BusinessMagazin

Tag: institut

  • Câştigul mediu net a fost de 2.236 de lei, în februarie, în scădere faţă de ianuarie cu 64 de lei

    “În luna februarie 2017, în majoritatea activităţilor din sectorul economic, nivelul câştigului salarial mediu net a fost mai mic faţă de luna ianuarie 2017, ca urmare a acordării în lunile precedente a primelor ocazionale (inclusiv prime trimestriale, anuale, pentru performanţe sau sărbători, al 13-lea salariu), drepturilor în natură şi ajutoarelor băneşti, plăţii sumelor din profitul net şi din alte fonduri (inclusiv tichete de masă şi tichete cadou). De asemenea, câştigurile salariale medii nete din luna februarie au fost mai mici comparativ cu luna precedentă ca urmare a nerealizărilor de producţii ori încasărilor mai mici (funcţie de contracte) sau a angajărilor de personal cu câştiguri salariale mici”, se arată în comunicatul emis de INS.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Pentru români, Germania este a doua cea mai căutată destinaţie de vacanţă şi business din Europa

     Având în vedere numărul de turişti cazaţi pe teritoriul german, România a avut una dintre cele mai mari creşteri faţă de ţările din regiune. Cu o cotă de piaţă de 12%, Germania este pe locul al doilea ca destinaţie din Europa, pentru turiştii români. Regiunea Bavariei (26,7%), Baden-Wruttemberg (19,4%) şi Hessen (14,7) se numără printre zonele preferate.

    Turiştii români preferă sejururile lungi, de peste 4 zile şi au un buget zilnic de aproximativ 64 euro. 69% dintre turiştii români în Germania aleg să călătorească cu maşina, însă este în creştere numărul celor ce preferă avionul (19% din totalul turiştilor români în Germania) şi autocarul (10%). Conform statisticilor, turiştii îşi planifică din timp vacanţele (57%) şi aleg în continuare să îşi rezerve vacanţele prin intermediul agenţiilor de turism (31% din total).

    În ceea ce priveşte scopul călătoriei, 44% dintre turiştii români îşi petrec vacanţa în Germania în timp ce 29% vin în interes de serviciu. Majoritatea turiştilor care aleg Germania ca destinaţie turistică fac parte din generaţia tânără, cu vârste cuprinse între 15-34 de ani (49%). Numărul turiştilor de peste 55 de ani reprezintă 27% din total celor care vizitează Germania.

    Germania şi-a menţinut poziţia puternică în competiţia cu alte destinaţii europene în anul 2016. Conform celor mai recente analize realizate de IPK International World Travel Monitor, Germania este a doua opţiune de călătorie în topul celor mai populare destinaţii turistice pentru europeni, cu 53,7 milioane de excursii organizate din Europa.

    În fruntea clasamentului se află Spania care a înregistrat o creştere de 10%, Franţa rămâne pe locul al treilea, în ciuda scăderii cu 4% a călătoriilor organizate în ţară, iar următoarele în topul destinaţiilor preferate de turiştii europeni sunt Italia şi Austria. Cea mai mare parte a turismului european de incoming pentru Germania o reprezintă vacanţele, acoperind peste 55% din acest segment de piaţă.

    Europenii preferă în continuare vacanţele mai lungi, de minim 4 nopţi (17,5 milioane de înnoptări şi o creştere de 5%). Cu toate acestea, numărul de înnoptări pe termen scurt, pentru city break-uri, a înregistrat o creştere mult mai dinamică, de 25%, ajungându-se la 12,1 milioane de înnoptări. Aşadar, Germania este în continuare pe locul întâi în Europa ca destinaţie de city-break. Europenii au cheltuit în 2016 în jur de 31.4 milioane în timpul şederii în Germania, la acest total fiind inclus transportul, cazarea, masa şi cumpărăturile.

  • A vrut să fie propriul său patron, aşa că a fondat o companie care a ajuns astăzi la afaceri de peste 200 de milioane de lei

    El a devenit propriul său patron după ce a profesat vreme de numai un an ca inginer, după terminarea Facultăţii de Tehnologie a Construcţiilor de Maşini din cadrul Institutului Politehnic Bucureşti.

    La acea vreme (1991) îşi dorea să câştige măcar salariul de inginer, astfel încât, împreună cu fratele său, Gheorghe Boromiz, şi cumnatul său, George Frîntu, a înfiinţat o companie care a rezistat doar până în 1994. În acel an au început activităţile în domeniul morăritului şi panificaţiei. Morăritul era deja o tradiţie în familie, care ajunsese deja la a patra generaţie cu activităţi în această arie.

    În 1995, Constantin Boromiz a cumpărat o brutărie de la un om de afaceri turc, segment pe care s-a extins ulterior. Doar trei ani mai târziu, compania sa ajungese la un profit de un milion de dolari, după ce contractase mai multe credite pentru investiţii. A urmat extinderea prin achiziţii de pachete de acţiuni în firme cu activităţi similar.

    În prezent, Boromir este singurul producător de panificaţie listat la bursă, chiar dacă are 0,5% cotă de piaţă, potrivit ZF. Capitalizarea companiei este de 47 milioane de lei. Boromir Buzău este deţinută în proporţie de 68,6% de Boromir IND Râmnicu Vâlcea (şi, indirect, de Constantin Boromiz), în timp ce alţi acţionari controlează 31,3%.

    Compania Boromir IND a avut anul trecut o cifră de afaceri de peste 236 de milioane de lei, profit net de circa 6,5 milioane de lei şi un număr mediu de 678 de angajaţi, potrivit informaţiilor publicate pe site-ul Ministerului de Finanţe.

  • A vrut să fie propriul său patron, aşa că a fondat o companie care a ajuns astăzi la afaceri de peste 200 de milioane de lei

    El a devenit propriul său patron după ce a profesat vreme de numai un an ca inginer, după terminarea Facultăţii de Tehnologie a Construcţiilor de Maşini din cadrul Institutului Politehnic Bucureşti.

    La acea vreme (1991) îşi dorea să câştige măcar salariul de inginer, astfel încât, împreună cu fratele său, Gheorghe Boromiz, şi cumnatul său, George Frîntu, a înfiinţat o companie care a rezistat doar până în 1994. În acel an au început activităţile în domeniul morăritului şi panificaţiei. Morăritul era deja o tradiţie în familie, care ajunsese deja la a patra generaţie cu activităţi în această arie.

    În 1995, Constantin Boromiz a cumpărat o brutărie de la un om de afaceri turc, segment pe care s-a extins ulterior. Doar trei ani mai târziu, compania sa ajungese la un profit de un milion de dolari, după ce contractase mai multe credite pentru investiţii. A urmat extinderea prin achiziţii de pachete de acţiuni în firme cu activităţi similar.

    În prezent, Boromir este singurul producător de panificaţie listat la bursă, chiar dacă are 0,5% cotă de piaţă, potrivit ZF. Capitalizarea companiei este de 47 milioane de lei. Boromir Buzău este deţinută în proporţie de 68,6% de Boromir IND Râmnicu Vâlcea (şi, indirect, de Constantin Boromiz), în timp ce alţi acţionari controlează 31,3%.

    Compania Boromir IND a avut anul trecut o cifră de afaceri de peste 236 de milioane de lei, profit net de circa 6,5 milioane de lei şi un număr mediu de 678 de angajaţi, potrivit informaţiilor publicate pe site-ul Ministerului de Finanţe.

  • Cum să-ţi zugrăveşti pereţii în 2017 ca să fii la modă

    „Unul dintre trendurile pe care le-am identificat este legat de reînnoirea prin culoare a surselor de inspiraţie, diferit de curentul ce are la bază tradiţionalul. Nuanţele primăverii 2017 amintesc de mediul înconjurător, spectrul fiind plin de emoţie şi de trăire.”

    Citeşte mai multe şi vezi imagini pe www.one.ro

  • În ce domeniu trebuie să te angajezi în România pentru a câştiga peste 6000 de lei pe lună

    Ritmul anual de creştere a salariilor înregistrat în ianuarie 2017 este unul dintre cele mai ridicate, după noiembrie 2008.

    Aşadar câştigul salarial mediu nominal brut a fost de 3168 lei, cu 2,7% mai mic decât luna decembrie 2016, iar câştigul salarial mendiu nominal net a fost de 2300 de lei, în scădere, de asemenea, faţă de luna precedentă cu 54 de lei.

    Cel mai mare salariul mediu nominal net din ţară s-a înregistrat în industria fabricării produselor de tutun (6467 lei), iar cele mai mici salarii au fost în hoteluri şi restaurante (1299 lei). 

    Cele mai semnificative creşteri ale câştigului salarial mediu net s‐au înregistrat în  fabricarea produselor din tutun (+50,9%), activităţi de asigurări, reasigurări şi ale fondurilor de pensii (cu  excepţia celor din sistemul public de asigurări sociale) (+39,0%), activităţi de editare (+18,5%). Iar cele mai mari scăderi  în transporturi pe apă (31,9%),  în fabricarea produselor de cocserie şi a produselor ( 28,6%) obţinute din prelucrarea ţiţeiului, apoi  şi    în  silvicultură (17,5%)  şi exploatare  forestieră  (inclusiv  pescuit  şi acvacultură – 23,5%),  fabricarea altor mijloace  de  transport,  colectarea  şi  epurarea  apelor  uzate,  extracţia  petrolului  brut  şi  a  gazelor naturale.

    Aceste creşteri de salarii au fost determinate de acordarea primelor  drepturi în natură şi ajutoare băneşti, sume  din  profitul  net  şi  din  alte  fonduri,  dar  şi  de  realizările  de  producţie  ori  de  încasările  mai  mari (funcţie de contracte).

    În sectorul  bugetar  s‐au  înregistrat  creşteri  ale  câştigului  salarial  mediu  net  faţă  de  luna  precedentă  ca  urmare  a  aplicării  prevederilor  legale pentru  personalul  plătit  din  fonduri  publice,  astfel:  învăţământ  (+6,7%), administraţie publică (+3,7%), respectiv sănătate şi asistenţă socială (+2,2%). 

  • INS: Produsul intern brut a crescut cu 4,8% în anul 2016 comparativ cu anul 2015

    Produsul Intern Brut, date ajustate sezonier, estimat pentru trimestrul patru din 2016 a fost de 194,3 miliarde de lei preţuri curente, în creştere, în termeni reali, cu 1,3% faţă de trimestrul trei din 2016 şi cu 4,8% faţă de trimestrul patru din 2015.

    Potrivit INS, Produsul Intern Brut estimat pentru trimestrul patru din 2016 a fost de 227,1 miliarde de lei preţuri curente, în creştere, în termeni reali, cu 4,7% faţă de trimestrul al patrulea din 2015.

    La creşterea PIB, în anul 2016 faţă de anul 2015, au contribuit toate ramurile economiei, cu excepţia agriculturii, silviculturii şi pescuitului, contribuţii pozitive mai importante având următoarele ramuri: comerţul cu ridicata şi cu amănuntul, repararea autovehiculelor şi motocicletelor, transport şi depozitare, hoteluri şi restaurante (+1,8%), cu o pondere de 18,1% la formarea PIB şi al căror volum de activitate s-a majorat cu 10,9%, informaţiile şi comunicaţiile (+0,7%), cu o pondere mai redusă la formarea PIB (5,6%), dar care au înregistrat o creştere semnificativă a volumului de activitate (14,2%).

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Parlamentul a aprobat înfiinţarea Institutului Naţional de Administraţie

    “Proiectul de lege are ca obiect de reglementare înfiinţarea Institutului Naţional de Administraţie, instituţie publică de interes naţional, cu personalitate juridică, organ de specialitate al administraţiei publice centrale, în subordinea Ministerului Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, prin preluarea activităţii în domeniul formării profesionale în administraţia publică şi al perfecţionării profesionale a funcţionarilor publici de la Agenţia Naţională a Funcţionarilor Publici şi Centrele regionale de formare continuă pentru administraţia publică locală”, potrivit proiectului de lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.23/2016 privind înfiinţarea Institutului Naţional de Administraţie.

    Institutul Naţional de Administraţie va avea rolul de a pune în aplicare direcţiile strategice ale Guvernului privind eficientizarea administraţiei publice prin profesionalizarea personalului din administraţia publică centrală şi locală, se arată în proiectul de lege.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • INS: Preţurile producţiei industriale au crescut cu 1% în ianuarie 2017, faţă de luna decembrie 2016

    Potrivit INS, în luna ianuarie 2017, comparativ cu luna ianuarie 2016, preţurile producţiei industriale pe total (piaţa internă şi piaţa externă) au crescut cu 2,6%.

    În luna ianuarie 2017, cele mai mari creşteri ale preţurilor s-au înregistrat în industria extractivă, de 2,8% faţă de decembrie 2016. Preţurile din domeniul extracţiei petrolului brut şi a gazelor naturale au înregistrat o creştere de 5,3% în ianuarie 2017, comparativ cu luna precedentă, se arată în datele publicate de INS.

    Preţurile din industria prelucrătoare au crescut cu 0,4%, în ianuarie 2017, faţă de luna anterioară. Preţurile din domeniul producţiei şi furnizării de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat au crescut cu 3,9% în ianuarie 2017.

  • Lucrările de construcţii au scăzut cu 4,8% în 2016 comparativ cu 2015

    Potrivit INS, pe elemente de structură au avut loc scăderi la lucrările de reparaţii capitale cu 23,5% şi la lucrările de construcţii noi cu 2,7%. Lucrările de întreţinere şi reparaţii curente au crescut cu 1,5%.

    Pe obiecte de construcţii, au avut loc scăderi la construcţiile inginereşti cu 11,2%. Creşteri au fost la clădirile rezidenţiale cu 12,1% şi la clădirile nerezidenţiale cu 1,1%.

    În decembrie 2016, comparativ cu noiembrie 2016, volumul lucrărilor de construcţii a crescut, ca serie brută, cu 6,4%, creştere evidenţiată la lucrările de reparaţii capitale cu 37,4% şi la lucrările de întreţinere şi reparaţii curente cu 12,3%. Scădere a avut loc la lucrările de construcţii noi cu 2,1%.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro