BusinessMagazin

Tag: inflatie

  • Decizie controversată pentru economia Europei: Banca Centrală Europeană se pregăteşte să stopeze, pentru moment, campania sa istorică de creştere a ratelor dobânzilor

    Banca Centrală Europeană urmează să menţină ratele dobânzilor la un nivel constant pentru prima dată în mai bine de un an, în contextul în care există tot mai multe dovezi că seria fără precedent de majorări contribuie la reducerea inflaţiei, raportează Bloomberg.

    După 10 majorări succesive, factorii de decizie vor lăsa joi rata dobânzii la depozite la 4%, potrivit tuturor celor 59 de analişti chestionaţi de Bloomberg.

    Pauza ar urma unei noi încetiniri a celor două principale indicatoare ale preţurilor din zona euro şi a unui context tot mai vitreg pentru economia celor 20 de naţiuni, care se confruntă cu riscul unei recesiuni în a doua jumătate a anului 2023, în condiţiile în care împrumuturile mai scumpe presează gospodăriile şi firmele.

    Potrivit oficialilor BCE, costurile de împrumut vor rămâne ridicate pentru o perioadă prelungită în scopul reducerii inflaţiei către obiectivul de 2%. În timp ce tot mai multe voci lansează avertismente cu privire la o nouă înăsprire monetară în cazul în care tensiunile din Orientul Mijlociu se vor răsfrânge asupra preţurilor la energie, unii analişti avertizează că ar putea fi nevoie de reduceri ale ratelor înainte de toamna anului viitor, aşa cum estimează acum pieţele.

    „Este aproape sigur că în urma şedinţei din 25-26 octombrie, Consiliul guvernatorilor BCE va lăsa neschimbată rata de depozit la 4%. În plus, este foarte posibil ca principalele sale rate de politică monetară să rămână în continuare în aşteptare până în prima jumătate a anului viitor”.

    Există şi alte aspecte de discutat. Cel mai presant factor este, probabil, portofoliul de obligaţiuni de 1.700 de miliarde de euro (1.800 de miliarde de dolari) al BCE – acumulat în timpul pandemiei pentru a stimula economia. Mai mulţi oficiali doresc să oprească reinvestirea titlurilor ajunse la scadenţă mai devreme decât era planificat, deşi aceştia ar trebui să depăşească temerile că o astfel de măsură ar putea zdruncina pieţele.

     

  • Anomalia bugetară din 2023: cum se va închide bugetul de stat fără o rectificare bugetară şi cu deficitul în aer?

    ♦ Bugetul, ca în fiecare an, trebuie să se închidă pe hârtie şi în 2023, deşi şi aşa sunt necesare eforturi suplimentare ♦ Chiar dacă nu sunt trecute în registrul din 2023 şi vor fi trecute în 2024, aşa cum se pregăteşte guvernul, cheltuielile tot trebuie făcute până la urmă.

    În ecuaţia bugetară de anul acesta au mai rămas câteva necunoscute, printre care una dintre cele mai importante este avansul economiei şi al inflaţiei până la finalul anului. Cu cât inflaţia este mai mare, cu atât PIB-ul este mai mare şi creşte mai mult în termeni nominali. Cu cât PIB-ul este mai mare, cu atât deficitul bugetar pe care îl face guvernul este mai mic ca pondere în PIB.

    Cum, necum, guvernul trebuie să închidă bugetul în 2023 şi să pună pe masă un deficit bugetar mai mic decât anul trecut. Cifra pe care o avansează oficialii guvernului este de 5,5% din PIB deficit bugetar în 2023, însă, ca în fiecare an, mai multe cheltuieli vor fi mutate din 2023 în 2024, pentru ca bugetul să se închidă contabil. În acest sens, guvernul a pregătit un proiect de act normativ prin care să nu se mai poată cheltui în 2023 unele sume de către ordonatorii de credite, adică persoanele care decid bugetele instituţiilor statului.

    „Vă dau un exemplu: la cheltuielile de funcţionare ale statului, bunuri şi servicii cum le spunem noi, la o medie lunară de 1,1 miliarde lei, în lunile noiembrie-decembrie depăşesc 4,5 miliarde lei. Ori, în aceste condiţii, toate mecanismele pe care le-am gândit pentru cheltuielile statului atunci nu îşi mai au rost, dacă noi nu putem să stăvilim aceste cheltuieli în lunile noiembrie şi decembrie”, a explicat Marcel Boloş, ministrul de finanţe, întrebat despre măsurile pentru economii la buget pe final de 2023.  Măsura ar însemna însă că unele cheltuieli nu ar mai putea fi efectuate în 2023, dar, din informaţiile din acest moment, nu ar fi aceeaşi restricţie şi în 2024. Cu alte cuvine, cheltuielile doar vor fi amânate până anul viitor.

    De asemenea, bugetul se va închide, conform informaţiilor neoficiale, fără rectificare bugetară, ceea ce ar însemna o premieră pentru administrarea finanţelor ţării. Practic, sumele nefolosite de către unele instituţii nu vor mai fi redistribuite în acest an către zonele unde este nevoie, iar bugetele unde mai sunt necesari bani vor fi alimentate din fondul de rezervă al guvernului. În acest moment însă fondul de rezervă este aproape gol, adică mai are 31 mil. lei. Dar o parte din fondurile UE ar putea ajunge în acest fond, pentru realimentarea lui. Fondul de Rezervă Bugetară este diferit de bufferul Ministerului de Finanţe care nu este folosit pentru cheltuieli curente, ci pentru siguranţa că statul are are bani pentru returnarea împrumuturilor, dacă piaţa îi este nefavorabilă. Valoarea bufferului este o cifră secretă păzită mai ceva ca comoara lui Ali Baba, dar este pe undeva la 14 mld. euro.

    „Se pare că guvernul nu va mai face rectificare bugetară. Nu-mi amintesc când s-a mai întâmplat aşa ceva. Motivul pentru care nu o face nu este, desigur, acela că execuţia bugetară decurge perfect, conform planului iniţial, ci tocmai invers, anume că decurge atât de prost încât le este ruşine să prezinte cifrele. Dacă îţi este ruşine să prezinţi cifrele, înseamnă că nu ai şanse să te redresezi”, este de părere Bogdan Glăvan, analist financiar.

     

    Comisia Europeană: Evaziunea fiscală din TVA prejudiciază bugetul României cu 9 mld. euro, anual

    ► România are un deficit de încasare de TVA (VAT Gap) de 36%, arată un raport al Comisiei Europene, publicat ieri. Cifra arată că, practic, guvernul nu încasează 9 mld. euro (45 mld. lei) din TVA, din totalul sumelor care pot fi încasate. Spre comparaţie, deficitul bugetar de anul acesta va fi de circa 88 mld. lei, adică 18 mld. euro.

    ► În topul celor mai mari deficite de încasare de TVA se mai află Malta (26%), Grecia (18%) şi Letonia (15%).

    ► Deficitul de încasare de TVA nu înseamnă însă numai evaziunea fiscală. Circa jumătate din acest gap este format din cotele reduse de TVA. Practic, Comisia Europeană când calculează acest gap consideră că România ar trebui să încaseze 19% TVA la toate tranzacţiile. Dacă un produs sau serviciu are o cotă de TVA redusă la 9% sau la 5%, de exemplu, diferenţa de până la 9% intră la acest gap de TVA.

    ► TVA este cea mai importantă taxă pentru bugetul de stat şi a doua resursă a bugetului, după contribuţiile sociale.

  • Dobânzi mai mici? Poate la anul

    Inflaţia scade, dar nu în acelaşi ritm cu creşterea înregistrată anul trecut, dobânzile dau semnale că vor urma de asemenea o traiectorie descedentă, dar cel puţin pentru anul 2023, lucrurile nu se schimbă, cu o dobândă de politică monetară care va rămâne ancorată la nivelul de 7%, până în luna mai 2024, moment în care vor începe să se observe schimbări concrete sunt câteva din concluziile şi estimările lui Zdenek Romanek, CEO al Raiffeisen Bank România.

    Anul 2023 a fost pus sub semnul unei incertitudini accentuate, după ce anul trecut prespectivele privind o inflaţie mai mică, dobânzi mai mici, practic o revenire la un moment asemănător, cel puţin cu cel prepandemic, începea să pară departe de a deveni realitate.  Zdenek Romanek, CEO al Raiffeisen Bank, a preluat şefia băncii din anul 2022 de la Steven van Groningen, care a dirijat instituţia de credit prin cele mai tulburi vremuri din ultimii 20 de ani.

    Pasionat de tehnologie şi de impactul digitalizării asupra industriei de banking, Zdenek Romanek a venit la cârma Raiffeisen Bank România cu experienţă în servicii financiare şi consultanţă de management. Înainte de preluarea mandatului, a dobândit o vastă expertiză de leadership cu expunere internaţională în mai multe ţări din Europa şi SUA. Timp de aproape şapte ani, a fost membru al Comitetului Director şi vicepreşedinte retail la Slovenska Sporitelna, responsabil de coordonarea digitalizării băncii, totodată implicat în dezvoltarea strategiei de transformare digitală la nivelul întregului grup Erste, în cadrul căruia a coordonat şi activitatea de bancassurance.

    Din poziţia pe care a dobândit-o în urmă cu un an, Zdenek Romanek observă că industria bancară trece prin schimbări semnificative, care are la bază mai mulţi factori precum digitalizarea accelerată, pandemia, evoluţiile din planul geopolitic, mediul de afaceri imprevizibil pe fondul inflaţiei ridicate şi crizei energetice. Cu toate acestea, el consideră că activitatea economică a dat dovadă de rezilienţă în ciuda acestor provocări.

    Pe de altă parte, CEO-ul Raiffeisen Bank a explicat că abia după ce inflaţia se va stabiliza sub nivelul de 10% şi îşi va consolida această tendinţă de scădere există posibilitatea de a se îmbunătăţi perspectiva în privinţa dobânzilor în anii următori, ceea ce ar putea însemna o revenire a creditelor ipotecare în planurile celor care solicită credite. „În contextul unei cereri mai scăzute în prima parte a anului, tendinţă vizibilă încă din ultimul semestru al anului trecut, se observă o uşoară creştere a volumelor de credite din piaţă, care s-au redresat uşor în trimestrul 2 al acestui an. Factorii economici, în principal, inflaţia ridicată, dar şi ratele de dobândă ale indicilor de referinţă din piaţă au avut un efect de încetinire a creditării, într-un context de nesiguranţă financiară. Clienţii au fost mai precauţi în decizia de a accesa un credit de consum în aceste condiţii. Noi ne dorim să venim în sprijinul lor şi oferta noastră de credite de consum include produse de creditare cu dobândă fixă care pot aduce un plus de siguranţă, împreună cu accesarea unei asigurări de viaţă şi şomaj, plus un discount la dobândă. Pe măsură ce vom observa o stabilizare economică şi o scădere a inflaţiei, putem vorbi şi despre o revenire graduală a creditării, posibil mai vizibilă în următorul an”, a explicat Zdenek Romanek.

    Carte de vizită

    1. Zdenek Romanek, CEO al Raiffeisen Bank, a preluat şefia băncii din anul 2022 de la Steven van Groningen, care a dirijat instituţia de credit în ultimii
    20 de ani;

    2. Înainte de preluarea mandatului, a dobândit o vastă expertiză de leadership cu expunere internaţională în mai multe ţări din Europa şi SUA;

    3. Timp de aproape şapte ani, a fost membru al Comitetului Director şi vicepreşedinte retail la Slovenska Sporitelna, responsabil de coordonarea digitalizării băncii, totodată implicat în dezvoltarea strategiei de transformare digitală la nivelul întregului grup Erste, în cadrul căruia a coordonat şi activitatea de bancassurance.

    În prezent, printr-o analiză efectuată la modul general, fără a lua în calcul particularităţile clienţilor, considerând că nu mai există alte datorii, o persoană cu un salariu net de 6.000 lei ar putea accesa, teoretic un credit de minim 300.000 lei (60.000 euro), sumă care însă poate avea diferenţe semnificative de la caz la caz în funcţie de perioadă, tipul dobânzii alese şi alte condiţii particulare, a mai adăugat CEO-ul Raiffeisen Bank România. „Deşi în perioada următoare este de aşteptat să vedem o tendinţă de scădere a dobânzilor în piaţă, la contractarea unui credit imobiliar clienţii trebuie să ştie că este vorba despre un termen de rambursare lung. Acest lucru înseamnă că pot traversa mai multe cicluri economice, în care se pot confrunta cu momente de creştere a dobânzilor. Recomandăm clienţilor noştri să ia în considerare variantele de creditare cu dobândă fixă o perioadă, să opteze pentru încheierea unei asigurări de viaţă asociate creditului, care le  asigură protecţie pe tot parcursul perioadei de creditare şi vine cu o dobândă mai atractivă pentru credit. Totodată, recomandăm să opteze pentru o locuinţă «verde», care presupune un cost redus – atât din perspectiva creditului, cât şi a întreţinerii locuinţei. Refinanţarea şi consolidarea creditelor existente este încă o variantă de optimizare a bugetului, care poate permite clientului să se califice la o sumă mai mare.”

    În ceea ce priveşte posibilitatea de scădere a dobânzilor, Zdenek Romanek este de părere că iniţierea unui nou ciclu de reducere a ratei dobânzii de politică monetară de către banca centrală rămâne un eveniment îndepărtat, având în vedere presiunile inflaţioniste încă foarte ridicate. „Astfel, ne aşteptăm ca BNR să înceapă reducerea ratei dobânzii de politică monetară de la nivelul curent de 7% abia în luna mai 2024, odată cu consolidarea perspectivelor ca rata anuală a inflaţiei să scadă sub acest nivel. Pe fondul surplusului amplu de lichiditate înregistrat în piaţa monetară şi al încheierii ciclului de creştere a ratei dobânzii de politică monetară, ratele dobânzilor din piaţa monetară (ROBOR) au înregistrat scăderi ample de la nivelurile maxime din octombrie anul trecut, tranzacţionându-se în prezent la niveluri semnificativ mai mici decât rata dobânzii de politică monetară de 7%. Reducerea ratelor dobânzii din piaţa monetară a determinat o scădere a ratelor dobânzii la depozitele noi ale companiilor (începând cu luna decembrie a anului trecut) şi ale populaţiei (începând cu luna ianuarie). De asemenea, ratele dobânzii la creditele noi acordate companiilor au scăzut şi ele începând cu luna decembrie datorită indexării lor la ratele dobânzii din piaţa monetară. Ratele dobânzii la creditele noi acordate populaţiei au înregistrat şi ele o scădere în cel de-al doilea trimestru al acestui an ca urmare a iniţiativelor unor bănci de a stimula cererea de credite.” Şeful Raiffeisen Bank a mai explicat că tendinţa de scădere a ratelor dobânzilor pentru creditele acordate populaţiei ar trebui să se intensifice în 2024, odată cu reducerea ratei dobânzii de politică monetară de către BNR. „Evoluţia viitoare a ratei inflaţiei continuă să prezinte un grad ridicat de incertitudine, sugerând perspectiva unei politici monetare prudente şi limitând spaţiul pentru o reducere rapidă a ratelor de dobândă în trimestrele următoare. De asemenea, modul în care se va realiza procesul de consolidare fiscală rămâne un factor important pentru evoluţia viitoare a ratelor de dobândă atât prin impactul pe care îl va avea asupra primei de risc, cât şi asupra evoluţiei inflaţiei.” Pe segmentul de corporate, situaţia este puţin diferită. Zdenek Romanek consideră că această zonă va evolua bine din perspectiva creditării. „Vedem, în continuare, proiecte de investiţii care solicită finanţări de la bancă. Totuşi, ritmul mediu al creditării este în scădere faţă de anul 2022, oarecum normal, având în vedere încetinirea creşterii economice din 2023. Sunt câteva sectoare pe care le vedem ca motor de creştere: energie, în special prin proiectele de energie regenerabilă; construcţii şi infrastructură – inclusiv prin prisma PNRR, dar şi sectorul logistic.” De asemenea, toate proiectele cu componentă de sustenabilitate/ ESG vor avea prioritate la finanţare, există un apetit ridicat al băncilor în această zonă, a mai adăugat şeful băncii. „Totodată, mediul inflaţionist a pus şi pune, în continuare, presiune pe nevoile de finanţare a capitalului circulant al companiilor mai ales în zona companiilor mid-market. Aici programele de risk sharing atât cele publice (IMMINVEST), cât de exemplu şi cele pe supranaţionale (EIF – SMEI) contribuind în mod substanţial la susţinerea cash-flow-urilor acestor companii. De asemenea, suntem în discuţii foarte avansate pentru noi scheme de garantare (EIF – Invest EU), program ce sperăm că va fi disponibil chiar de la începutul anului viitor. Este vorba despre un program ce vine să susţină atât competitivitatea, cât şi sustenabilitatea companiilor, graţie celor două tipuri de garanţii oferite.” În ceea ce priveşte zona dobânzilor la depozite, atât inflaţia şi ratele de referinţă ale băncilor centrale, cât şi nevoia de lichiditate din piaţă joacă un rol important. „Rata anuală a inflaţiei şi-a continuat traiectoria descendentă, ceea ce pune presiune pe scăderea dobânzilor, dar noi ne propunem să oferim dobânzi cât mai atractive, astfel încât clienţii noştri să poată economisi şi să-şi protejeze economiile deja acumulate. Dincolo de depozitele bancare, clienţii noştri au la dispoziţie şi alte instrumente care îi ajută, chiar mai bine, să-şi îndeplinească obiectivele pe termen lung.” Raiffeisen Bank era a treia cea mai profitabilă bancă din România la finalul primelor şase luni din 2023, după Banca Transilvania şi BCR, cu o creştere de 45% faţă de primul semestru al anului trecut, ajungând la 874 mil. lei. Din perspectiva activelor, Raiffeisen Bank a ajuns la 66,2 mld. lei la finalul lunii iunie 2023, înregistrând o creştere de 10% comparativ cu primele şase luni din 2022.   

  • Ţara în care inflaţia nu mai dă înapoi după ce preţul petrolului a scăpat de sub control

    În septembrie, inflaţia din Marea Britanie nu a încetinit conform previziunilor, deoarece creşterea preţurilor petrolului a contrabalansat trendul descendent venit din partea costurilor alimentelor, scrie Bloomberg.

    Indicele preţurilor de consum a crescut cu 6,7% faţă de anul precedent, în acelaşi ritm ca şi în luna precedentă, a anunţat miercuri Oficiul Naţional de Statistică. Economiştii se aşteptau ca inflaţia să scadă din nou la 6,6%.

    Prognoza ratată nu a fost suficient de serioasă pentru a schimba perspectivele privind ratele dobânzilor, după ce un şir de 14 creşteri consecutive ale Băncii Angliei a început să influenţeze economia. Oficialii băncii centrale cântăresc dacă trebuie să facă mai mult pentru a readuce inflaţia la obiectivul de 2% şi se vor întâlni în data de 2 noiembrie.

    La ultima şedinţă a Comitetului de politică monetară din septembrie, oficialii au votat împotriva unei majorări a dobânzii pentru prima dată din noiembrie 2021, majoritatea membrilor preferând să aştepte şi să vadă cum evoluează economia.

    „Datele recente au produs un şoc. În timp ce preţurile nu au curescut, anumite cheltuieli esenţiale continuă să crească vertiginos”, a declarat Cheiu Cao, consilier în cadrul Mintago.

    Pariurile de pe piaţa monetară cu privire la noi creşteri ale ratelor de dobândă au rămas în general stabile,  situându-se la o şansă de 30% pentru o creştere de un sfert de punct luna viitoare şi o probabilitate de peste 60% pentru o astfel de mişcare până la începutul anului viitor. Pieţele cotează la 40 de puncte de bază o relaxare a politicii de anul viitor, cu prima reducere până în noiembrie.

    Datele care privesc inflaţia vin la doar o zi după ce datele privind locurile de muncă de la ONS au indicat o uşoară răcire a pieţei muncii. Creşterea câştigurilor medii a încetinit faţă de luna precedentă, deşi a rămas aproape de maximele istorice, în timp ce numărul de lucrători aflaţi pe ştatele de plată ale companiilor a scăzut.

    Inflaţia de bază – care exclude preţurile volatile la alimente şi energie – a scăzut mai puţin decât se aştepta, la 6,1% de la 6,2%. Inflaţia serviciilor, care este urmărită îndeaproape de BOE, a accelerat în mod neaşteptat la 6,9% de la 6,8%.

    Preţurile mai mari la pompă pentru automobilişti au fost cel mai important factor care a menţinut inflaţia la un nivel stabil, în timp ce preţurile alimentelor şi ale băuturilor nealcoolice, precum şi cele ale mobilei şi ale bunurilor de uz casnic au fost în sens invers. Preţul carburanţilor a crescut cu 3,6% între august şi septembrie, faţă de o scădere de 4% cu un an înainte.

    Toţi ochii vor fi acum aţintiţi asupra celui de-al doilea lot de date privind piaţa muncii de la ONS, care va fi publicat marţi şi care va acoperi rata de ocupare a forţei de muncă, şomajul şi inactivitatea din Regatul Unit.

  • Rata anuală a inflaţiei coboară la 8,8% în septembrie: preţurile la alimente sunt cu 10,3% peste nivelul din septembrie 2022, la mărfuri cu 6,6%, iar la servicii creşterea este de 12,1%

    Rata anuală a inflaţiei a coborât în septembrie la 8,8%, după ce în august inflaţia a stagnat la 9,4%, nivel similar cu cel din iulie. Potrivit datelor transmise joi de INS, alimentele s-au scumpit cu 10,3% peste nivelul înregistrat în septembrie 2022, iar serviciile cu 12,1%, în timp ce mărfurile nealimentare au avut un plus de 6,6%.

    Dintre alimente, cele mai mari scumpiri an la an au fost la margarină (17,2%), peste (17,6%), specialităţi de panificaţie (16,5%), în timp ce uleiul s-a ieftinit cu 23,5% şi făina cu 16,26%.

    La servicii, cele mai mari creşteri de pret au fost in august la servicii de apă, canal, salubritate (20,8%) şi bilete de avion (24,3%).

    Dintre mărfuri nealimentare, energia termică este mai scumpă cu 23,8% fată de septembrie 2022, iar detergentii cu 23,6% şi medicamentele cu 15,16%. Însă energia electrică s-a ieftinit cu 8%.

    Rata inflaţiei de la începutul anului (septembrie 2023 comparativ cu decembrie 2022) este 5,7%

    Rata medie a modificării preţurilor de consum în ultimele 12 luni (octombrie 2022 – septembrie 2023) faţă de precedentele 12 luni (octombrie 2021 – septembrie 2022) este 12,6%.

    Comparativ cu luna august 2023, indicele preţurilor de consum în luna septembrie 2023 este 100,79%.

    (Sursa: INS)

     

  • Unde este criza? Peste 11.000 de români au intrat într-un an în clubul celor cu depozite de peste 100.000 de euro, nivel record în ultimul deceniu

    ♦ La nivel de sold, 68.151 de persoane fizice care erau la final de S1/2023 în clubul românilor bogaţi aveau depozite peste 100.000 de euro cu o valoare cumulată de 74 miliarde de lei (15 miliarde de euro), adică un sfert din soldul total al depozitelor retail în lei şi valută.

    În ciuda contextului tensionat, cu inflaţie încă mare şi dobânzi la de­pozite real negative, numărul româ­nilor cu depozite bancare mai mari de 100.000 de euro a urcat cu 11.060 în ultimul an, un salt anual record în ultimul deceniu, ajungând până la un vârf de 68.151 la finalul primului semestru (S1) din 2023.

    În timp ce numărul persoanelor fizice cu depozite peste plafonul de 100.000 de euro a crescut cu peste 11.000 în ultimul an, adică faţă de S1/2022, valoarea sumelor econo­mi­site în acest interval s-a majorat cu 11,8 mld. lei (circa 2,4 mld. euro), respectiv cu 19%.

    Analizând situaţia la nivel de sold, se observă că cele 68.151 de persoane fizice care erau la final de S1/2023 în clubul românilor bogaţi aveau depozite mai mari de 100.000 de euro cu o valoare cumulată de aproape 74 mld. lei, adică echivalentul a circa 15 mld. euro, potrivit celor mai recente statistici ale Fondului de Garantare a Depozitelor Bancare (FGDB).

    Raportat la soldul total al depozitelor populaţiei în lei şi valută, care a ajuns în S1/2023 la 314,6 mld. lei (aproape 64 mld. euro), depozitele aflate peste pragul de 100.000 de euro reprezintă circa 23,5%, adi­că aproape un sfert. Depozitele bancare sunt garantate în cazul falimentului unei bănci în limita echivalentului a 100.000 de euro.

    Numărul deponenţilor se determină prin însumarea datelor consolidate raportate de fiecare bancă, astfel încât o persoană care are depozite la mai multe instituţii de credit este luată în evidenţă de mai multe ori.

    Cel mai probabil o influenţă asupra acestei creşteri a numărului românilor cu depozite de peste 100.000 de euro la bănci a venit şi de la profiturile record şi salariile mari obţinute în unele sectoare economice, precum sectorul bancar, sectorul energetic, oil&gas, în timp ce la polul opus pentru mulţi români creşterea dobânzilor la credite şi majorarea preţurilor, a inflaţiei, le-a dat planurile peste cap şi le-a subţiat considerabil resursele rămase pentru depozite bancare.

    Privind retrospectiv, în tot anul 2022 numărul românilor cu depozite mai mari de 100.000 de euro la bancă a urcat cu 9.831, totalul ajungând până la 64.402 la finalul anului trecut. †Valoarea sumelor economisite s-a majorat în anul 2022 faţă de 2021 cu 12,9 mld. lei (circa 2,6 mld. euro), respectiv cu 22%.

    Populaţia îşi lasă economiile în grija băncilor, deşi acestea plătesc dobânzi încă mici, aflate sub inflaţie, care a depăşit 16% anul trecut, iar în prima parte a anului 2023 trecea de 9%.

    Pentru majoritatea celor cu depozite bancare multe şi/sau mari contează mai mult siguranţa, lichiditatea, decât randamentul/câştigul, după cum spuneau analiştii.

    În ultimul deceniu, numărul conturilor care depăşesc pragul de economisire de 100.000 de euro s-a majorat de mai mult de 3 ori, la fel ca şi valoarea sumelor economisite peste acest plafon.

  • FMI vine cu veşti proaste pentru toată lumea şi anunţă că 2024 va fi anul unui cocktail toxic din punct de vedere economic. Recesiunea şi inflaţia care nu dă semne de ameliorare vor fi principalele dureri de cap cu care se vor confrunta guvernele, băncile centrale şi toţi actorii din economie în anul următor

    Fondul Monetar Internaţional a revizuit în creştere prognoza privind inflaţia la nivel global pentru anul viitor şi a cerut băncilor centrale să menţină politica monetară restrictivă până la o atenuare semnificativă a inflaţiei, scrie Bloomberg.

    Apelul la vigilenţă cu privire la inflaţie vine în contextul în care Fondul a revizuit negativ prognoza de creştere economică pentru 2024.

    În majoritatea ţărilor, FMI, instituţie însărcinată cu monitorizarea stării de sănătate a economiei mondiale, prevede că inflaţia va rămâne peste ţintele băncilor centrale până în 2025.

    Previziunile reprezintă un eveniment foarte aşteptat în cadrul reuniunilor anuale ale FMI şi Băncii Mondiale, care au loc în această săptămână la Marrakech, Maroc – pentru prima dată în ultimii 50 de ani, acestea au loc în Africa.

    Evenimentul are loc în urma unui atac mortal comis în weekend de Hamas împotriva Israelului, care a zguduit lumea şi a reaprins temerile privind un conflict mai amplu în Orientul Mijlociu – unde se află aproape o treime din oferta mondială de petrol. Atacurile reprezintă un alt factor negativ într-o perioadă marcată de incertitudine globală.

    Băncile centrale din marile economii, inclusiv din SUA şi Uniunea Europeană, au majorat agresiv ratele dobânzilor timp de mai bine de un an pentru a limita inflaţia care a ajuns la 8,7% la nivel global în 2022, cel mai ridicat nivel de la mijlocul anilor 1990.

    „Politica monetară trebuie să rămână restrictivă în majoritatea naţiunilor până când inflaţia va scădea în mod sustenabil şi se va îndrepta către un nivel mai puţin periculos pentru economie”, a declarat Pierre-Olivier Gourinchas, economistul şef al FMI.

    Creşterea preţurilor a fost stimulată de factori precum întreruperea lanţului de aprovizionare în urma pandemiei de coronavirus; stimulente fiscale ca răspuns la blocajul global; cererea puternică ulterioară şi o piaţă a forţei de muncă tensionată în SUA; şi întreruperi în sectorul alimentar şi energetic ca urmare a invaziei Rusiei în Ucraina, care au avut un efect deosebit în Europa şi în Marea Britanie.

    În ciuda faptului că perspectivele de creştere globală sunt scăzute, acestea sunt relativ stabile, iar FMI consideră că băncile centrale ar putea aduce inflaţia sub control fără a arunca lumea în recesiune.

     

  • Surpriză în Marea Britanie: Preţurile alimentelor de bază au început să scadă. „Pentru prima dată în mai mult de un an preţurile alimentelor de bază au început să scadă, ceea ce ajută în lupta împotriva inflaţiei”

    Inflaţia la produsele alimentare din Marea Britanie încetineşte pentru a şaptea lună consecutivă, în timp ce preţurile la unele produse de bază au început să scadă, scrie Financial Times.

    În luna septembrie creşterea preţurilor a atins 11% de la începutul anului, în scădere faţă de 12,2% în august şi cel mai redus nivel din iulie 2022, a arătat compania de cercetare Kantar.

    „Pentru prima dată în mai mult de un an preţurile alimentelor de bază au început să scadă, ceea ce ajută în lupta împotriva inflaţiei”, a declarat Tom Steel, strategic insight director la Kantar.

  • Capitala europeană unde disperarea atinge cote alarmante. Oamenii îşi pierd casele pentru că nu îşi mai pot permite să plătească ratele şi sunt nevoiţi să plece din oraş

    În ultimul deceniu, cumpărătorii care au intrat pentru prima dată pe piaţa imobiliară londoneză au abandonat piaţa imobiliară, după ce o creştere bruscă a ratelor la creditele ipotecare şi inflaţia care nu dă semne de ameliorare i-a forţat pe mulţi să abandoneze, scrie Financial Times.

    Finanţatorul ipotecar Halifax a declarat că doar 24,323 de londonezi au cumpărat o casă pentru prima dată între ianuarie şi august 2023, o scădere de 9% faţă de aceeaşi perioadă din 2013. Capitala este singura regiune din Marea Britanie cu mai puţini cumpărători la prima mână decât în urmă cu un deceniu. În altă parte, împrumuturile ieftine şi ajutoarele guvernamentale post COVID-19 au alimentat o creştere de două cifre în ultimii 10 ani.

    Ratele mai mari ale dobânzilor şi inflaţia răspândesc acum problema Londrei în restul pieţei imobiliare din Marea Britanie. Numărul celor care cumpără pentru prima dată o locuinţă în Marea Britanie a scăzut cu 22% faţă de acum un an, între ianuarie şi august, potrivit Halifax. Acest lucru se adaugă la dovezile că majorările de dobândă ale Băncii Angliei încetinesc piaţa imobiliară.

    Un salt al inflaţiei a produs o criză serioasă a costului vieţii care abia acum începe să se atenueze şi care, de asemenea, a afectat profund în bugetele gospodăriilor şi în capacitatea de a economisi pentru un depozit.

    Asta chiar dacă cerinţele privind depozitele au scăzut cu 12% faţă de anul trecut, iar preţurile locuinţelor au scăzut uşor ca răspuns la cererea mai lentă. Halifax a declarat că preţurile medii ale locuinţelor au scăzut cu 2%, ajungând la 288.030 lire sterline (351.180 dolari) din 2022.

    Sud-estul Angliei a suferit cel mai mare declin al cumpărătorilor pentru prima dată în acest an, urmat de Londra şi East Anglia. Acestea sunt, de asemenea, locurile cu cele mai scumpe depozite. Londonezii care îşi cumpără prima casă trebuie să aducă peste 113.000 de lire sterline, în timp ce în sud-estul ţării această cifră depăşeşte 62.000 de lire sterline.

    Chiar şi aşa, există semne de uşurare. Scăderea preţurilor proprietăţilor, coroborată cu creşterile salariale, au redus raportul dintre preţul casei şi venit, folosit de Halifax pentru a măsura accesibilitatea, la 5,1, de la 5,8 în iunie anul trecut. Acest lucru înseamnă că locuinţele pentru cei care cumpără pentru prima dată sunt la cel mai accesibil nivel din iunie 2020.

     

     

     

     

     

     

     

  • Noile generaţii nu vor beneficia de oportunităţile pe care le-am avut noi, generaţia X şi generaţia millennials. Aşa că vor fi extrem de revoltate şi vor „pune mâna pe furcă”

    Pentru generaţia mea – generaţia X, 1965-1980 –, situaţia economică, socială, chiar şi politică de acum a României este peste aşteptările pe care le-am avut în deceniul ’90, atunci când totul era cenuşiu, când nu eram în Uniunea Europeană şi în NATO, când credeam că am fost vânduţi din nou ruşilor.

    Noi am beneficiat de creşterea economică a României de la începutul anilor 2000, când PIB-ul era de 40 de miliarde de euro, până acum, când vom ajunge la un PIB de 320 de miliarde de euro (adică o creştere de opt ori).

    Era greu să-ţi imaginezi traiectoria pe care urma să o aibă România când minerii erau din nou la putere, când Iliescu revenea din nou la putere, când  economia reuşea să aibă exporturi de numai 8 miliarde de dolari într-un an de zile, când salariile erau mâncate de inflaţie (pentru cine îşi mai aminteşte, la finalul anilor ’90 şi începutul anilor 2000 inflaţia era de 40%, iar creşterea anuală a cursului valutar ajungea la 30%).

    La începutul anilor 2000 salariul mediu era de 200 de dolari/euro. Băncile nu dădeau credite persoanelor fizice, nu puteai să faci economii într-un timp rezonabil ca să-ţi cumperi un apartament, iar singura soluţie era moartea bunicilor, cinic vorbind.

    Economia comunistă se închidea, oamenii erau daţi afară, în timp ce posturile disponibile la noile investiţii străine nu erau chiar atât de generoase.

    Aşa că pentru noi, ceea ce a urmat – creşterea accelerată a economiei, creşterea salariilor, intrarea în NATO şi Uniunea Europeană, desantul investiţiilor străine, apariţia supermarketurilor, dezvoltarea mall-urilor, deschiderea graniţelor – a fost ceva ce nu ne-am imaginat la începutul anilor ’90. În 2007 deja PIB-ul crescuse de trei ori, iar salariile în domeniul corporatist au avut o creştere exponenţială.

    Investiţiile străine au creat oportunităţi, au creat joburi noi, au adus sute de ore de training, au dat posibilitatea generaţiei X şi celor care s-au născut după 1960 din generaţia Baby Boomers să ocupe nişte poziţii superioare în companii, la care nu ar fi visat niciodată. Să fii şef la 30 de ani stârnea mirarea propriilor părinţi şi propriilor bunici.

    O parte din generaţia X s-a trezit în câţiva ani că a ajuns la un nivel salarial comparativ cu media occidentului. Bineînţeles că nu toată lumea a fost atât de norocoasă.

    Venirea crizei începând cu 2008 a mai temperat tot acest avânt, a mai redus din speranţele multora. Din cauza turbulenţelor economice care au apărut, visurile generaţiei X şi generaţiei Y (millennials)  de-a trăi în România ca-n afară s-au mai redus. Mulţi s-au trezit că nu mai puteau să-şi plătească creditele luate pentru nişte apartamente supraevaluate, plus că reducerile salariale din companiile private au dat înapoi foarte multe bugete.

    După 2012, economia şi-a reluat ritmul de creştere, dobânzile la lei au început să scadă, programul imobiliar Prima casă a adus multe speranţe de a avea propriul apartament, mai ales că preţurile s-au înjumătăţit faţă de perioada de boom economic din 2005-2008. Salariile au început să crească din nou, ofertele de joburi au revenit în piaţă, aşa că multe speranţe s-au reaprins din nou.

    Pandemia, războiul, inflaţia, creşterea dobânzilor, scăderea puterii de cumpărare, ceea ce experimentăm de trei ani încoace, au schimbat multe lucruri în economie şi în societate.

    Având în vedere că timpul trece mult mai repede când se produc evenimente neaşteptate, suntem în toamna lui 2023, mulţi vor fi loviţi de pachetul fiscal de majorări de taxe şi impozite al premierului Marcel Ciolacu, iar economia nu mai creşte.

    Întrebarea este ce va fi de acum înainte, nu pentru noi şi nici pentru o parte din generaţia millennials, ci pentru cei din generaţia Z (1997-2012) şi cei care vor veni din generaţia Alfa (2010-prezent).

    Nu ştiu dacă aceste generaţii vor beneficia de oportunităţile unice pe care le-am avut noi şi o parte din generaţia millennials. Mă îndoiesc că economia României mai poate să crească de opt ori în două decenii, de la 320 de miliarde de euro acum la 2.400 de miliarde de euro.

    Având în vedere că această creştere economică va deveni din ce în ce mai limitată, nici salariile nu vor mai avea o creştere spectaculoasă. Poziţiile bune din companii sunt deja ocupate, generaţia X trebuie să iasă la pensie ca să elibereze locurile, iar primii urmaşi sunt cei din generaţia millennials. Noile modele de business ale companiilor se vor baza pe automatizare, digitalizare, inteligenţă artificială, ChatGPT etc.

    Pentru că noi scădem din punct de vedere demografic, companiile încearcă să ne înlocuiască cu roboţi, aplicaţii şi cine ştie ce va mai veni. Este adevărat că generaţia Z începe cu un nivel salarial mult mai ridicat faţă de cât au generaţia X sau generaţia millennials, dar creşterea nu va mai fi atât de spectaculoasă.

    Intrăm într-o nouă paradigmă a unor creşteri salariale mult mai mici, a înlocuirii oamenilor cu altceva, plus că se schimbă retorica socială şi politică. Profitul nu mai este privit cu ochi buni, iar în aceste condiţii companiile nu vor mai avea rate de creştere exponenţiale. 

    Generaţia X şi generaţia millennials, mai mult cei din afară, au beneficiat de democratizarea bursieră a companiilor, au primit acţiuni gratuite şi au putut să cumpere acţiuni în propriile companii, când valoarea acestora era mult mai redusă. Mulţi au făcut bani din această explozie a pieţelor bursiere.

    Pentru că nu vor mai beneficia de creşteri salariale mari, pentru că nu vor avea acces cât sunt tineri la poziţii superioare de management, pentru că nu mai vin investiţii străine atât de multe care să deschidă perspective noi pentru joburi, pentru că acest cost al vieţii este din ce în ce mai mare, ne vom trezi că generaţiile care vin din spatele nostru vor fi extrem de frustrate, vor fi extrem de nervoase şi la un moment dat vor dori să „pună mâna pe furcă”.

    Accesul lor la achiziţia unor locuinţe va fi din ce în ce mai dificil pentru că preţul apartamentelor va creşte, pentru că dobânzile vor fi mai mari, iar la polul opus salariile nu vor avea acelaşi ritm de creştere.

    Ca un exemplu, în IT salariile nu mai cresc ca în trecut, ci dimpotrivă. În alte industrii companiile încearcă să înlocuiască oamenii cu roboţi şi echipamente, ceea ce într-un fel sau altul se va întâmpla. Aşa că joburile disponibile vor fi în retail, HoReCa, construcţii, agricultură, domenii care înseamnă mai puţin confortul unui birou cu o cafenea la parter.

    Din punct de vedere politic, noua generaţie va evita partidele tradiţionale care au condus România şi va căuta noile extreme. În aceste condiţii, ne vom trezi într-o altă paradigmă economică, politică şi socială. Ce va aduce ea, vom vedea. Noi vom fi deja la pensie.