Tag: inteligenta

  • Pariul de 400 de milioane de dolari al Google

    Google a investit foarte mulţi bani în dezvoltarea sistemelor de inteligenţă artificială, iar descoperirile şi avansul făcut de companie în domeniu încep să-şi arate roadele.

    Alphabet, compania-mamă a Google, a lansat de curând noi produse hardware: două noi telefoane, un laptop, dar şi o pereche de căşti wireless. Produsele ar putea demonstra lumii că achiziţionarea companiei DeepMind de către Google ar putea genera şi profit, nu doar studii ştiinţifice.

    Alphabet a cumpărat DeepMind în anul 2014 pentru o sumă de 400 milioane de dolari, conform estimărilor de la momentul respectiv. De atunci, firma a scos mai multe studii şi lucrări ştiinţifice în domeniul machine learning: de la a învăţa un software să joace jocul Go mai bine decât un om până la a crea un sistem de inteligenţă artificială care mimează abilitatea creierului uman de a visa şi a plănui. Majoritatea acestor dezvăluiri au avut loc în mediul academic, fără potenţial comercial decât peste ani sau decenii. Aşadar, în primul an de când se află sub umbrela Alphabet, DeepMind a avut venituri zero.

    Asta s-ar putea schimba odată cu lansarea comercială a noilor produse Google. Noul asistent digital, prezent în telefoane, laptop şi dispozitivele Google Home, are o voce mai naturală, mai umană. Când asistentul a vorbit în engleză şi japoneză a fost un fenomen datorat faptului că DeepMind a dezvoltat anul trecut un algoritm care a trecut de la stadiul de cercetare la aplicare comercială în doar un an.

    Asistentul este disponibil în mai multe limbi acum, pe dispozitivele Google Home, inclusiv engleză, franceză, germană şi japoneză. Pe când asistentul de pe telefon, pe lângă limbile menţionate mai sus, mai înţelege şi portugheză, coreeană, iar curând şi italiană, spaniolă şi ”engleză singaporeză“. Asistentul are un buton dedicat atât pe telefon cât şi pe noul laptop, Google Pixelbook, şi poate răspunde întrebărilor utilizatorilor vocal sau în scris.

    De acum, asistentul poate recunoaşte vocea unui membru al familiei şi poate avea setări personalizate pentru acesta. De exemplu, dacă tatăl îl întreabă: ”Ce am în calendar?“, asistentul îi poate spune ce întâlniri are; dar dacă fiul pune aceeaşi întrebare, îi poate spune ce teme are de făcut.

    Căştile wireless sunt legate între ele cu un fir, costă 159 de dolari (în SUA) şi vor fi disponibile începând cu luna noiembrie. în plus, vor putea traduce în timp real în 40 de limbi. La evenimentul de lansare, pe scenă a fost organizată o demonstraţie, o conversaţie din engleză în suedeză, care a mers fără greşeală. ”E ca şi cum ai avea propriul tău translator“, se lăuda prezentatorul pe scenă. Vom vedea dacă chiar aşa va fi, însă sigur este un pas în faţă.

    Un alt exemplu în acest sens este o cască numită Pilot, produsă de Waverly Labs. Casca se conectează prin Bluetooth la o aplicaţie şi fiecare poate vorbi în limba lui, informaţia fiind tradusă în timp real. Iniţial, dispozitivul va putea fi folosit pentru a traduce conversaţii în engleză, spaniolă, franceză şi italiană. Reprezentanţii Waverly Labs spun că alte limbi vor fi disponibile în curând, printre care hindi, arabă şi limbile slave. Până acum, potrivit informaţiilor de pe site-ul companiei, s-au înregistrat precomenzi în valoare 5 milioane de dolari, iar 25.000 de unităţi au fost livrate deja.

    în 2016, DeepMind a publicat un studiu numit WaveNet, o nouă metodă prin care software-ul poate genera vocea; conform acestuia, noua tehnologie dezvoltată de DeepMind face vocea asistentului cu 50% mai umană decât cea a asistenţilor existenţi pe piaţă la momentul respectiv. Totuşi, această nouă metodă de generare a vocii necesită prea multă putere computaţională. ”Nu este ceva ce putem replica în lumea reală“, au spus cercetătorii de la DeepMind la vremea respectivă. într-un an, compania a găsit o modalitate de a face algoritmul WaveNet de 1.000 de ori mai rapid în timp ce au crescut calitatea sunetului. Asta înseamnă că vocea produsă de un computer este greu de diferenţiat de o voce umană.

    Drept urmare, DeepMind a început să producă bani. Firma rămâne independentă faţă de compania-mamă (Alphabet), iar primele venituri, pe 2016, sunt estimate la 30,3 milioane de dolari datorită produselor şi serviciilor furnizate altor companii din cadrul Alphabet, conform unor informaţii făcute publice în registrul de afaceri din Marea Britanie. DeepMind este o companie londoneză.

    în urmă cu trei luni, DeepMind a anunţat lansarea primului laborator în afara Marii Britanii, în Edmonton, Canada. Recent, compania a anunţat şi deschiderea unui birou în Montreal, în colaborare cu Universitatea McGill. Acesta va fi condus de către românca Doina Precup, profesor în cadrul School of Computer Science la universitatea McGill.

    Expertiza Doinei Precup este în domeniul numit ”reinforcement learning“, element foarte important pentru dezvoltarea raţionamentului unui computer şi abilitatea acestuia de a planifica. ”Misiunea DeepMind este perfect aliniată cu munca şi obiectivele mele de cercetare. Sunt încântată să mă alături echipei DeepMind şi să ajut la construirea noii echipe de la Montreal“, a declarat Precup.

    DeepMind a ajutat Google cu algoritmi pentru a eficientiza funcţionarea data center-urilor Google şi pentru a îmbunătăţi serviciul de publicitate al companiei americane.

    Bineînţeles, DeepMind este la început şi încă are pierderi, deoarece costurile cu resursa umană au fost de 104 milioane de lire sterline în 2016, iar pierderile nete ale companiei pe anul trecut sunt de 94 de milioane de lire sterline, dublu faţă de ceea ce a raportat pentru 2015.

    Chiar şi aşa, pariul de 400 de milioane de dolari al Google ar putea fi unul de succes.

  • Inteligenţa artificială a intrat la facultate cu notă mai mare decât 80% dintre candidaţi

    Cercetătorii  din zona AI au spus mereu că nu sunt motive de îngrijorare deoarece AI va înlocui doar un segment redus de oameni pe piaţa muncii. Este acest lucru chiar adevărat? Ei au mai spus că existenţa inteligenţei artificiale va genera noi locuri de muncă, încât cei care au pierdut un loc de muncă, şi-ar putea găsi altul. Întrebarea adevărată este câţi dintre cei care îşi vor pierde actualele slujbe, vor fi capabili să înveţe una nouă, spune Noriko Arai.
     
    „Câţi dintre voi credeţi că inteligenţa artificială ar putea trece examenul de admitere al unei facultăţi de top în 2020?”
     
    Todai Robot este inteligenţa artificială dezvoltată de echipa creată de Noriko Arai cu scopul de a vedea dacă această formă de tehnologie poate promova examenul de admitere la Universitatea din Tokyo. Această inteligenţă a învăţat peste 15 miliarde de propoziţii şi sute de mii de formule matematice pentru a promova examenul.
     
  • Inteligenţa artificială a intrat la facultate cu notă mai mare decât 80% dintre candidaţi

    Cercetătorii  din zona AI au spus mereu că nu sunt motive de îngrijorare deoarece AI va înlocui doar un segment redus de oameni pe piaţa muncii. Este acest lucru chiar adevărat? Ei au mai spus că existenţa inteligenţei artificiale va genera noi locuri de muncă, încât cei care au pierdut un loc de muncă, şi-ar putea găsi altul. Întrebarea adevărată este câţi dintre cei care îşi vor pierde actualele slujbe, vor fi capabili să înveţe una nouă, spune Noriko Arai.
     
    „Câţi dintre voi credeţi că inteligenţa artificială ar putea trece examenul de admitere al unei facultăţi de top în 2020?”
     
    Todai Robot este inteligenţa artificială dezvoltată de echipa creată de Noriko Arai cu scopul de a vedea dacă această formă de tehnologie poate promova examenul de admitere la Universitatea din Tokyo. Această inteligenţă a învăţat peste 15 miliarde de propoziţii şi sute de mii de formule matematice pentru a promova examenul.
     
  • Philips Lighting şi Renault colaborează pentru pentru modelul Symbioz, automobilul interconectat cu locuinţa

    Parcat în casa inteligentă, modelul Symbioz poate fi  folosit ca o cameră suplimentară, confortabilă, mobilată şi modulară. Interiorul maşinii a fost inspirat de design-ul unei sufragerii. Maşina se conectează şi interacţionează cu toate dispozitivele şi aparatele din casă, fiind un spaţiu ideal pentru lucru sau pentru relaxare. Sistemul său de operare este afişat controlând sistemul de iluminat inteligent al locuinţei. 

    „Symbioz este cu adevărat un proiect unic care ne-a permis să lucrăm cu proiectanţi, designeri, ingineri, academicieni, arhitecţi, start-up-uri şi sociologi pentru a redefini graniţele dintre experienţa clienţilor, tehnologie şi design, cu scopul de a crea o experienţă completă. Viziunea pe care o împărtăşim cu Philips Lighting ne permite ca, prin intermediul iluminatului, să întărim conexiunea dintre locuinţă şi maşină”, spune Laurens van den Acker, Senior Vice President, Corporate Design.

    Casa are încorporat sistemul de iluminat Philips HUE în hol şi bucătărie, care porneşte automat înainte ca maşina să ajungă pe aleea casei. Când Renault Symbioz este parcată, luminile se aprind automat în casă datorită soluţiilor  Phillips Luminous Surfaces, pentru a crea o atmosferă primitoare. De asemenea, o platformă specială poate ridica maşina până la primul etaj al casei. Cilindrul central care înconjoară platforma este aprins cu 5.368 de lumini dinamice Philips Colour Kinetics iW Flex,  care îşi schimbă culoarea pentru a ilustra conectivitatea dintre maşină şi casă (de exemplu, atunci când autovehiculul se încarcă sau este în aşteptare)

    “Această colaborare cu Renault ilustrează perfect modul în care iluminatul conectat cu LED-uri este conceput pentru a interacţiona cu diferite platforme şi dispozitive, cu scopul de a simplifica şi a îmbunătăţi viaţa oamenilor”, explică Pierre-Yves Panis, Chief Design Officer în cadrul Philips Lighting.

     

  • Cum poţi să-ţi cumperi bilete de avion cu ajutorul inteligenţei artificiale

    BB “învăţă” pe cont propriu şi are propria sa personalitate: utilă, prietenoasă, profesională şi exigentă. Îşi găseşte poziţia în inteligenţa artificială conectată cu tehnologia KLM. Rolul lui este de a face rezervarea unui bilet mai rapidă şi mai simplă decât online, fără să fie nevoie de discuţii cu reprezentanţii unui call center. Blue Bot este susţinut de 250 de “colegi de serviciu” umani. Ori de câte ori nu poate să-i ajute pe clienţi, îi va îndruma către unul dintre colegii săi. BB va fi în curând capabil să ofere mai multe servicii şi să fie compatibil cu diferite canale digitale, inclusiv voce.
     
    “KLM este bine cunoscut pentru abordarea sa personală. În social media oferim servicii 24/7 prin echipa noastră de 250 de agenţi, care gestionează mai mult de 16.000 de cazuri pe săptămână. Volumele vor continua să crească. În acelaşi timp, clienţii au nevoie de un răspuns rapid. Prin urmare, experimentăm inteligenţa artificială pentru a-i sprijini pe agenţii noştri în a oferi un răspuns personal, prompt şi corect. Cu BB, KLM face următorul pas în strategia sa de social media, oferind servicii personale prin tehnologie, susţinute de agenţi umani atunci când este nevoie “, spune Pieter Groeneveld, Vicepreşedinte Digital Air France KLM.

    Începând cu 2009, KLM şi-a câştigat reputaţia de pionier în domeniul serviciilor şi campaniilor de social media, potrivit reprezentanţilor comapaniei. KLM are peste 25 de milioane de fani şi urmăritori pe diverse platforme sociale. Prin aceste canale, KLM primeşte peste 100.000 de menţiuni în fiecare săptămână, din care 16.000 sunt întrebări sau comentarii. Acestora le răspund în mod personal peste 250 de agenţi care formează cea mai mare echipă dedicată social media din lume. Pe WhatsApp, Facebook, Messenger, Twitter, LinkedIn, WeChat şi KakaoTalk, KLM oferă clienţilor săi un ghişeu unic non-stop în nouă limbi: olandeză, engleză, germană, spaniolă, portugheză, franceză, chineză, japoneză şi coreeană . În timpul orelor de program, KLM oferă şi servicii în limba italiană. KLM a fost prima companie aeriană din lume care a oferit clienţilor săi posibilitatea de a primi documente şi actualizări de zbor prin intermediul WhatsApp, Messenger şi Twitter şi prima companie aeriană occidentală care oferă acest lucru prin WeChat.           

  • Bilete de avion rezervate cu ajutorul inteligentei artificiale, pe Messenger

    BB “învăţă” pe cont propriu şi are propria sa personalitate: utilă, prietenoasă, profesională şi exigentă. Îşi găseşte poziţia în inteligenţa artificială conectată cu tehnologia KLM. Rolul lui este de a face rezervarea unui bilet mai rapidă şi mai simplă decât online, fără să fie nevoie de discuţii cu reprezentanţii unui call center. Blue Bot este susţinut de 250 de “colegi de serviciu” umani. Ori de câte ori nu poate să-i ajute pe clienţi, îi va îndruma către unul dintre colegii săi. BB va fi în curând capabil să ofere mai multe servicii şi să fie compatibil cu diferite canale digitale, inclusiv voce.

    „KLM este bine cunoscut pentru abordarea sa personală. În social media oferim servicii 24/7 prin echipa noastră de 250 de agenţi, care gestionează mai mult de 16.000 de cazuri pe săptămână. Volumele vor continua să crească. În acelaşi timp, clienţii au nevoie de un răspuns rapid. Prin urmare, experimentăm inteligenţa artificială pentru a-i sprijini pe agenţii noştri în a oferi un răspuns personal, prompt şi corect. Cu BB, KLM face următorul pas în strategia sa de social media, oferind servicii personale prin tehnologie, susţinute de agenţi umani atunci când este nevoie”, a declarat Pieter Groeneveld, Vicepreşedinte Digital Air France KLM. 

    Tehnologia din spatele Blue Bot

    BB utilizează învăţarea automată a platformei API.ai pentru a înţelege ceea ce spun clienţii şi pentru a răspunde într-un mod relevant. BB a fost conectat la API-urile KLM pentru a oferi cea mai potrivită ofertă de zboruri şi la sistemul CRM Salesforce al companiei KLM, astfel încât agenţii umani să poată răspundă în cazurile în care BB nu poate. KLM primeşte întrebări pe subiecte numeroase pe Messenger. Pentru a se asigura că BB gestionează doar întrebările legate de rezervare, a fost dezvoltată o reţea neurală in-house, care determină natura întrebării. Această reţea îi direcţionează pe utilizatori către BB dacă se referă la o rezervare sau la un agent uman dacă se referă la un alt subiect.

     
  • Gabriela Firea vrea să facă din Bucureşti o “Capitală inteligentă”

    “Chiar dacă nu am vorbit mult despre acest proiect, am lucrat intens pentru a putea fi în măsură să vă anunţăm detalii în scurt timp. Mă refer la etapele premergătoare pentru încheierea unor acorduri esenţiale astfel încât Bucureşti să devină un oraş smart. Vorbesc despre conceptul “Smart City”. E momentul ca şi despre Bucureşti să se vorbească ca despre un oraş smart. (…) Fie că e vorba de o problemă care e extrem de dificilă – a traficului infernal -soluţiile smart pentru managementul traficului vor fi incluse în acest concept”, a declarat Gabriela Firea.

    Primarul Capitalei susţine că vor fi soluţii smart pentru pază şi supraveghere în unităţile şcolare, dar şi în spitale.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Deloitte inaugurează Centrul de Inteligenţă Cibernetică

    “România a oferit mereu experţi deosebit de competenţi în securitate cibernetică, ce au dobândit recunoaştere internaţională, iar eu sunt extrem de încântat de faptul că biroul nostru este parte esenţială a acestei comunităţi”, spune Andrei Ionescu, Risk Advisory Partener Deloitte Romania, ce conduce practica de securitate cibernetică.

    Reţeaua globală a Centrelor de Inteligenţă Cibernetică, care numără peste 50,000 de profesionişti la nivel internaţional, operează fără întrerupere, 365 de zile ale anului, pentru a oferi soluţii de securitate pe deplin adaptabile clienţilor, inclusiv servicii de monitorizare avansată a evenimentelor de securitate, analiza riscurilor şi ameninţărilor, managementul riscurilor şi ameninţărilor, precum şi planuri răspuns la incidente cibernetice pentru afacerile din regiune, pentru a putea îndeplini cererea de servicii de securitate cibernetică în creştere. Portofoliul de servicii include zece linii de servicii, de la prevenţia şi detectarea atacurilor cibernetice, la reacţii în caz de atacuri cibernetice şi managementul incidentului.

    Serviciile Centrului de Inteligenţă Cibernetică sunt sprijinite de o structură organizaţională pe trei niveluri de expertiză pentru a garanta securitatea clienţilor noştri, într-un mediu alert non-stop. 

  • Inteligenţa artificială: science-fiction sau un drum inevitabil?

    Într-un dialog ilustrat de companie, roboţii care folosesc tehnologie avansată, pe nume Bob şi Alice, utilizează un cod pentru a-şi perfecţiona propria limbă. Ceea ce este interesant este faptul că roboţii AI funcţionează pe principiul recompensei şi urmăresc beneficiul într-o acţiune, atitudine pe care o putem observa şi la oameni. Chiar dacă astfel de ştiri nu atrag de obicei atenţia, proiectul celor de la FAIR ridică anumite semne de întrebare, legate mai ales de faptul că un robot ar putea pretinde, în anumite situaţii, că e de fapt un om.

    Cercetătorii în domeniul inteligenţei artificiale din lumea întreagă lucrează de ceva vreme la aspectele complexe ale ideii de negociere, pentru că aceasta e extrem de importantă pentru viitorul tehnologiei. Unul dintre obiective ar fi acela de a putea ”trimite“ roboţi personali pe internet pentru a se ocupa de lucruri de care noi nu mai avem timp, aşa cum ar fi rezervarea unui hotel sau chemarea unui instalator. Dar nimeni nu vrea să plătească un preţ mai mare decât cel al pieţei, aşa că e firesc să mai negociezi tariful.

    Există atât de mulţi oameni care lucrează pe acest segment, încât există chiar şi o olimpiadă pentru aceştia: ediţia a opta a Competiţiei Internaţionale a Agenţilor Automatizaţi de Negociere s-a desfăşurat în Melbourne, Australia, în  luna august.
    După cum au arătat cercetătorii de la Facebook, roboţii de azi pot efectua sarcini simple şi pot interacţiona cu oamenii, dar limbajul lor nu conţine încă nuanţe. Pentru a ajunge acolo, roboţii ar trebui să parcurgă etapele pe care le parcurgem şi noi: să realizeze un model mental al celui cu care interacţionează, să anticipeze reacţii, să citească dincolo de mesajul transmis, să comunice într-un limbaj fluent şi să mai joace, din când în când, la cacealma. Iar inteligenţa artificială a celor de la Facebook a trebuit să facă toate aceste lucruri pe cont propriu: cercetătorii au scris un cod bazat pe tehnologia machine learning, iar apoi au lăsat robotul să exerseze cu oameni şi cu alţi roboţi.

    Acesta a fost momentul în care lucrurile au ieşit din tipar.

    În primul rând, oamenii cu care exersa robotul nu ştiau că vorbesc cu o maşină. în timp, roboţii au început să obţină înţelegeri mai bune decât oamenii, dar au făcut asta minţind. ”Acest comportament nu se regăsea în limbajul pe care cercetătorii noştri l-au programat“, au scris reprezentanţii Facebook pe blogul companiei. ”Totuşi, robotul a descoperit că minciuna este o metodă eficientă de a-şi atinge scopurile.“

    Lucrurile au început să se precipite atunci când roboţii din proiectul FAIR au început să dezvolte propriul lor limbaj pentru a termina sarcinile mai repede. Reacţia celor de la Facebook a venit prompt: ei au modificat codul pentru a-i obliga pe roboţi să folosească doar limba engleză. ”Interesul nostru era să avem roboţi care pot comunica cu oamenii“, a explicat unul dintre cercetători.

    DINCOLO DE LIMBAJUL DE PROGRAMARE.

    În afara laboratoarelor Facebook, alţi cercetători lucrează pentru a ajuta roboţii să înţeleagă emoţiile umane, un alt factor extrem de important în cadrul procesului de negociere. Atunci când vinzi o casă, spre exemplu, vrei să afli cât de mult s-a ataşat cumpărătorul de casă pentru a putea stabili preţul. Rosalind Picard de la Massachusetts Institute of Technology (MIT) este unul dintre liderii din acest domeniu, pe care ea îl numeşte programare emoţională. Cercetătoarea a şi pus bazele unei companii, Affectiva, ce antrenează roboţi în detectarea emoţiilor prin analiza expresiilor faciale şi a reacţiilor fiziologice. Până acum, sistemul a fost folosit pentru a-i ajuta pe cei din publicitate să afle cum reacţionează oamenii la anumite reclame prezentate. O companie din Rusia, Tselina Data Lab, lucrează la un software de citire a emoţiilor care poate detecta atunci când oamenii mint.

    China a mers un pas mai departe, începând să folosească la scară largă inteligenţa artificială şi sistemele de recunoaştere facială pentru a încerca să descopere potenţiali infractori. O parte din tehnologie este furnizată de compania Cloud Walk din Guangzhou. Aceasta dezvoltă un sistem de recunoaştere facială, dar şi tehnologie care urmăreşte mişcările unei persoane. în funcţie de locul în care subiectul merge, dată şi oră, sistemul încearcă să estimeze care este riscul ca persoana respectivă să comită o infracţiune. De exemplu, cineva care cumpără un cuţit de bucătărie nu atrage atenţia. Dar dacă apoi merge şi cumpără un ciocan şi un sac, riscul ca acea persoană să comită o infracţiune creşte, potrivit unui purtător de cuvânt al Cloud Walk. Un alt exemplu binecunoscut de tehnologie artificială este AlphaGo, un program dezvoltat de Google, care prin cele patru victorii contra unui campion de Go a intrat în istoria omenirii aşa cum a făcut-o şi Deep Blue, al IBM, cu meciurile contra marelui şahist Garri Kasparov.

    Una din tehnicile de învăţare ale lui AlphaGo a reinventat deja unele servicii online ale Google şi ale altor companii mari de internet, ajutând printre altele la identificarea imaginilor, la recunoaşterea comenzilor vocale, la îmbunătăţirea rezultatelor căutărilor. O altă tehnică de învăţare este folosită la roboţii experimentali ai Google şi în cercetările universităţilor de renume. Inteligenţa artificială a mai fost testată în jocuri; în 1997, supercomputerul Deep Blue l-a înfrânt pe Kasparov, campionul mondial la şah de atunci. într-unul dintre meciuri, maestrul chiar s-a declarat agasat de agresivitatea cu care juca computerul. Prin Deep Blue, programatorii au construit un sistem care încerca să analizeze fiecare deznodământ posibil al fiecărei mutări posibile. însă Go este un joc cu mult, mult mai complex decât şahul. Toate configuraţiile posibile, o bază imensă de date, ar copleşi orice supercomputer, oricât de puternic ar fi el. De aceea, pentru o victorie cu un jucător uman era nevoie de tehnologii revoluţionare, iar AlphaGo le are. Deep Blue poate să bată un maestru şahist, dar n-ar face faţă unui copil de trei ani la aranjatul unor figuri geometrice.

     

  • Viitorul ar putea să ne-o ia înainte: Avertisment apocaliptic al celor mai sclipitoare minţi din IT legate de avansul roboţilor

    Revoluţia armamentului de război este aproape, iar roboţii ucigaşi cu inteligenţă artificială şi armamentul letal cu funcţionabilitate autonomă sunt pe cale de a deveni realitate. Oamenii de ştiinţă şi cei mai mari jucători din industrie prezintă o îngrijorare majoră faţă de acest fenomen.

    O scrisoare deschisă, semnată de 116 fondatori de companii care activează în domeniul roboticii şi a inteligenţei artificiale, a fost trimisă către Naţiunile Unite, în cadrul celei mai mari conferinţe din domeniu, International Joint Conference on Artificial Intelligence, încât Naţiunile Unite a amânat tratativele asupra acestei probleme, pentru sfârşitul anului.

    Această scrisoare este prima iniţiativă comună a companiilor din domeniu pentru a atrage atenţia asupra problemei. În trecut, o singură companie, Canada Clearpath Robotics, a cerut interzicerea armelor letale autonome.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro