lumea vinului să fie în egală măsură a bărbaţilor şi a femeilor, de vreme ce peste 70% dintre cumpărătorii de vin din Europa sunt femei, „cel mai adesea ele aleg şi la restaurant şi, în plus, sunt mai bune de-gustătoare decât bărbaţii pentru că au gustul şi mirosul mai fine“. Iar numărul mare al doamnelor din domeniul vinului nu face decât să confirme, arată Mihaela Tyrel de Poix, că „este un domeniu la fel de potrivit pentru femei şi pentru bărbaţi. Şi nici nu suntem în competiţie“.

    Creşterea numărului de femei implicate în acest domeniu este însă un fenomen care se petrece în întreaga lume. De la sfârşitul secolului XIX şi până în prezent femeile s-au implicat tot mai mult în industria vinului. De la prima femeie producător de vin din California, Josephine Tychson, care la 31 de ani, când a rămas văduvă, şi s-a ocupat de una singură de plantarea viei, în 1886, la actriţa Lillie Langtry, care a cumpărat circa 160 de hectare cu viţă-de-vie în 1888 pentru a face cel mai bun vin roşu sec din ţară la Claire Thevenot, care a câştigat concursuri de somelier, este o întreagă poveste.

    Zona somelierilor era rezervată aproape exclusiv bărbaţilor, cel puţin în Marea Britanie, până în urmă cu zece ani, când nu participa nicio femeie. În câţiva ani nu numai că numărul acestora a urcat semnificativ în rândul concurenţilor, dar Claire Thevenot a fost declarată câştigătoarea competiţiei în 2007.

    Cu toate acestea, afacerile din domeniul vinului nu sunt facile, iar investiţiile în domeniu nu sunt o garanţie pen-tru profit. Dimpotrivă, suma cheltuită pentru plantarea unui hectar este de ordinul zecilor de mii de euro, iar profitul nu apare mai repede de 5-6 ani. Ba mai mult, efectul maxim al deciziilor luate acum se vor vedea pe termen lung, de 20 de ani. Care este catalizatorul care a determinat creşterea apetitului antreprenoarelor pentru acest domeniu? Pe de o parte, domeniul este „extrem de interesant, frumos, provocator, poţi avea şansa să performezi foarte bine, să te afirmi, să consturieşti o carieră, într-o slujbă foarte bine plătită pentru oenologi, pentru că totul se învârte în jurul produsului pe care îl construieşti“, arată Aurelia Vişinescu.

    Pe de altă parte, spune Mihaela Tyrel de Poix, „activitatea îmbină foarte multe meserii. În fiecare anotimp, moment al anului, priorităţile se schimbă“. Nu în ultimul rând, pe parcursul ultimilor ani podgorenii au primit o veritabilă gură de oxigen cu aportul de fonduri neram-bursabile obţinute pe proiecte europene pentru plantarea suprafeţelor cu viţă-de-vie. Domeniul a fost campionul atragerii de fonduri; încă de la prima alocare au fost epuizate în întregime, încă înainte de termenul limită.

    Astfel, în ultimii ani, 232 de firme aveau ca obiect de activitate producţia de vin, iar piaţa dă semne bune pe toate planurile. În ciuda faptului că puterea de cumpărare nu dă semne clare de revenire, interesul consumatorilor pentru vinurile din segmente de preţ mediu şi superior este în creştere, la fel ca şi apetitul pentru vinuri roşii, seci şi demiseci, într-o ţară în care în urmă cu 20 de ani balanţa înclina covârşitor în favoarea şpriţurilor, cu vin alb demidulce. În plus, vinurile româneşti câştigă puncte importante şi la capitolul imagine. În ciuda faptului că podgoriile din România plasează ţara pe locul opt în lume în rândul producătorilor, zeci de ani licoarea lui Bachus a plecat peste graniţe vândută la vrac. Mai nou, vinurile româneşti au nume din ce în ce mai cunoscute: Prince Ştirbey Tamaioasa Ro-maneasca Sec 2013 a fost enumerat de The Guardian în rândul celor mai bune vinuri, iar două dintre vinurile SERVE au fost listate în restaurante clasificate cu stele Michelin. Întâmplător sau nu, în conducerea ambelor firme sunt implicate femei. Iată poveştile a nouă antreprenoare implicate în domeniul vinului.

  • Rusia ar putea să anexeze Arctica. 76.000 de militari au făcut o demonstraţie de forţă în “zona de interes strategic”

    Demonstraţia de putere, care a inclus exerciţii militare în întreaga Rusie, din KaliningRAd până la Pacific, a avut loc într-o perioadă în care Rusia a marcat prima aniversare a anexării Crimeei, care a declanşat cea mai gravă criză cu Occidentul de după Războiul Rece.

    În cadrul aplicaţiilor, trupe paramilitare de la baze de pe întreg teritoriul Rusiei au fost transportate în regiuni îndepărtate, au aterizat pe o coastă arctică, în timp ce avioane de luptă au survolat regiunea Kaliningrad, aflată între Polonia şi Lituania, ambele state membre ale NATO. Ministrul Apărării Serghei Şoigu a declarat după o întâl-nire cu militari de rang înalt că armata a efectuat cu succes desfăşurarea de capacităţi de luptă în Arctica, regiunea baltică şi Crimeea.

    Exerciţiile militare au fost ordonate de Vladimir Putin, inclusiv desfăşurarea de rachete Iskander la Kaliningrad şi rachete nucleare cu rază lungă de acţiune în Crimeea.

    Într-o documentar difuzat de televiziunea de stat din Rusia, Putin a spus că i-a informat pe liderii occidentali, în timpul crizei din Crimeea, că va face tot ceea ce va fi necesar pentru a apăra interesele vitale ale Rusiei. El a arătat că Rusia a fost pregătită să aducă armamentul nuclear în stare de alertă în timpul tensiunilor din Crimeea.  ”Am fost pregătiţi pentru o evoluţie negativă a evenimentelor„,  a spus Putin.

    În perioada 9-18 martie, armata norvegiană a organizat exerciţii militare comune în apropiere de graniţa cu Ru-sia, la care au participat 5.000 de militari, iar desfăşurarea de forţe a Rusiei pare a fi o reaţie la acestea.

    Aleksandr Hrolenko, un apropiat al preşedintelui rus Vladimir Putin, care a deţinut posturi-cheie în Cecenia şi Osetia de Sud, a argumentat, în declaraţii pentru Ria Novosti, că NATO, prin intermediul Norvegiei, a provocat în mod deliberat Rusia.

    ”Având în vedere tensiunile dintre Rusia şi NATO, alegerea zonei de antrenament arată ca o provocare. Prin aducerea fregatei norvegiene Thor Heyerdahl la Kirkenes, un oraş norvegian la graniţa cu Rusia, Norvegia amen-inţă Flota Nordică a Rusiei„, a scris Hrolenko. El a arătat că exerciţiile NATO încalcă vechile principii ale bunei vecinătăţi în zona arctică, adăugând că Norvegia nu a invitat militarii ruşi ca observatori la exerciţii, punând capăt unor decenii de practici comune. Hrolenko susţine şi că NATO se foloseşte de exerciţiile arctice pentru a afla cum să dezvolte operaţiunile de spionaj împotriva Rusiei în nord, precum şi pentru a spori presiunile militare asupra Rusiei, în zona arctică.

    Rusia îşi reafirmă influenţa geopolitică în Europa redesenând graniţele naţionale, dar frontierele arctice nu au fost stabilite niciodată cu precizie. De-a lungul istoriei a fost mult mai dificil pentru state să îşi afirme suveranitatea pe oceane decât pe uscat, chiar şi în cazurile în care apele sunt acoperite de gheaţă cea mai mare parte a timpu-lui.
    Timp de secole, mărimea apelor teritoriale ale unei ţări s-a bazat pe aşa-numita regulă a bătăii unei lovituri de tun de pe uscat, respectiv o limită de trei mile marine. Acest sistem de calcul a fost schimbat după Al Doilea Război Mondial, când a fost introdusă Legea ONU a Convenţiei Marine (UNCLOS), în 1982. Potrivit UNCLOS, fiecare semnatar are dreptul să declare ape teritoriale de până la 12 mile marine şi o zonă economică exclusivă de până la 200 de mile pentru activităţi comerciale, precum pescuitul şi explorări petroliere. Semnatarii pot să îşi extindă suveranitatea dincolo de limitele zonei economice speciale cu până la 150 de mile marine dacă pot dovedi că pla-toul lor continental depăşeşte cele 200 de mile de la ţărm.

  • Aliaţii strâng rândurile

    De aceeea, cred că există premise ca împreună România şi Polonia să joace un rol important în configurarea cooperării NATO şi UE cu partenerii din regiune“, a declarat Iohannis. Vizita a intervenit în contextul în care Polonia şi România sunt cei mai importanţi aliaţi din regiune ai SUA, graţie amplasării elementelor scutului american antirachetă.

    În urmă cu câteva zile, ambasadorul Rusiei la NATO a criticat amplasarea scutului în Polonia şi România, afirmând că ea afectează securitatea militară a Europei. Diferenţele dintre Polonia şi România ţin, pe de o parte, de ambiţiile de lider regional, politic şi militar, ale Poloniei (după cum explica fostul preşedinte Băsescu, la summitul NATO de toamna trecută, România urma iniţial să fie inclusă în comandamentul central din Polonia al forţei de reacţie rapidă, însă ulterior a obţinut un comandament propriu, negociindu-şi mutarea de pe flancul estic pe cel sudic al NATO), iar pe de altă parte de faptul că autorităţile poloneze susţin planul SUA de a ajuta Ucraina cu arme de luptă, plan dezavuat atât de Germania, cât şi de România.