BusinessMagazin

Tag: inovatie

  • EuroTriade: Serviciul de reprezentare directă

    Potrivit EuroTriade, serviciul de reprezentare directă lansat de companie este singurul serviciu de promovare a candidaţilor direct în faţa angajatorilor din România.

     

    Descrierea inovaţiei:

    Inovaţia presupune facilitarea accesului către oameni de decizie (HR manageri sau directori generali) din companiile de interes pentru candidaţii în căutarea unui job nou. Acest lucru se realizează pe baza unui screening amănunţit în care candidatul reprezentat este ajutat să îşi definească foarte bine aşteptările, rolul dorit, tipul de companie căutat, precum şi abilităţile care îl favorizează pentru un anumit post. Soluţia poate fi accesată pe bază de abonament lunar şi include consultanţă personalizată din partea echipei EuroTriade, precum şi recomandarea unor poziţii potrivite cu profilul candidatului (şi care de cele mai multe ori nu sunt publice). Serviciul de reprezentare directă este disponibil încă din 2020, când a fost lansat într-o variantă beta, pentru testarea pieţei. Persoanele implicate în dezvoltarea proiectului sunt Angela Ghircoias, CEO, EuroTriade, Cătălina Caian, implicată în dezvoltarea şi susţinerea infrastructurii online a EuroTriade şi în partea de documentare a oportunităţilor pentru candidaţi, şi echipa internaţională EuroTriade, care a consolidat serviciul de reprezentare directă: Clement Kopp, fondator, EuroTriade; Philippe Kopp, CEO şi managing partner, EuroTriade Germania; Marc Leibunguth, CEO şi managing partner, EuroTriade Franţa.

     

    Elementul de noutate:

    Serviciul online de reprezentare directă creat de EuroTriade schimbă paradigma recrutării, spune Angela Ghircoiaş. Dacă în mod normal companiile angajează agenţii de recrutare pentru a-i ajuta să găsească angajaţii potriviţi, prin serviciul de reprezentare directă, EuroTriade oferă candidaţilor opţiunea de a «recruta» cel mai bun angajator pentru ei.  EuroTriade devine astfel reprezentantul candidatului în faţa unui potenţial angajator şi îl reprezintă direct în discuţiile cu persoanele de decizie din interiorul companiilor vizate – de la screeningul celor mai potrivite roluri la prezentarea candidatului în faţa angajatorului până la eventuale negocieri, stabilirea unui interviu sau plasarea candidatului în compania vizată. 

     

    Efectele inovaţiei:

    Prin serviciul de reprezentare directă, EuroTriade le oferă candidaţilor instrumentele de care au nevoie pentru a obţine joburile care li se potrivesc, conectate la valorile, nevoile şi competenţele lor. În acelaşi timp, pe termen lung, echilibrează centrul de putere dintre angajator şi candidaţi.

  • Metabeta, platformă data-driven de investiţii care ajută investitorii şi start-up-urile să colaboreze mai bine şi mai eficient

    Metabeta este o companie de software specializată în aplicaţii de tip SaaS pentru start-up-uri şi investitori. În vara acestui an a ridicat prima rundă de finanţare în valoare totală de 500.000 de euro, rundă condusă de Neogen Capital şi completată de alţi 15 business angels. În prezent, echipa este formată din doi cofondatori şi zece angajaţi.

     

    Descrierea inovaţiei:

    Metabeta foloseşte un sistem hibrid de inteligenţă, prin integrarea de date complexe, dar şi prin analiza realizată de către o echipă de specialişti, pentru a conecta start-up-uri cu investitori. Platforma permite descoperirea de noi oportunităţi de investiţii, gestionarea investiţiilor făcute, urmărirea performanţei portofoliului şi raportarea de metrici făcută lunar sau trimestrial de către start-up-uri.

     

    Elementul de noutate:

    În prezent, multe dintre deciziile de investiţii sunt bazate mai degrabă pe intuiţie şi mai puţin pe criterii de performanţă şi metrici bine ancoraţi în business. În acelaşi timp, pentru fondatori, un proces de ridicare de capital este epuizant şi durează cel puţin opt luni. În acest context, prin tehnologia folosită, Metabeta inovează felul în care sunt procesate date foarte complexe de business, reducând astfel timpul de analiză al investitorilor şi eliminând biasurile care ar putea să intervină în procesul de investiţie.

     

    Efectele inovaţiei:

    Platforma reduce, pe de o parte, efortul investitorilor de a culege şi de a structura informaţii despre potenţiale noi investiţii, iar pe de altă parte reduce efortul petrecut de un fondator în procesul de fundraising, oferindu-i mai mult timp să se concentreze, astfel, pe creşterea businessului.

    Metabeta a fost fondată în 2019, de către antreprenorii în serie Marius Ursache şi Vlad Bodi. Ambii cofondatori au experienţă internaţională şi au avut exituri de succes. Marius Ursache (cofondator şi chief executive officer) a fondat companii precum Grapefruit sau Eternime şi predă în prezent la MIT (Massachusetts Institute of Technology), Singularity University şi Techstars. Vlad Bodi (cofondator şi chief product officer) a fondat companii precum Maxcode, Thinslices sau Hppy şi a fost VP of Growth al unuia dintre cele mai mari marketplace-uri B2B din America Latină.

  • Compania care a lansat anul acesta primul hipermarket 100% online. Ce puteţi găsi acolo

    Freshful by eMag este primul hipermarket 100% online cu livrare rapidă a produselor alimentare proaspete, produse congelate, băuturi, dar şi articole de uz casnic pentru nevoile zilnice, din depozitul propriu de 10.000 de metri pătraţi, ce dispune de sisteme de energie regenerabilă.

    Descrierea inovaţiei:

    Freshful by eMag este un produs inovator pentru piaţa locală, lansat în octombrie 2021, un model nou de business prin care eMAG introduce în România conceptul de cumpărături alimentare fără efort, dintr-o gamă diversificată de produse proaspete, preponderent locale, dar şi delicii internaţionale de la peste 550 de furnizori (numărul fiind în creştere). Brandul oferă românilor cu un stil de viaţă activ un nou mod digital, rapid, eficient, controlat sigur de a-şi face cumpărăturile zilnice. Clienţii pot accesa hipermarketul virtual pe Freshful.ro şi în aplicaţia de mobil iOS şi Android, cu o varietate de peste 20.000 produse proaspete, brandul deţinând inclusiv o brutărie proprie în interiorul depozitului. O altă inovaţie adusă de Freshful e că utilizatorii au la dispoziţie şi opţiuni de livrare în funcţie de programul zilnic: livrare rapidă în două ore de la plasarea comenzii sau livrare programată pentru următoarele zile în intervale începând cu 30 de minute. Ambalarea comenzilor se realizează în depozit, încă din procesul de picking. Pentru o ambalare cât mai eficientă, pickerii utilizează cutii speciale şi pungi din hârtie 100% reciclabilă. Pentru livrarea comenzilor, Freshful utilizează maşini compartimentate bicameral şi un termocontainer pentru congelate, maşini ce permit transportul produselor ce nu necesită temperatură controlată, dar şi a produselor ce au un regim termic care variază între Ă2 grade şi – 22 de grade. Un număr de 11 maşini electrice tocmai au fost adăugate flotei existente; acestea vor fi, de asemenea, echipate cu un sistem de control al temperaturii şi vor avea o compartimentare similară cu cele convenţionale. În plus, clienţii pot vedea disponibilitatea stocurilor în timp real, aşa că pot fi siguri că vor primi întotdeauna tot şi exact ce au comandat.

     

    Elementul de noutate:

    Freshful este primul hipermarket online 100% independent, cu produse în regim First Party, un depozit frigorific propriu, brutărie proprie, având peste 550 de furnizori parteneri şi fermieri care asigură produse în stoc pe care ulterior Freshful le livrează către consumatorii din Bucureşti şi Ilfov (aproximativ 1 milion de gospodării în target) în două ore de la plasarea comenzii sau programat pentru următoarele zile. Potrivit reprezentanţilor businessului, consumatorul îşi doreşte accesibilitate, value for money şi prospeţime, de aceea, Freshful se bazează pe un model unic de depozitare şi de livrare, în regim propriu. Mai mult, investiţiile în tehnologie pentru infrastructură logistică contribuie masiv la creşterea productivităţii, ceea ce conduce la preţuri mai bune pentru clienţi.

     

    Efectele inovaţiei:

    În tehnologie, operaţiuni şi depozitul propriu frigorific au fost investiţi 5 milioane de euro. Noi serii de investiţii în extinderea zonelor de livrare şi a flotei de maşini electrice sunt în pregătire. De asemenea, au fost asigurate peste 200 locuri de muncă, de la personal operaţional – livratori, pickeri, şoferi, până la specialişti din ariile de tehnologie, finanţe, marketing, content, logistică, planificare. În plus, pentru a asigura un impact scăzut asupra mediului, depozitul de 10.000 de metri pătraţi funcţionează cu sisteme de energie regenerabilă, care va genera o economie estimată de energie de 69.120 kWh/an, flota auto a fost dotată cu 11 maşini electrice, iar pe viitor, depozitul Freshful urmează să fie echipat cu un sistem de iluminat ecologic. Noul business contribuie, totodată, şi la susţinerea producţiei româneşti de tehnologie, majoritatea pieselor folosite de conveiere fiind produse în România, cu ajutorul tehnologiei de printare 3D. De asemenea, întreaga activitate din depozit este gestionată şi optimizată prin intermediul unui Warehouse Management System dezvoltat în România. Alături de acestea se numără asumarea cultivării unui stil de alimentaţie echilibrat în România, prin introducerea în portofoliu a sute de produse bio şi cooptarea cât mai multor fermieri şi producători locali.

    Proiectul Freshful by eMAG a apărut în ediţia CELE MAI INOVATOARE COMPANII DIN ROMÂNIA, EDIŢIA 2021. 

  • Despre supravieţuire şi reinventare prin inovare

    Fie că ne privesc direct şi ne rezolvă problemele de zi cu zi, personale sau profesionale, fie că au un impact la nivel macro, contribuind la bunăstarea întregii societăţi, inovaţiile dezvoltate în ultima vreme de companiile din România, ori implementate de multinaţionale şi în plan local, vin ca o gură de aer proaspăt într-un context critic.

     

    Nevoia de reinventare pentru a supravieţui în vremuri de criză este clară, proiectele inovatoare având în primul rând rolul de a revitaliza industriile din care fac parte companiile aflate în spatele lor. Multe iau forma unor soluţii pentru businessurile aflate în impas, acţionând ca un colac de salvare. Însă nu se opresc aici.

    Nevoia de digitalizare era deja prezentă în multe domenii şi înainte de pandemia de COVID-19, dar noile norme de distanţare socială, migrarea către mediul virtual şi orientarea către munca remote nu au făcut decât să sporească atât numărul de platforme online, de la hipermarketuri la businessuri nişate pe anumite nevoi, cât şi pe cel de aplicaţii sau alte tehnologii interne, menite să uşureze munca angajaţilor şi să îmbunătăţească comunicarea dintre echipe.

    În plus, criza actuală, care a venit cu multe lecţii, a evidenţiat mai ales importanţa sănătăţii, aşa că una dintre tendinţele remarcate în rândul consumatorilor a fost cererea din ce în ce mai mare de produse destinate unui stil de viaţă sănătos, iar companiile s-au conformat, lansând game noi în acest sens.

    Nu în ultimul rând, se remarcă tot mai puternic în rândul companiilor accentul pus pe găsirea unor modalităţi de a îmbina inovaţia cu acţiunile de responsabilitate socială corporativă. Acestea au rolul de a deservi dorinţa consumatorilor de implicare în direcţia sustenabilităţii, motivându-i prin recompense palpabile şi fiind totodată şi „la îndemână”, în aplicaţii sau alte canale digitale, cât şi beneficiarul principal către care sunt îndreptate toate privirile, proiectele inovatoare având o contribuţie importantă în lupta pentru protejarea mediului, prin integrarea sistemelor de energie verde şi nu numai.

    În prag de an nou, rămâne să descoperim ce proiecte vor primi undă verde la bugetele de investiţii ale companiilor în următoarele 12 luni, pentru următoarea ediţie a acestui anuar.

    Până atunci, rămâneţi inventivi şi inovatori!

     

     

    METODOLOGIE: BUSINESS MAGAZIN VĂ PREZINTĂ ANUAL, DIN 2014, O COLECŢIE DE INOVAŢII REALIZATE DE COMPANIILE DIN ROMÂNIA. COLECŢIA PROIECTELOR INOVATOARE DIN ACEST AN A FOST REALIZATĂ ÎN BAZA UNUI CHESTIONAR PUBLICAT PE SITE-UL BUSINESSMAGAZIN.RO, ÎN CARE AM SOLICITAT DATE DESPRE PROIECTE INOVATOARE PUSE ÎN PRACTICĂ ÎN COMPANII ACTIVE ÎN ROMÂNIA. AM SOLICITAT O DESCRIERE A INOVAŢIEI, O FIŞĂ CARE SĂ CUPRINDĂ, SUCCINT, DOMENIUL INOVAŢIEI (TEHNIC, DE MARKETING, DE PRODUS, DE MANAGEMENT ETC.), EFECTELE INOVAŢIEI (IMPACTUL ASUPRA FINANŢELOR COMPANIEI, ASUPRA CALITĂŢII MEDIULUI DE AFACERI, A VIEŢII OAMENILOR, A PARTENERILOR DE BUSINESS, A SOCIETĂŢII ÎN ANSAMBLU), PRECUM ŞI ELEMENTUL DE NOUTATE AL ACESTEIA. ÎN SELECŢIE AM LUAT ÎN CALCUL ŞI DACĂ ACESTE INOVAŢII AU FOST REALIZATE ŞI CONCEPUTE ÎN ROMÂNIA, IAR ÎN SITUAŢIA MULTINAŢIONALELOR, AM AVUT ÎN VEDERE CA INOVAŢIA SĂ FI FOST APLICATĂ ÎN FILIALA LOCALĂ ÎN ACELAŞI TIMP CU LANSAREA LA NIVEL MONDIAL SAU CA PIAŢA LOCALĂ SĂ FI FOST PRINTRE PRIMELE UNDE ACEASTA A FOST IMPLEMENTATĂ. NU AM LUAT ÎN CALCUL INOVAŢIILE MAI VECHI DE TREI ANI. DE ASEMENEA, NU NE ASUMĂM CĂ AM FI SURPRINS ÎN ÎNTREGIME PLAJA PROIECTELOR INOVAŢIEI PRIVATE DE PE PIAŢA LOCALĂ – LISTA ESTE UNA DESCHISĂ, PE CARE NE-AM PROPUS SĂ O COMPLETĂM AN DE AN.

  • Pe calea inovării

    Inovarea este principala forţă prin care businessurile se transformă, avansează şi reconfigurează pieţe, iar avansul tehnologic din ultimii ani permite ca aceasta să se întâmple la nivelul fiecărei industrii în parte. În acest context, BAT a investit peste 1 miliard de lire sterline în ultimii patru ani şi pune la lucru circa 1.500 de specialişti într-o divizie de R&D care are un scop clar: să reducă riscurile asociate fumatului.

    Inovaţia este în centrul activităţii noastre în industria tutunului pentru că trecem printr-o perioadă de transformări rapide, care poate fi susţinută doar de ştiinţă şi inovaţie. Avem un scop îndrăzneţ, şi-anume să construim un viitor mai bun, ceea ce înseamnă să reducem impactul produselor noastre asupra sănătăţii, în timp ce continuăm să deservim clienţii care doresc să consume produsele noastre”, a explicat Claire Wisbey, directorul pentru comunicare ştiinţifică la nivel global al BAT.

     Ea a detaliat iniţiativele BAT bazate pe inovaţie în cadrul videoconferinţei Business Magazin „Cele mai inovatoare companii din România 2021 – Cum accelerăm inovarea în România?”, organizată în parteneriat cu BAT şi Leviatan Design. Astfel, compania dezvoltă un portofoliu de produse care nu implică arderea, ci încălzirea tutunului, pentru a reduce riscurile asociate fumatului (în original: tobacco harm reduction).

    „Avem o divizie strategică de ştiinţă şi tehnologie care se uită la viitoarele tehnologii globale şi avem o echipă dedicată de tech scouts care urmăreşte îndeaproape tot ce se întâmplă în Silicon Valley. Aţi putea crede că este destul de departe de core-businessul nostru, dar de fapt activităţile care sunt create acolo sunt aplicabile în multe organizaţii la nivel global”.

    BAT este lider în piaţa tutunului pe plan local, cu o cotă de peste 50% şi cu peste 3.000 de angajaţi. La nivel global, compania are peste 55.000 de angajaţi şi operează în 180 de ţări cu 45 de fabrici în 43 de pieţe. De la acest nivel, grupul vrea să se îndrepte din ce în ce mai mult spre produse pe care le promovează drept o alternativă mai puţin nocivă, în contextul în care există consumatori care sunt deschişi spre alternative.

    „Focusul nostru pe inovaţie se reflectă şi în produsele pe care le avem în piaţă astăzi. Avem cea mai largă gamă de produse alternative pentru consumatori, care trec prin mii de testări înainte de a ajunge la consumatori. Dar sunt toate susţinute de ştiinţă, ştiinţă care continuă să evolueze. Continuăm să dezvoltăm noi metode de a testa produsele, astfel încât ştim că produsele care ajung la consumatori nu sunt doar high-tech, dar se supun şi celor mai stringente standarde de siguranţă”.

     Mentalitate de inovaţie

    Evenimentul Business MAGAZIN a acoperit teme din sfera inovaţiei, precum poziţia României de inovator emergent în cadrul European Innovation Scoreboard 2021, tabloul de bord al inovării în UE sau subiecte ca politicile publice necesare pentru a încuraja inovarea.

    Dincolo de poziţia de reprezentant al BAT, Claire Wisbey a discutat şi din perspectiva unui specialist cu 25 de ani de experienţă în domenii precum comunicare pentru cercetare şi farmacologie la nivel naţional şi internaţional şi a colaborat în mod direct cu biroul de coordonare a sistemului public de sănătate din Marea Britanie, dar şi cu alte autorităţi publice. Înainte de a se alătura BAT, Wisbey a lucrat în cadrul companiei farmaceutice GSK.

     „Trebuie să ne asigurăm că există un cadru de reglementare care permite tehnologiei, talentelor şi pieţei să se dezvolte. Cred că este vorba de libertate pentru a inova şi vorbim de nevoia unui mediu care încurajează, cultivă şi recompensează inovaţia pentru a putea vedea investiţii constante în infrastructură, în emergenţa talentelor şi în dezvoltarea următoarei generaţii de talente”, a spus Wisbey referindu-se la poziţia României de „inovator emergent” în topul european.

     În sprijinul inovaţiei, ea consideră că este necesar un mix care cuprinde decizii bazate pe date, pe analizarea acestora, pe înţelegerea dorinţelor consumatorilor, pe calitate, siguranţă, dar şi pe capacitatea pieţei de a adopta tehnologia. „Cred că un alt lucru important este să avem astfel de conferinţe unde putem comunica, împărtăşi idei pentru a şti şi pentru a înţelege ce se întâmplă în alte organizaţii, pentru a putea învăţa, pentru a evolua şi pentru a câştiga informaţii unul de la celălalt.”

     La nivelul politicilor publice care ar putea încuraja inovarea, Wisbey consideră că legislaţia este critică, întrucât ea trebuie să stimuleze şi să încurajeze inovaţia, dar şi să protejeze.

     „Noi la BAT ne uităm constant la cum este concentrată inovaţia, care este geneza ei, care este nevoia pe care o satisfaci. Spre exemplu, când ne gândim la nevoie, ne gândim la consumatori, la preferinţele din piaţă. Într-o piaţă ca România ne uităm care e peisajul, ce vor oamenii, cum se aşază ţara din perspectiva preferinţelor consumatorilor, iar apoi ne uităm care este peisajul de reglementare, cum noi ca organizaţie condusă de inovaţie operăm pe plan local.”

    Dincolo de produse, inovaţia poate însemna şi modul în care o companie este deschisă la a-şi transforma procesele şi activităţile. În acest sens, BAT şi-a asumat o ţintă de neutralitate climatică din perspectiva amprentei de carbon a companiei, până în 2050. Reprezentanta companiei a subliniat că organizaţiile trebuie să adopte o mentalitate de inovaţie în toate activităţile pe care le desfăşoară.

    „Şi cred că asta începe cu ecosistemul potrivit, cu înţelegerea setului de aptitudini şi de capabilităţi necesare din perspectiva nevoilor educaţionale pe termen lung. Sunt acestea stimulate? Există politici guvernamentale care să stimuleze organizaţiile să investească şi să continue să investească? Există roluri, joburi şi infrastructură să poţi angaja oameni cu roluri specializate precum cel de data scientist sau alte lucruri noi şi interesante? Cred că trebuie să existe un ecosistem care să permită şi să încurajeze inovaţia”.

    Wisbey consideră că o altă latură importantă a discuţiei ţine de adopţia celor mai noi şi inovatoare produse, în contextul în care un ecosistem care încurajează inovarea trebuie să încurajeze şi adoptarea inovaţiilor rezultate.

     „Trebuie să stabilim o piaţă care nu doar permite inovarea, dar duce şi spre o adopţie cât mai rapidă a acesteia a inovaţiei, astfel încât consumatorii, infrastructura, ţara să poată beneficia de aceasta.”

    De la proces la rezultat

    BAT a investit în ultimii 4 ani peste 1 miliard de lire sterline în cercetare şi dezvoltare pentru a inova în direcţia portofoliului de produse alternative. Printre noile categorii de produse se numără ţigări electronice, produse care încălzesc tutunul, produse moderne pentru uz oral, precum şi produse cu nicotină pentru uz oral fără tutun.

    Compania a avut în 2020 13,5 milioane de clienţi pentru produsele care nu ard tutunul, cu 3 milioane mai mulţi decât în anul anterior. Investiţiile şi cei 1.500 de specialişti puşi la lucru în divizia de cercetare şi dezvoltare a companiei reprezintă eforturi care s-au concretizat până acum prin gamele Vuse, glo şi Velo. Produsele glo care încălzesc tutunul în loc să îl ardă au ajuns în piaţa din România în decembrie 2017. BAT susţine clar că ţigările cauzează riscuri majore la adresa sănătăţii şi că singura modalitate prin care acestea pot fi evitate este renunţarea la fumat.

    De cealaltă parte, BAT îi încurajează pe cei care continuă să fumeze să facă trecerea complet la alternativele al căror risc ar fi mai redus, iar eforturile pentru a dezvolta aceste alternative se desfăşoară în centrele R&D din Marea Britanie, SUA, China şi Brazilia. Acum, la nivel global, compania vrea să ajungă la 50 de milioane de consumatori până în 2050 pentru alternativele care nu presupun arderea tutunului şi aşteaptă venituri de 5 miliarde de lire sterline din aceste categorii până în 2025.

    Tot până în 2025 se aşteaptă ca aceste noi categorii de produse să devină profitabile pentru companie, potrivit informaţiilor prezentate de BAT. „În continuare ne gândim la inovaţie consumer first, la piaţă şi la preferinţele pieţei, şi ne gândim la reglementări şi la cum ne mişcăm şi evoluăm în interiorul lor, dar şi la cum evoluăm utilizând inovaţia şi noile tehnologii”.

  • Pe calea inovării

    Inovarea este principala forţă prin care businessurile se transformă, avansează şi reconfigurează pieţe, iar avansul tehnologic din ultimii ani permite ca aceasta să se întâmple la nivelul fiecărei industrii în parte. În acest context, BAT a investit peste 1 miliard de lire sterline în ultimii patru ani şi pune la lucru circa 1.500 de specialişti într-o divizie de R&D care are un scop clar: să reducă riscurile asociate fumatului.

    Inovaţia este în centrul activităţii noastre în industria tutunului pentru că trecem printr-o perioadă de transformări rapide, care poate fi susţinută doar de ştiinţă şi inovaţie. Avem un scop îndrăzneţ, şi-anume să construim un viitor mai bun, ceea ce înseamnă să reducem impactul produselor noastre asupra sănătăţii, în timp ce continuăm să deservim clienţii care doresc să consume produsele noastre”, a explicat Claire Wisbey, directorul pentru comunicare ştiinţifică la nivel global al BAT.

     Ea a detaliat iniţiativele BAT bazate pe inovaţie în cadrul videoconferinţei Business Magazin „Cele mai inovatoare companii din România 2021 – Cum accelerăm inovarea în România?”, organizată în parteneriat cu BAT şi Leviatan Design. Astfel, compania dezvoltă un portofoliu de produse care nu implică arderea, ci încălzirea tutunului, pentru a reduce riscurile asociate fumatului (în original: tobacco harm reduction).

    „Avem o divizie strategică de ştiinţă şi tehnologie care se uită la viitoarele tehnologii globale şi avem o echipă dedicată de tech scouts care urmăreşte îndeaproape tot ce se întâmplă în Silicon Valley. Aţi putea crede că este destul de departe de core-businessul nostru, dar de fapt activităţile care sunt create acolo sunt aplicabile în multe organizaţii la nivel global”.

    BAT este lider în piaţa tutunului pe plan local, cu o cotă de peste 50% şi cu peste 3.000 de angajaţi. La nivel global, compania are peste 55.000 de angajaţi şi operează în 180 de ţări cu 45 de fabrici în 43 de pieţe. De la acest nivel, grupul vrea să se îndrepte din ce în ce mai mult spre produse pe care le promovează drept o alternativă mai puţin nocivă, în contextul în care există consumatori care sunt deschişi spre alternative.

    „Focusul nostru pe inovaţie se reflectă şi în produsele pe care le avem în piaţă astăzi. Avem cea mai largă gamă de produse alternative pentru consumatori, care trec prin mii de testări înainte de a ajunge la consumatori. Dar sunt toate susţinute de ştiinţă, ştiinţă care continuă să evolueze. Continuăm să dezvoltăm noi metode de a testa produsele, astfel încât ştim că produsele care ajung la consumatori nu sunt doar high-tech, dar se supun şi celor mai stringente standarde de siguranţă”.

     Mentalitate de inovaţie

    Evenimentul Business MAGAZIN a acoperit teme din sfera inovaţiei, precum poziţia României de inovator emergent în cadrul European Innovation Scoreboard 2021, tabloul de bord al inovării în UE sau subiecte ca politicile publice necesare pentru a încuraja inovarea.

    Dincolo de poziţia de reprezentant al BAT, Claire Wisbey a discutat şi din perspectiva unui specialist cu 25 de ani de experienţă în domenii precum comunicare pentru cercetare şi farmacologie la nivel naţional şi internaţional şi a colaborat în mod direct cu biroul de coordonare a sistemului public de sănătate din Marea Britanie, dar şi cu alte autorităţi publice. Înainte de a se alătura BAT, Wisbey a lucrat în cadrul companiei farmaceutice GSK.

     „Trebuie să ne asigurăm că există un cadru de reglementare care permite tehnologiei, talentelor şi pieţei să se dezvolte. Cred că este vorba de libertate pentru a inova şi vorbim de nevoia unui mediu care încurajează, cultivă şi recompensează inovaţia pentru a putea vedea investiţii constante în infrastructură, în emergenţa talentelor şi în dezvoltarea următoarei generaţii de talente”, a spus Wisbey referindu-se la poziţia României de „inovator emergent” în topul european.

     În sprijinul inovaţiei, ea consideră că este necesar un mix care cuprinde decizii bazate pe date, pe analizarea acestora, pe înţelegerea dorinţelor consumatorilor, pe calitate, siguranţă, dar şi pe capacitatea pieţei de a adopta tehnologia. „Cred că un alt lucru important este să avem astfel de conferinţe unde putem comunica, împărtăşi idei pentru a şti şi pentru a înţelege ce se întâmplă în alte organizaţii, pentru a putea învăţa, pentru a evolua şi pentru a câştiga informaţii unul de la celălalt.”

     La nivelul politicilor publice care ar putea încuraja inovarea, Wisbey consideră că legislaţia este critică, întrucât ea trebuie să stimuleze şi să încurajeze inovaţia, dar şi să protejeze.

     „Noi la BAT ne uităm constant la cum este concentrată inovaţia, care este geneza ei, care este nevoia pe care o satisfaci. Spre exemplu, când ne gândim la nevoie, ne gândim la consumatori, la preferinţele din piaţă. Într-o piaţă ca România ne uităm care e peisajul, ce vor oamenii, cum se aşază ţara din perspectiva preferinţelor consumatorilor, iar apoi ne uităm care este peisajul de reglementare, cum noi ca organizaţie condusă de inovaţie operăm pe plan local.”

    Dincolo de produse, inovaţia poate însemna şi modul în care o companie este deschisă la a-şi transforma procesele şi activităţile. În acest sens, BAT şi-a asumat o ţintă de neutralitate climatică din perspectiva amprentei de carbon a companiei, până în 2050. Reprezentanta companiei a subliniat că organizaţiile trebuie să adopte o mentalitate de inovaţie în toate activităţile pe care le desfăşoară.

    „Şi cred că asta începe cu ecosistemul potrivit, cu înţelegerea setului de aptitudini şi de capabilităţi necesare din perspectiva nevoilor educaţionale pe termen lung. Sunt acestea stimulate? Există politici guvernamentale care să stimuleze organizaţiile să investească şi să continue să investească? Există roluri, joburi şi infrastructură să poţi angaja oameni cu roluri specializate precum cel de data scientist sau alte lucruri noi şi interesante? Cred că trebuie să existe un ecosistem care să permită şi să încurajeze inovaţia”.

    Wisbey consideră că o altă latură importantă a discuţiei ţine de adopţia celor mai noi şi inovatoare produse, în contextul în care un ecosistem care încurajează inovarea trebuie să încurajeze şi adoptarea inovaţiilor rezultate.

     „Trebuie să stabilim o piaţă care nu doar permite inovarea, dar duce şi spre o adopţie cât mai rapidă a acesteia a inovaţiei, astfel încât consumatorii, infrastructura, ţara să poată beneficia de aceasta.”

    De la proces la rezultat

    BAT a investit în ultimii 4 ani peste 1 miliard de lire sterline în cercetare şi dezvoltare pentru a inova în direcţia portofoliului de produse alternative. Printre noile categorii de produse se numără ţigări electronice, produse care încălzesc tutunul, produse moderne pentru uz oral, precum şi produse cu nicotină pentru uz oral fără tutun.

    Compania a avut în 2020 13,5 milioane de clienţi pentru produsele care nu ard tutunul, cu 3 milioane mai mulţi decât în anul anterior. Investiţiile şi cei 1.500 de specialişti puşi la lucru în divizia de cercetare şi dezvoltare a companiei reprezintă eforturi care s-au concretizat până acum prin gamele Vuse, glo şi Velo. Produsele glo care încălzesc tutunul în loc să îl ardă au ajuns în piaţa din România în decembrie 2017. BAT susţine clar că ţigările cauzează riscuri majore la adresa sănătăţii şi că singura modalitate prin care acestea pot fi evitate este renunţarea la fumat.

    De cealaltă parte, BAT îi încurajează pe cei care continuă să fumeze să facă trecerea complet la alternativele al căror risc ar fi mai redus, iar eforturile pentru a dezvolta aceste alternative se desfăşoară în centrele R&D din Marea Britanie, SUA, China şi Brazilia. Acum, la nivel global, compania vrea să ajungă la 50 de milioane de consumatori până în 2050 pentru alternativele care nu presupun arderea tutunului şi aşteaptă venituri de 5 miliarde de lire sterline din aceste categorii până în 2025.

    Tot până în 2025 se aşteaptă ca aceste noi categorii de produse să devină profitabile pentru companie, potrivit informaţiilor prezentate de BAT. „În continuare ne gândim la inovaţie consumer first, la piaţă şi la preferinţele pieţei, şi ne gândim la reglementări şi la cum ne mişcăm şi evoluăm în interiorul lor, dar şi la cum evoluăm utilizând inovaţia şi noile tehnologii”.

  • Pledoarie pentru inovaţie. Cum poate România să dezvolte un cadru care să încurajeze inovarea, ce rol poate juca mediul academic, ce trebuie să facă statul şi care este mentalitatea necesară pentru a inova. „Trebuie să iubim să greşim uneori”

    În ediţia din 2021 a European Innovation Scoreboard România se află pe ultimul loc la capitolul inovare în UE, din nou, alături de aşa-numiţii „inovatori emergenţi”. Pornind de la această premisă, Business Magazin a invitat manageri, experţi şi antreprenori pentru a dezbate subiectul în cadrul videoconferinţei „Cele mai inovatoare companii din România 2021 – Cum accelerăm inovarea în România?”, organizată în parteneriat cu BAT şi Leviatan Design.

    „Trebuie să facem lucrurile diferit şi trebuie să iubim să greşim uneori”, a spus în cadrul evenimentului Claudiu Butacu, president of the board, EFdeN. „Mi-am dat seama că şcoala ne formează în direcţia în care este important să ai dreptate, să faci lucrurile corect. În contextul ăsta îmi dau seama că celorlalte ţări care au evoluat şi au procente mult mai bune decât ale noastre (la capitolul inovare N.Red.) le-a plăcut uneori să nu aibă dreptate, să nu mai facă lucrurile cum erau făcute cândva, pentru că dacă ai dreptate nu ai neapărat beneficii directe pe termen lung, dar dacă mai greşeşti ai oportunitatea să înveţi lucruri noi”.

    EFdeN este un ONG cunoscut pentru că de un deceniu gândeşte şi construieşte casele viitorului şi, mai nou, un oraş al viitorului. Reprezentantul acestuia face referire la o mentalitate de inovare pe care România trebuie să şi-o asume pentru a avea o şansă să schimbe tabloul inovării în UE – unde România se situează pe ultima poziţie, cu un procent de 35,09% din nivelul mediu al indicatorului de inovaţie, după un avans de doar 4,09 puncte procentuale în perioada 2014-2021.

     „Aş începe într-o notă puţin mai optimistă. A ne compara numai cu Europa este un mod de a privi lucrurile, dar eu m-aş compara cu România anilor 2000 sau cu România anilor 1990. Noi am plecat dintr-un punct foarte jos, respectiv noi nu aveam iniţiativă privată spre deosebire de poate alte două-trei ţări din acelaşi fost lagăr socialist în care totuşi mai existau iniţiative private în acest sens. Noi am plecat de la zero”, a punctat Cristian Cârstoiu, consulting partner şi chief innovation officer în cadrul EY România.

    El adaugă că România are în prezent multe companii care sunt în prim-planul fondurilor de investiţii, start-up-uri care dovedesc valoare adăugată, un interes crescut din partea finanţatorilor externi, un mediu privat din ce în ce mai interesat de inovaţie şi chiar acceleratoare care lucrează direct cu mediul academic.

    „De ce suntem în continuare mai jos faţă de alţii? Sunt multe probleme şi aici una dintre marile provocări pe care le avem este acest cadru instituţional al finanţării. Într-adevăr, avem finanţare pentru start-up-uri, deci pentru mediile care prin excelenţă sunt dedicate inovaţiei, dar nu avem un cadru instituţionalizat, pachete legislative sau un cadru legislativ care să ne ofere sprijin constant de la bugetul de stat, foarte clar pentru diferitele axe de inovaţie, fie că este inovaţie în sănătate, în tehnologie, fie că este inovaţie în sectorul de construcţii etc”.

    Cadrul de finanţare este privit ca o problemă şi de către George Sîrbu, community manager în cadrul pre-acceleratorului pentru start-up-uri Innovation Labs. El a vorbit în cadrul evenimentului atât din perspectiva mediului academic şi al participantului la ecosistemul de start-up-uri, cât şi din perspectiva specialistului care a fost angajat drept consilier pentru 4 din ultimii 5 miniştri ai comunicaţiilor şi digitalizării. Totodată, el a gândit viziunea capitolelor de cercetare şi transformare digitală din programul de guvernare negociat la masa PSD-PNL-UDMR.

     „Finanţări, credite, fonduri europene, toată structura de finanţare pe partea de inovare nu este ce ne-am dori în momentul ăsta în România. (…) Suntem cu fonduri alocate cercetării la 0,15%-0,25% din PIB, cam aici a fost marja în care ne-am mutat. În noul program de guvernare e prevăzut să crească la 2%, cum era de multă vreme, unde să fie 1% mediu privat şi 1% fonduri publice, PNRR etc. Vom vedea cât se întâmplă, noi am pus demult în programele de guvernare acest deziderat”.

    El a propus în cadrul videoconferinţei o abordare de tip „triple helix”, ceea ce înseamnă ca mediul privat, mediul academic şi decidenţii să conlucreze pentru a stimula inovarea şi dezvoltarea, atât la nivel economic, cât şi la nivel social. În acest mix, statului român îi lipseşte o viziune integrată pentru transferul tehnologic, care se bazează în prezent pe un sistem ce finanţează mediul privat pentru a merge în mediul universitar să găsească parteneri de cercetare şi inovare.

    „Este tipul acela clasic de formă fără fond pe care îl avem din secolul al XIX-lea încoace. Vedem ceva care a funcţionat şi încercăm să îl aducem şi în România, dar fără niciun fundament. Acolo economiile sunt puternic capitalizate, au o mentalitate de inovare în mediul privat deja şi sunt în căutare după cadre didactice universitare, tineri doctoranzi sau postdoctoranzi, care să facă un lucru pe care ei l-au gândit. (…) Avem nevoie de un program mai în amonte de inovare care să îi pună în mentalitatea că ei nu sunt doar cercetători care produc pentru a scrie disertaţia şi a pune-o în raft, ci sunt cercetători pentru care măcar 2-3-5% din doctoratul lor este gândit din start pentru a se adresa pieţei”.

    Pentru ca un astfel de model să funcţioneze, cele trei părţi trebuie să se aşeze la aceeaşi masă şi să încerce să-şi înţeleagă fiecare rolul într-un ecosistem care trebuie să încurajeze inovarea. O astfel de abordare ar putea avea succes cel puţin în domeniul construcţiilor, consideră Maria Vasi, coordonator birou structuri în cadrul Leviatan Design.

    „Putem recomanda constituirea de grupuri de lucru din care să facă parte atât companiile cu experienţă practică de lucru, companiile emergente din tehnologie, cât şi reprezentanţii industriilor care au rol operaţional în domeniul construcţiilor. Totodată, ar fi foarte important ca în aceste grupuri de lucru să participe şi decidenţii din instituţiile cu rol de reglementare şi reprezentanţii universităţilor de profil. Aceste grupuri ar putea să stabilească proiecte-pilot cu obiective clare, care apoi să fie testate localizat, iar concluziile şi lecţiile învăţate din aceste proiecte pot aduce o ameliorare şi o implementare mult mai rapidă a digitalizării în construcţii.”

    Rolul statului în această abordare trebuie să vină atât din perspectiva încurajării unui ecosistem şi a unui lanţ integrat pentru transferul tehnologic, dar şi din perspectiva cadrului de reglementare, care trebuie să susţină inovaţia şi să încurajeze companiile să investească

    „Trebuie să ne asigurăm că există un cadru de reglementare care permite tehnologiei, talentelor şi pieţei să se dezvolte. Cred că este vorba de libertate pentru a inova şi vorbim de nevoia unui mediu care încurajează, cultivă şi recompensează inovaţia pentru a putea vedea investiţii constante în infrastructură, în emergenţa talentelor şi în dezvoltarea următoarei generaţii de talente”, a explicat Claire Wisbey, director pentru comunicare ştiinţifică în cadrul BAT.

    Ea a discutat în cadrul videoconferinţei şi despre infrastructura necesară pentru a forma un set de aptitudini la nivelul viitoarelor talente, întrucât un cadru de inovare vine cu nevoi pentru diferite roluri specializate.

    Mai mult, reprezentanta BAT crede că organizaţiile trebuie să introducă mentalitatea de inovaţie în toate activităţile pe care le desfăşoară.

    „Şi cred că asta începe cu ecosistemul potrivit, cu înţelegerea setului de aptitudini şi de capabilităţi necesare din perspectiva nevoilor educaţionale pe termen lung. Sunt acestea stimulate? Există politici guvernamentale care să stimuleze organizaţiile să investească şi să continue să investească? Există roluri, joburi şi infrastructură să poţi angaja oameni cu roluri specializate precum cel de data scientist sau alte lucruri noi şi interesante? Cred că trebuie să existe un ecosistem care să permită şi să încurajeze inovaţia.”

    Wisbey consideră că o altă latură importantă a discuţiei ţine de adopţia celor mai noi şi inovatoare produse, în contextul în care un ecosistem care încurajează inovarea trebuie să încurajeze şi adoptarea inovaţiilor rezultate.

    „Trebuie să stabilim o piaţă care nu doar permite inovarea, dar duce şi spre o adopţie cât mai rapidă a inovaţiilor, astfel încât consumatorii, infrastructura, ţara să poată beneficia de acestea”.

    Despre adopţie a discutat şi Maria Vasi, în contextul în care Leviatan Design a investit până la 1 milion de euro în ultimii trei ani pentru a adopta în activitatea de proiectare cele mai noi tehnologii, atât hardware, cât şi software. Pentru ei, adopţia este importantă în rândul specialiştilor cu care lucrează.

    „Pe toată perioada de implementare a acestor tehnologii am constatat că majoritatea specialiştilor sunt deschişi la adoptarea de noi tehnologii atunci când văd avantajele, dacă uşurează anumite etape din proces, dacă automatizează anumite etape. Astfel, noi am pus bazele unui proces foarte bine pus la punct de analizare a ideilor, de studiere a celor mai bune tehnologii, de verificare a paşilor de implementare, de stabilire a acestora în acord cu nevoile firmei şi cu rezultatele pe care le dorim.”

    Inovatori în pandemie

    „Eu cred că în România se inovează continuu, dar cred că în România nu avem obişnuinţa de a înregistra invenţiile şi inovaţiile”, crede Eliodor Apostolescu, director general şi acţionar al companiei Phoenix Y, producătorul pufuleleţilor Gusto.

    Phoenix Y este o companie care a brevetat în urmă cu mai bine de 15 ani o nouă tehnologie pentru a fabrica pufuleţi, inovaţie care a ajutat producătorul să ajungă în zeci de pieţe. Acesta este doar un exemplu legat de laturile multiple ale discuţiei despre inovaţie.

    „Ca investitor în industria alimentară, în producţia de bunuri, lucrând zi de zi cu echipamentele, îmi dau seama că nicio linie de fabricaţie pe care o cumperi de la un producător consacrat nu poţi să o foloseşti ca atare în fabrica ta. Întotdeauna trebuie să faci câteva modificări, iar într-o ţară ca Suedia probabil că orice modificare, orice şurub mutat de la stânga la dreapta înseamnă inovaţie. Chiar asta înseamnă şi probabil suedezii, americanii şi ceilalţi au obiceiul să înregistreze patentele pentru că un inginer din Suedia este mai bine pus la punct cu legislaţia decât unul din România şi ştie că dacă patentează ar putea merge la producător şi ar putea cere ceva.”

    De cealaltă parte, Softbinator Technologies consideră că aceasta este o abordare productivă şi optimistă, dar subliniază că nivelul la care se poartă discuţia despre inovare în ţări precum SUA sau Israel este departe de nivelul din România, în contextul în care compania de R&D şi product development specializată în blockchain şi inteligenţă artificială lucrează şi cu clienţi din aceste ţări.

    „Într-adevăr aşa este şi cred că e OK şi productiv să ne uităm din unghiul acesta pe care l-aş numi optimist, cu amendamentul că noi am lucrat şi cu clienţi din România, dar şi din regiune, însă după câţiva ani de lucru cu America şi cu Israel am senzaţia că în aceste ţări se rezolvă probleme care par să fie din viitor pentru România. Americanii rezolvă în momentul de faţă probleme care nici măcar nu sunt actuale pentru România, le vom vedea la noi abia în 3-5 ani, iar ei îşi propun să le rezolve acum”, a subliniat Daniel Ilinica, CEO al Softbinator Technologies.

    Aşa cum Eliodor Apostolescu vede pandemia ca pe un moment care a accelerat inovarea, reprezentanţii IRUM Reghin au povestit că au fost afectaţi de pandemie şi s-au văzut nevoiţi să inoveze.

    „Am fost nevoiţi să inovăm foarte mult în zona de producţie, procese de producţie, să fim mai eficienţi, în contextul în care costurile au crescut destul de mult. Era o oarecare nesiguranţă în piaţă, totodată clienţii au oprit investiţiile la un moment dat din cauza impactului emoţional al pandemiei şi atunci am fost obligaţi să inovăm în direcţia aceasta”, a declarat Andrei Oltean, director de dezvoltare al IRUM Reghin, companie care a realizat primul tractor agricol 100% românesc adaptat secolului 21.

    Companiile au discutat şi despre importanţa susţinerii afacerilor româneşti în procesul de inovare şi în transmiterea acestor inovaţii către piaţă. Astfel, o parte din talentele care pun România pe harta mondială a outsourcingului IT ar putea genera mai multă proprietate intelectuală şi în cadrul companiilor româneşti.

    „Clar trebuie să susţinem companiile româneşti, clar trebuie susţinute procesele companiilor româneşti de a crea proprietate intelectuală, de a-şi genera propriile soluţii şi de a se duce mai degrabă spre businessuri care se bazează pe servicii şi produse cu valoare adăugată mai mare, decât să fie simplă forţă de muncă brută. Aici, din perspectiva industriei de IT, este cunoscut faptul că o mare parte din veniturile generate de industrie sunt generate de outsourcing. Şi acest ousourcing presupune plata unor taxe, dar dezvoltarea proprietăţii intelectuale este îngreunată”, a explicat Vladimir Ester, CTO al ClusterPower – companie care construieşte lângă Craiova un parc de centre de date şi un supercomputer.

    Nu în ultimul rând, Daniel Ilinca este de părere că România ar trebui să se uite mai atent la gradul redus de digitalizare la nivel de populaţie şi la nivel de companii mici şi mijlocii.

    „Cred că încurajarea companiilor mici şi mijlocii de a accesa şi de a utiliza la scară mai mare soluţii digitale ar trebui să fie o direcţie publică. Genul acesta de încurajare ar trebui să se întâmple public. Dincolo de asta, cred că este foarte important să fie susţinute start-up-urile şi mi se pare interesant că deşi avem acum mişcări interesante în zona de fonduri de venture capital, acceleratoare, pre-acceleratoare, programe pentru studenţi, în afară de asta cred că politicile publice ar trebui să susţină mai mult şi să ajute mai mult conexiunea cu pieţe externe prin camere de comerţ, unde se întâmplă lucuri mai puţin optimiste şi ar putea fi influenţate prin politici publice.”

    Claudiu Butacu, president of the board, EFdeN

    „Trebuie să facem lucrurile diferit şi trebuie să iubim să greşim uneori.”

    George Sîrbu, community manager, Innovation Labs

     „Avem nevoie de un program mai în amonte de inovare care să îi pună pe cercetători în mentalitatea că ei nu sunt doar cercetători care produc pentru a scrie disertaţia şi a pune-o în raft, ci sunt cercetători pentru care măcar 2-3-5% din doctoratul lor este gândit din start pentru a se adresa pieţei.”

    Maria Vasi, coordonator birou structuri, Leviatan Design

    „Putem recomanda constituirea de grupuri de lucru din care să facă parte atât companiile cu experienţă practică de lucru, atât companiile emergente din tehnologie, cât şi reprezentanţii industriilor care au rol operaţional în domeniul construcţiilor. Totodată, ar fi foarte important ca în aceste grupuri de lucru să participe şi decidenţii din instituţiile cu rol de reglementare şi reprezentanţii universităţilor de profil.”

    Claire Wisbey, director comunicare ştiinţifică, BAT

    „Trebuie să stabilim o piaţă care nu doar permite inovarea, dar duce şi spre o adopţie cât mai rapidă a inovaţiilor, astfel încât consumatorii, infrastructura, ţara să poată beneficia de acestea.”

    Daniel Ilinca, CEO şi fondator, Softbinator Technologies

    „Cred că încurajarea companiilor mici şi mijlocii de a accesa şi de a utiliza la scară mai mare soluţii digitale ar trebui să fie o direcţie publică.”

    Eliodor Apostolescu, director general şi acţionar al companiei Phoenix Y, producătorul pufuleleţilor Gusto.

    „Eu cred că în România se inovează continuu, dar cred că în România nu avem obişnuinţa de a înregistra invenţiile şi inovaţiile.”

     

  • Inovaţi în România? Înscrieţi-vă aici proiectul pentru catalogul dedicat companiilor inovatoare

    Business Magazin lansează în decembrie a opta ediţie a catalogului „Cele mai inovatoare companii din România”, ce cuprinde proiecte inovatoare, concepute sau aplicate de companiile din România în varii domenii: tehnic, dar şi de business, marketing, social, resurse umane ş.a.m.d.p. 

    Proiectul a fost lansat pornind de la premisele că inovaţia este, într-o lume tot mai mică, cheia dezvoltării viitoare; nu forţa de muncă ieftină, nu hărnicia, nu programele sociale sau subvenţiile, ci inovaţia şi modul în care ideile şi inspiraţia unui om sau a unei echipe se transformă în produse folositoare, generatoare de câştig. Nu o spunem noi, ci o întreagă lume a afacerilor care, în lipsa inovaţiei, a neastâmpărului unuia sau altuia dintre lideri, ar rămâne în zona unui veşnic cenuşiu.

    Business Magazin şi-a propus să descopere cele mai inovatoare companii locale şi să le prezinte lumii într-un catalog ce este o premieră pentru piaţa locală. În acest context, daca sunteţi reprezentantul unei astfel de companii, vă invităm să trimiteţi răspunsurile dvs. pentru întrebările de mai jos. 

    Pentru a fi eligibilă, o inovaţie trebuie să respecte următoarele criterii: să fie dezvoltată în România sau piaţa locală să fi fost printre primele unde aceasta a fost implementată, să fi fost lansată cu nu mai mult de 24 de luni în urmă şi să fi generat rezultate cuantificabile până în prezent şi/sau să existe previziuni referitoare la rezultate.

    Pentru a putea realiza o fişă a inovaţiei în cauză, avem nevoie de răspunsuri pentru următoarele întrebări:

    1.    Date despre companie (detalii activitate, cifră de afaceri şi profit net, număr de angajaţi);

    2.    Denumirea inovaţiei;

    3.    Tipul inovaţiei (de management, tehnică, de marketing, resurse umane etc.);

    4.    Descrierea inovaţiei:

    5.    Elementul de noutate:

    6.    Efectele inovaţiei:

    7.    Persoanele implicate în dezvoltarea proiectului şi o descriere a activităţilor lor.

    Pentru ilustrarea materialului avem nevoie de fotografii la rezoluţie bună (de print, peste 1MB/300 dpi) reprezentative pentru proiect, dar şi de imagini cu cei responsabili de dezvoltarea sau de implementarea proiectului. Vă rugăm să vă încadraţi în circa 3.000 de caractere. Aşteptăm cu interes raspunsul dvs. până la data de 6 decembrie pe adresele ioana.matei@businessmagazin.ro şi andra.stroe@businessmagazin.ro. 

     

     

  • Urmează videoconferinţa BM „Cele mai inovatoare companii din România 2021 – Cum accelerăm inovarea în România”, luni, 22 noiembrie

    România se află pe ultimul loc în Uniunea Europeană la capitolul inovaţie, fiind descrisă drept „inovator modest” încă de la lansarea tabloului de bord al inovării în UE. Totuşi, companiile din piaţă locală investesc timp şi resurse pentru a inova şi pentru a adopta cele mai noi tehnologii, iar rezultatele lor încep să se vadă din ce în ce mai mult.

    În acest context, Business Magazin organizează luni, 22 noiembrie, videoconferinţa „Cele mai inovatoare companii din România 2021- Cum accelerăm inovarea în România”, un eveniment care aduce la aceeaşi masă manageri, antreprenori, experţi, consultanţi, inovatori din tehnologie, şi nu numai, pentru a discuta despre inovaţiile născute sau dezvoltate în timpul pandemiei, despre politicile publice care ar putea încuraja inovaţia şi despre investiţiile derulate în acestă direcţie.

    Printre speakerii prezenţi la eveniment se numără: Claire Wisbey, director pentru comunicare ştiinţifică în cadrul BAT; Maria Vasi, coordoator birou structuri în cadrul Leviatan Design; Cristian Cârstoiu, consulting partner şi chief innovation officer, EY România; George Sârbu, community manager, Innovation Labs; Claudiu Butacu, cofondator EfdeN; Vladimir Ester, chief technology officer, ClusterPower; Daniel Ilinica, CEO, Softbinator Technologies; Eliodor Apostolescu, director general Phoenix Y; Adrian Cighi, cofondator al Pago; Andrei Oltean, director de dezvoltare, IRUM Reghin.

    Despre modul în care privim inovaţia în România, atât în sectorul public cât şi în cel privat, dar şi despre elementele care asigură un cadru propice inovării, veţi afla în cadrul videoconferinţei BM „Cele mai inovatoare companii din România 2021 – Cum accelerăm inovarea în România”, organizată luni de la ora 9.30 de Business Magazin în parteneriat cu BAT şi Leviatan Design.

  • Actori în regiune. Direcţia economiei Austriei: industrie cu valoare mare, cercetare şi inovaţie

    Austria este, de departe, cea mai avansată economie din Europa Centrală şi de Est, şi cea mai bogată, în contrast cu sărăcia în resurse naturale a ţării. Ajutată de poziţionarea geografică  în chiar inima Europei, între numeroşi vecini, Austria a ajuns un exportator formidabil, fiind printre primii 10 în lume la exporturi per capita.

    Comerţul şi industria joacă un rol important creşterea economiei Austriei, sunt diversificate, dominate de produse şi servicii cu valoare adăugată mare, însă în ultimii ani dezvoltarea a luat o nouă direcţie. Un indiciu al acesteia: dintre statele din regiune, Austria cheltuie cel mai mult pe cercetare şi dezvoltare. La nivel european, la acest capitol în faţa ei stau doar Suedia, Germania şi Belgia. Iar o analiză a planului de recostrucţie economică după pandemie pune în evidenţă şi mai clar direcţia: 59% din reformele şi investiţiile făcute pe baza banilor primiţi de la UE sunt dedicate luptei contra încălzirii globale, în timp ce 53% au ca scop accelerarea digitalizării. Ajutată de poziţionarea geografică a ţării, în chiar inima Europei, între numeroşi vecini, Austria a ajuns un exportator formidabil, fiind printre primii 10 în lume la exporturi per capita.

    Ca toate celelalte ţări din regiune, Germania este destinaţia dominantă a exporturilor austriece (30%). Vecinii cu economii mai mari sunt destinaţii comparabile ca exporturi (în jur de 6% din total). Însă la acelaşi nivel ajung şi parteneri unde este mai dificili de ajuns precum  SUA. Cele mai multe dintre exporturi sunt reprezentate de utilaje, echipamente, maşini şi componente auto (40% din total), produse necesare industriilor şi agriculturii din alte ţări. Austria exportă însă şi produse farmaceutice, plastic şi chimicale. Aproximativ 50% din Produsul Intern Brut al Austriei provine din schimburile comerciale externe. Dar aceasta înseamnă o concentrare a pieţei muncii în jurul exportatorilor. Aproape unu din două locuri de muncă depinde direct sau indirect de exporturi. Acest lucru creează probleme dacă comerţul mondial încetineşte sau se blochează. Pe de altă parte, dependenţa de exporturi înseamnă că principalii angajatori sunt companii austriece. Un factor decisiv al succesului exportatorilor austrieci sunt resursele pe care le alocă inovaţiei şi investiţiilor în cercetare şi dezvoltare. Austria este unul dintre inovatorii puternici ai Uniunii Europene şi cea mai bună ţară din Europa Centrală şi de Est la acest capitol, arată un clasament al Comisiei Europene. Este în acest grup, alături de ţări precum Germania, Olanda, Finlanda şi Suedia, de cel puţin şapte ani. Un alt studiu, publicat de UniCredit Bank Austria, spune că industria austriacă a crescut cu 60% în ultimele două decenii, în timp ce avansul mediu în zona euro a fost de 10%. Nici chiar în Germania, forţa economică principală a Europei, sectorul nu a putut creşte atât de mult. Între inovaţie şi dezvoltarea industrială este o legătură strânsă. Iar niciuna nu este posibilă fără investiţii în cercetare şi dezvoltare (R&D).

    Cea mai mare parte din aceste investiţii vin chiar de la companiile austriece, ponderea în total fiind în jur de 50%. De la stat vin circa 35% din cheltuieli, iar restul de la investitori străini, în principal companii, potrivit datelor guvernamentale. O parte considerabilă o reprezintă contribuţii de la multinaţionale ale căror subsidiare austriece au acolo operaţiuni de R&D şi care folosesc fonduri din programele de cercetare ale Uniunii Europene. Spre exemplu, Austria este un centru important de inovaţie pentru colosul german industrial Bosch Group. Mai bine de o treime din cei aproape 3.000 de angajaţi ai Bosch din Austria sunt implicaţi în R&D. În ultimul deceniu, arată cifrele ministerului de resort din Austria, cheltuielile cu R&D au crescut cu 65%. În 2019, acestea s-au situat la aproape 12 miliarde de euro, ceea ce însemană o intensitate a inovaţiei – cheltuieli cu R&D ca pondere în PIB – de peste 3% (3,2% în 2019). La acest capitol, cheltuieli de R&D ca pondere în PIB, Austria ocupă locul patru în UE – cu România pe ultimul loc, cu investiţii de şase ori mai mici. În unii ani, investiţiile în cercetare au crescut chiar mai rapid decât PIB-ul. Spre comparaţie, intensitatea medie la nivelul UE 28 este de 2%. În 2019, anul celor mai recente date, doar Suedia a avut rezultate mai bune decât Austria. În clasamentul inovaţiei realizat de Comisia Europeană, Austria ocupă locul 8, fiind printre ţările etichetate ca inovatori puternici. Liderii clasamentului, şi liderii inovaţiei, sunt Suedia, Finlanda, Danemarca şi Belgia. Austria nu se află la distanţă mare în urmă faţă de Germania şi este clasată mai bine decât Franţa. Ţările est-europene ocupă ultimele locuri. Scorurile pe care se bazează clasamentul CE reflectă o evaluare comparativă a performanţei în cercetare şi dezvoltare şi forţa, dar şi slăbiciunile, relative ale sistemelor de cercetare şi dezvoltare din statele membre ale UE. Drumul a fost lung şi deloc uşor. Din 2004 regiuni precum Austria Inferioară îşi transformă economia, dintr-una bazată pe agricultură într-un mediu prietenos şi propice dezvoltării inovaţiei şi tehnologiei înalte. Importante pentru această direcţie sunt crearea de concentrări de tehnologie, facilităţi care adună la un loc cercetători şi afaceri – aşa-numitele technopoluri. La fel de importante sunt şi iniţiativele de a construi conexiuni între economie şi universităţi. Acest lucru este posibil prin încurajarea inovaţiei libere care implică companii, cercetători, studenţi şi alţi participanţi relevanţi. Astfel s-a ajuns ca firmele austriece să se numere printre cele mai bune când vine vorba de exportul tehnologiilor de mediu. Sau ca o companie austriacă, Austria Technologie & Systemtechnik AG, să devină furnizorul Intel pentru un material special esenţial în producerea de cipuri pentru computere de înaltă performanţă.

     

    Austria este cea mai mare putere bancară din regiune

    Visul Vienei de a deveni capitală financiară regională este mai aproape de împlinire. “Astăzi, băncile Austriei se află într-o poziţie de invidiat”

    De manevrele disperate făcute de banca centrală a Cehiei pentru a feri economia de impactul inflaţiei vor profita băncile austriece Erste Group Bank şi Raiffeisen Bank International, spune o analiză realizată de agenţia de rating S&P. Aceasta spune totul despre locul sectorului bancar austriac în regiune. Cehia este cea mai matură economie dintre fostele state comuniste europene, iar tranziţia ei este strâns legată de băncile Austriei.

    Cehia este cea mai mare piaţă regională pentru ele, însă fie că este vorba de scandaluri şi politică, fie de finanţare, în istoria postcomunistă celor mai multe din economiile est-europene  apar băncile austriece. „Cele mai mari grupuri bancare şi de asigurări din Viena formează un fel de nucleu în jurul căruia furnizorii de servicii au început să se dezvolte în urmă cu aproximativ 20 de ani”, notează Thomas Url, economist la Institutul Austriac de Cercetare Economică, citat de Financial Times. „Aceasta oferă un efect de reţea pentru industria serviciilor financiare, care este necesar pentru menţinerea ca hub financiar.” Această resursă de talente profesionale ar putea ajuta oraşul să se transforme într-un centru al tehnologiei financiare şi al finanţelor durabile – de exemplu, folosindu-se de poziţia sa ca punct în care se întâlnesc capitalul, oamenii şi ideile din marginile vestice şi estice ale Europei. „Viena joacă cu siguranţă o funcţie de legătură între Europa de Est şi Europa de Vest”, spune Hannes Cizek, strateg al Raiffeisen Bank International.

    Înainte de criza financiară globală, bancherii din Viena visau ca oraşul lor să devină centru financiar regional pentru economiile emergente din Europa Centrală şi de Est. În anii care au urmat, planurile lor de extindere păreau brusc ameninţate, după cum scrie Financial Times. Pe măsură ce băncile din întreaga lume s-au retras, cele din Austria s-au retras şi ele din Europa de Est. Filialele au fost vândute, iar accentul s-a mutat asupra operaţiunilor interne austriece, pe pieţele externe mai puţin riscante din punct de vedere politic, pe reducerea costurilor şi consolidarea bilanţurilor. Ceea ce a mai rămas este un centru financiar vienez care încearcă din nou să servească fostele economii comuniste din regiune, precum şi clienţii austrieci şi corporate.

    Industria austriacă a crescut cu 60% în ultimele două decenii, în timp ce avansul mediu în zona euro a fost de 10%

    Odată cu relansarea din criza financiară şi cu instalarea unei noi perioade de boom economic, visul Vienei de a deveni capitală financiară regională s-a apropiat mai mult de împlinire. Băncile austriece prosperă, în timp ce economiile est-europene par să iasă din criza cauzată de pandemia de Covid-19 cu viteză mai mare decât cele din vest. Economia Austriei a fost una dintre cele mai afectate din Europa de pandemie. Însă sectorul său financiar – şi, în special, băncile sale – sunt mai bine poziţionate decât majoritatea din Europa, mulţumită în parte şi pieţelor pe care activează.  Situaţia actuală este departe de colapsul financiar din 2008, când guvernul austriac a fost nevoit să organizeze un mecanism de salvare de 100 de miliarde de euro pentru sistemul bancar. În Austria şi în multe alte părţi ale Europei băncile se prăbuşeau, iar şocurile au continuat mult timp după aceea. Trei dintre băncile mari din ţară – Hypo Alpe Adria, Kommunalkredit şi Österreichische Volksbanken – a trebuit să fie naţionalizate şi lichidate.

    Criza a îndepărtat brutal Viena de visul de a deveni centrul financiar al Europei de Est, o Londră sau un Frankfurt pe Dunăre.

    Dar pandemia poate fi un moment de cotitură. Analiştii şi bancherii spun acum că aspiraţiile Vienei de centru financiar se potrivesc acum cu realitatea, întrucât creşterea din Europa de Est pare să depăşească media UE, iar cererea pentru credit creşte. Este o creştere pe care băncile austriece şi-o pot permite. Majoritatea marilor creditori din Viena au avut grijă ca după 2008 să-şi construiască rezerve solide de capital. La sfârşitul anului trecut, agenţia de rating Moody’s a anunţat că Austria este unul dintre cele şase sisteme bancare naţionale europene, dintr-un total de 19, cu perspectivă stabilă.

     

    Victorii pe toate fronturile

    Rezistenţa sectorului din punctul de vedere al capitalului şi resurselor este peste media UE. „Astăzi, băncile Austriei se află într-o poziţie de invidiat”, spune Máté Nemes, analist la UBS din Zürich. „În ceea ce priveşte pierderile pe segmentul credite din cauza pandemiei, vorbim despre doar câteva zeci de puncte de bază, adică aproape de zero.” Cererea de finanţare din partea consumatorilor a revenit, împrumuturile ipotecare sunt în creştere şi afacerile vor mai multă creditare. „Sectorul bancar are victorii pe aproape toate fronturile, ceea ce nu cred că ar fi prezis-o cineva”, spune Nemes. „Este la fel şi în Europa Centrală şi de Est”. În 2019, activele combinate ale băncilor austriece au depăşit 1 miliard de euro pentru prima dată după 2016. Această cifră a continuat să crească în ciuda crizei, ajungând la 1,14 miliarde de euro la sfârşitul anului 2020. Aproape un sfert din acestea sunt împrumuturi către Europa centrală, potrivit Österreichische Nationalbank, banca centrală. Contribuţia regiunii Europa Centrală şi de Est la rezultatele băncilor este şi mai remarcabilă. În 2019, puţin peste 40% din profituri proveneau din împrumuturi în economiile ECE, altele decât Austria. În 2020, anul pandemiei, proporţia a crescut la peste 50%. Este adevărat că băncile austriece, ca mai toate instituţiile de credit străine, s-au repliat în urma crizei financiare pornite din SUA. Însă între timp şi-au construit poziţii mai solide în regiune. Subsidiarele băncilor austriece din ECE sunt acum mai puţin dependente de grupurile-mamă sau de pieţele financiare internaţionale pentru a-şi finanţa creşterea. “Marea diferenţă faţă de perioada de dinainte de criza din 2008 este că creşterea recentă a fost finanţată din depozitele interne din regiune, ceea ce înseamnă că este mai durabilă”, spune Anna Lozmann, analist regional la agenţia de rating S&P Global. Această finanţare regională mai matură face ca băncile austriece să fie bine poziţionate pentru a urmări oportunităţi de creştere într-un moment în care activitatea economică din Europa Centrală şi de Est revine. Având în vedere legăturile comerciale profunde dintre Viena şi ECE, perspectivele pentru Raiffeisen Bank International şi Erste Group arată favorabil.

     

     

    Se înmulţesc campionii ascunşi

    „Austria are al treilea cel mai mare număr de campioni ascunşi din lume şi ocupă primul loc în ceea ce priveşte campionii ascunşi pe cap de locuitor”.

    Un mod de a domina piaţa regională este folosirea giganţilor de care nimeni altcineva nu mai are loc. Austria nu duce lipsă de astfel de companii. Îi are pe OMV, lider în sectorul petrol, gaze naturale şi rafinare, Strabag, orientat către construcţii, Voestalpine, un titan al oţelului, iar aceştia sunt doar câţiva.

    În timp ce guvernul şi companiile, inclusiv coloşii, investesc în inovaţie, industria austriacă creşte. Sectorul s-a extins cu 60% din 2000 până în 2020, la un avans mediu de 10% în aceeaşi perioadă pentru ţările din zona euro, arată o analiză a UniCredit Bank Austria. Chiar şi pentru Germania, motorul de creştere economică al UE, expansiunea industriei a fost de doar jumătate din cea din Austria. În timp ce toate industriile austriece au cunoscut un ritm de avans mai mare decât industriile din ţările din zona euro, cea mai mare parte a creşterii provine din sectorul ingineriei mecanice, care s-a extins cu 140% – de 10 ori mai mult decât media zonei euro şi de trei ori mai rapid decât sectorul ingineresc din Germania. Potrivit raportului, sectorul industrial al Austriei este deja pe drumul cel bun spre reconstrucţie după căderea din pandemie. Criza a provocat un colaps de 25%, însă industria a recuperat deja tot ce a pierdut la mijlocul acestui an. Sub plapuma creşterii economice şi a investiţiilor în viitor s-au făcut comozi „campionii ascunşi”: companii sau firme cu foarte mare succes, puţini cunoscute, dar de anvergură globală, care sunt printre primele trei de nişa lor de piaţă la nivel mondial. „Austria are al treilea cel mai mare număr de campioni ascunşi din lume şi ocupă primul loc în ceea ce priveşte campionii ascunşi pe cap de locuitor”, spune pentru Foreign Policy Georg Kapsch, preşedintele Federaţiei Industriilor Austriece. 

    Austria este unul dintre inovatorii puternici ai Uniunii Europene şi cea mai bună ţară din Europa Centrală şi de Est la acest capitol. În clasamentul inovaţiei realizat de Comisia Europeană, Austria ocupă locul 8, fiind printre ţările etichetate ca inovatori puternici. Liderii clasamentului, şi liderii inovaţiei, sunt Suedia, Finlanda, Danemarca şi Belgia.

    Potrivit Campus 02, una dintre cele 21 de universităţi de ştiinţe aplicate din ţară cu atenţie deosebită dată cercetării, Austria găzduieşte aproximativ 200 de campioni ascunşi de înaltă specializare, dintre care 70,6% sunt implicaţi în producţia industrială, în special în sectoare precum inginerie mecanică, tehnologia metalelor, industria auto, industrie, aerospaţială şi electronică. Ceea ce au în comun aceşti lideri de piaţă, printre altele, este concentrarea asupra cercetării şi dezvoltării de înaltă tehnologie, activitate încurajată de diverse stimulente la nivel naţional. Dacă peste 50% din totalul bunurilor produse în Austria sunt exportate, ponderea creşte la 64% pentru produsele industriale şi la 88% pentru producţia campionilor ascunşi. Această poveste de succes nu este garantată să continue, deoarece schimbările climatice şi digitalizarea presupun noi provocări pentru sectorul industrial, a explicat economistul-şef al UniCredit Bank Austria, Stefan Bruckbauer.