Tag: influentare

  • STUDIU: Factorii care influenţează coşul de cumpărături. În ce condiţii creşte suma cheltuită în mall şi cum putem lăsa mai puţini bani în magazine

     Timpul petrecut într-un centru comercial, numărul de magazine vizitate, vârsta şi frecvenţa sunt cei mai importanţi factori care influenţează coşul de cumpărături al vizitatorului de mall, conform rezultatelor Retail Metrics, produs dezvoltat de DTZ Echinox.

    Folosind metode cantitative complexe, DTZ a urmărit determinarea factorilor care influenţează coşul de cumpărături al unui vizitator într-un centru comercial. S-au luat în considerare 25 de factori precum vârsta, sexul, veniturile, educaţia, timpul petrecut în mall, frecvenţa vizitelor, etc., iar în final au fost validaţi patru: numărul de magazine vizitate, frecvenţa de vizitare, timpul petrecut în centru şi vârsta.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ungureanu: Avem toleranţă zero la alcool pentru orice conducător de vehicul

     “Avem toleranţă zero la alcool pentru orice conducător de vehicul care circulă pe drumurile publice şi suntem pentru obligativitatea asigurării vehiculului şi a inspecţiei tehnice la zi”, a precizat Mihai Răzvan Ungureanu într-o conferinţă de presă.

    El a arătat că parlamentarii FC vor depune în Parlament amendamente la proiectul Codului rutier.

    Noul Cod rutier a fost aprobat, miercuri, de Guvern sub forma unui proiect de lege şi transmis spre dezbatere Parlamentului, urmând astfel să intre în vigoare doar după ce va fi avizat şi de către parlamentari, au declarat surse oficiale.

    Informaţia a fost confirmată ulterior de Guvern, care a precizat, într-un comunicat, că proiectul de lege pentru modificarea şi completarea OU 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice a fost trimis spre Senat în procedură de urgenţă.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Radulian, despre SEISMELE de la Galaţi: Nu sunt influenţate de exploatări. Se pot produce alunecări

     La finalul unei şedinţe care a avut loc luni la sediul INFP de la Măgurele, Mircea Radulian a susţinut o serie de declaraţii alături de Tudor Prisecaru, secretar de stat pentru Cercetare în Ministerul Educaţiei.

    Radulian a explicat că forajele din zonă se fac la adâncimi între 100 şi 700 de metri, în timp ce cutremurele s-au produs la 5 – 10 kilometri. În plus, exploatările în zonă se fac de aproximativ 40 de ani, perioadă în care nu s-au înregistrat “fenomene speciale”, şi există astfel de exploatări din Moldova, în toată Câmpia Română până spre vest, a completat Radulian.

    Tudor Prisecaru a spus la rândul său că OMV Petrom, care face exploatări în zonă, nu dispune de o tehnologie care să permită forarea la o adâncime mai mare de 1.000 de metri.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Kelemen: Ne delimităm de afirmaţiile liderului Jobbik. În secolul 21, şi prostiile circulă liber

     “Nu putem accepta în secolul 21 intervenţia şi influenţa partidelor extremiste în societatea noastră. Noi nu avem nicio relaţie instituţională cu Jobbik şi nici cu alte forţe extremiste şi aceste afirmaţii nu ne ajută cu nimic. Respingem şi ne delimităm de astfel de afirmaţii”, a declarat liderul UDMR, luni, la RFI.

    “Indiferent de cine sunt făcute astfel de afirmaţii, ei se urcă în maşină, pleacă bine mersi din România, se simt foarte bine acasă şi tot noi rămânem acasă şi trebuie să rezolvăm problemele noastre (…). De aceea, poziţia noastră este foarte clară: eu aş prefera să nu avem astfel de declaraţii, astfel de intervenţii, astfel de idei, dar în secolul 21, în Uniunea Europeană, în lumea liberă, aşa cum şi mărfurile şi ideile şi chiar şi prostiile circulă liber, n-ai ce să faci!”, afirmă liderul UDMR.

    Kelemen Hunor sugerează că unele reacţii de la Bucureşti în cazul Jobbik au fost exagerate: “Nici reacţia autorităţilor româneşti, nu a autorităţilor, ci a unor politicieni nu trebuie să fie o reacţie exagerată, dai o importanţă mai mare decât are o astfel de declaraţie făcută la o tabără de vară”.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Predoiu: Ponta are mentalitate politică de a influenţa actul de justiţie

     “Prim-ministrul în exerciţiu a declarat public că îl va suna pe procurorul general al României şi pe ministrul Justiţiei în legătură cu desfăşurarea unei anchete. Această intervenţie anunţată public de prim-ministru denotă o mentalitate politică de a influenţa actul de justiţie. Nu mai discutăm aici în ce sens. De aceea, aş vrea să-l întreb public pe domnul prim-ministru în exerciţiu în legătură cu ce alte anchete a mai dat telefoane procurorului sau ministrului Justiţiei”, a declarat Cătălin Predoiu într-o conferinţă de presă luni, după şedinţa BPN al PDL.

    Predoiu a mai spus că ar vrea să-l întrebe pe prim-ministru dacă are în vedere în viitor să mai dea telefoane ministrului Justiţiei şi procurorului general în legătură cu alte anchete.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ponta îi cere ministrului Mediului să nu se lase influenţat de campanii împotriva gazelor de şist

    “Doamna ministru Plumb, cu respectarea tuturor normelor de mediu, însă trebuie să mergem mai departe pe drumul corect pe care au mers Statele Unite ale Americii şi merg ţările europene, acela de a explora noi surse de energie, repet, cu respectarea tuturor normelor de mediu, cu informarea corectă a populaţiei, dar fără a ne lăsa totuşi influenţaţi indiferent de ce fel de campanii şi indiferent de unde sunt aceste campanii purtate. E vorba de securitatea energetică a României, de interesul nostru pe termen mediu şi lung şi e vorba dacă vrem în continuare să fim dependenţi de importul de gaze din Rusia, de unde vin ele, sau dacă vrem să fim noi producători de energie şi să exportăm”, a spus Ponta ministrului.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Deficitul bugetar a urcat la 1,2% din PIB după primele patru luni

     “În cursul lunii aprilie, ca urmare a plăţii anticipate a drepturilor salariale aferente lunii aprilie s-a înregistrat o creştere a deficitului, influenţă de circa 0,2 puncte procentuale, având caracter sezonier care se va recupera în luna mai. Astfel, în absenţa acestor plăţi anticipate, deficitul bugetar pe primele patru luni ar fi fost de 1% din PIB, faţă de 0,85% din PIB în perioada similară a anului 2012”, notează instituţia.

    În acest deficit este reflectată însă şi reîntregirea salariilor bugetarilor, indexarea pensiilor, returnarea contributiilor de asigurari sociale de sănătate pentru pensionari, majorarea salariului minim, precum şi reducerea arieratelor.

    Bugetul pentru acest an fost construit pe o ţintă de deficit de 2,1% din PIB.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Gheţea: Vânzarea subsidiarelor greceşti din România nu ar avea influenţă asupra sistemului bancar

     “Nu văd niciun impact, e vorba de schimbarea unor acţionari prin vânzarea unor subsidiare. Nu cred că va avea vreo influenţă şi nicidecum o influenţă negativă”, a declarat luni Gheţea, într-o conferinţă de presă, răspunzând unei întrebări.

    Reprezentaţii creditorilor externi ai Greciei cer băncilor comerciale elene să-şi vândă subsidiarele şi băncile afiliate din Europa de Sud-Est, precum şi activităţile nebancare de pe piaţa elenă, potrivit unor surse apropiate situaţiei, citate de publicaţia elenă Kathimerini.

    În România sunt prezente mai multe bănci elene. Astfel, National Bank of Greece deţine Banca Românească, Eurobank controlează Bancpost, în timp ce Piraeus Bank şi Alpha Bank au operaţiuni sub brand propriu.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • De ce ar trebui să încurajăm băieţii deştepţi

    Si ştiţi ceva?! Băieţii deştepti nici nu trebuie să piară, ba ar trebui încurajaţi!
    Dar, înainte de a discuta despre propoziţia aceasta, v-aş oferi două istorioare. Prima: prin 2005 un grup de absolvenţi ai MIT au format un grup care şi-a propus să învingă loteria. Timp de şapte ani, grupul a câştigat în total circa 48 de milioane de dolari. Un amănunt – suma investită a fost de 40 de milioane de dolari.

    A doua este o ştire relativ ignorată la noi: săptămâna trecută australienii au constatat că un ins pariase un miliard de dolari pe o reducere a dobânzii de către Reserve Bank, iar insul respectiv – unii spun că se numeşte George Soros – a câştigat 19 milioane de dolari în doar 36 de ore. Nu-i rău, dacă este aşa, pentru un ins căruia presa internaţională îi cânta, zilele trecute, prohodul.

    De fapt cele două câştiguri nu sunt rele, nici pentru şapte ani de jucat la loterie, nici pentru amploarea unui pariu de un miliard. Câştigătorii ar putea fi, în logica mioritică, nişte speculatori. Adică nişte inşi nesuferiţi din cauza cărora trăim noi greu, inşi care caută şi găsesc slăbiciunile unui sistem, se luptă, gândesc cu mintea lor, analizează, riscă şi câştigă de pe urma sistemului îngenuncheat. Aşa o fi?

    Între băieţii deştepţi care au provocat criza subprime şi cei care fac tranzacţii cu mărfuri nu există, fundamental, nicio deosebire, aşa cum, la acelaşi nivel fundamental, la fel de speculatori sunt cei ce folosesc în propriul interes o informaţie, cei care fură, din grabă, galbenul la semafor, cei care îşi folosesc conturile de Facebook sau Linkedin pentru a se promova sau cei ce îşi linguşesc şefii. Se cheamă chiar natura umană şi ţine de un un anume ABC, de piaţă, de ofertele din care poţi alege, de multitudinea ofertelor care ar trebui să determine scăderea preţurilor şi aşa mai departe… Par truisme toate acestea, dar poate că din când în când e bine să ne regăsim în explicaţiile simple, primordiale, de manual sau de articol simplu de o pagină.

    Ideea cu speculatorii este că aceştia trebuie să ajungă la o masă critică: pe piaţa de energie nu trebuie să fie doar 10-20, ci 200, adică să avem o concurenţă reală, nu teritorii marcate în stil maidanez. Teritorii caracteristice multor domenii de activitate; aş da exemplul regilor asfaltului, o altă categorie din folclorul capitalismului românesc. Toată lumea se revoltă împotriva unuia sau altuia şi a câştigurilor lor, dar nimeni nu investeşte în maşini şi utilaje, în oameni şi în conexiuni, fie ele şi politice, pentru a concura cu regii asfaltului.

    De aceea zic, poate că principala grijă a premierului Ponta ar trebui să fie o anume masă critică de speculatori, atât de critică încât să putem avea repede o reţea adevărată de autostrăzi şi nu câteva crâmpeie care, puse pe hartă, par trei capete de spaghete căzute din furculiţa unui neatent. O masă critică de băieţi deştepţi, temperaţi de autorităţi şi de legislaţie, care să tranzacţioneze energie şi să retehnologizeze centralele, care să vândă cereale şi să scoată fermierii din sărăcie sau care să investească în fabrici, malluri şi cartiere rezidenţiale. Iar “influenţa şi puterea” băieţilor deştepţi, de care se plânge premierul, tot domnia sa ar trebui să le tempereze, de aceea are dânsul în subordine ministere, miniştri şi majoritate parlamentară.

    Pictura de astăzi se numeşte “Le désespoir de Pierrot” şi aparţine unui belgian pe nume James Ensor (1860 – 1949), un ins care a influenţat puternic şi expresionismul şi suprarealismul, obsedat de măşti, carnaval, marionete şi schelete. O alegorie interesantă a unui pictor sarcastic şi lucid, care putea să vadă măştile din spatele figurilor şi care a speculat frumos asta.

  • Şeful SJU Constanţa: Cei care consumă alcool şi ajung la Urgenţă trebuie să-şi plătească tratamentul

     Directorul Spitalului Judeţean de Urgenţă Constanţa a declarat miercuri, într-o conferinţă de presă, că legea privind reforma în domeniul sănătăţii ar putea fi modificată, la secţiunea privind acordarea asistenţei medicale de urgenţă, astfel încât tratamentul să nu mai fie decontat de stat în cazul pacienţilor aflaţi sub influenţa băuturilor alcoolice şi a substanţelor interzise care ajung la unităţile de primire urgenţe.

    “S-ar putea face o amendare a Legii 95. Deci, o propunere legislativă prin care să se modifice Legea 95 în secţiunea care priveşte acordarea asistenţei de urgenţă în care să se specifice că aceia care vin în Unitatea de Primiri Urgenţe sub influenţa băuturilor alcoolice, ceea ce înseamnă acordarea de ajutor medical ca urmare a consumului de băuturi alcoolice, plătesc din buzunarul propriu. (…)

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro