Tag: infectare

  • 320 de cazuri noi de coronavirus şi 11 decese, de joi până vineri, în România

    Grupul de Comunicare Strategică (GCS)  raposrtat, vineri, 320 de noi cazuri de persoane infectate cu noul coronavirus şi 11 decese. În total, de la debutul epidemiei, în ţară au fost 23.400 de cazuri, dintre care 16.555 sunt vindecate.

    Până vineri, pe teritoriul României, au fost confirmate 23.400 de cazuri de persoane infectate cu virusul COVID – 19 (coronavirus). Dintre persoanele confirmate pozitiv, 16.555 au fost declarate vindecate şi externate

    Până vineri, 1.484 persoane diagnosticate cu infecţie cu COVID-19 au decedat.

    De joi, de la ora 10.00 până vineri la ora 10.00 au fost înregistrate 11 decese, dintre care şasebărbaţi şi cinci femei.

    Este vorba de pacienţi infectaţi cu noul coronavirus, internaţi în spitalele din Botoşani, Brăila, Braşov, Dâmboviţa Dolj, Iaşi, Bucureşti, Sălaj, Sibiu şi Vrancea.

    Potrivit GCS, trei decese au fost înregistrate la categoria de vârstă 50-59 ani, unul deces la categoria de vârstă 60-69 ani, patru decese la categoria de vârstă 70-79 ani, şi trei decese la persoane de peste 80 de ani. 10 dintre decese sunt ale unor pacienţi care au prezentat comorbidităţi. Pentru un deces nu au fost raportate comorbidităţi.

    De la ultima informare transmisă de Grupul de Comunicare Strategică, au fost înregistrate alte 320 de noi cazuri de îmbolnăvire.

    La ATI, în acest moment, sunt internaţi 184 de pacienţi.

    Pe teritoriul României, în carantină instituţionalizată sunt 1.392 de persoane. Alte 82.236 de persoane sunt în izolare la domiciliu şi se află sub monitorizare medicală.

    Până la această dată, la nivel naţional, au fost prelucrate 608.771 de teste.

  • Ce îi scoate pe americani în stradă: Pentru 62 de zile de terapie intensivă, un pacient infectat cu Covid-19 are de plătit o factură medicală de 1,1 milioane dolari

    După ce a petrecut mai multe luni de zile spitalizat pentru Covid-19 în facilitatea Swedish Medical Center din Issaquah, Washington, Michael Flor, 70 ani, a primit o factură medicală greu de gestionat, potrivit TIME.

    Pentru 62 de zile petrecute la terapie intensivă, în cadrul cărora pacientul a stat câteva săptămâni în comă, americanul are de plătit o factură de 1,1 milioane dolari.

    „A trebuit să mă uit la sumă de mai multe ori să îmi dau seama dacă văd bine”, a declarat Michael Flor, locuitor al oraşului Seattle, pentru revista TIME.

    Pe factura de 181 de pagini, americanul are de plătit circa 3.000 de servicii. Doar pentru camera de la terapie intensivă acesta trebuie să plătească 9.700 dolari pe zi, conform Seattle Times.

    Mai mult, Flor spune că acesta nu este costul total al tratamentului, întrucât spitalul mai are de inclus taxele pentru asistente, dializa şi taxe pentru doctorii care l-au tratat.

    El speră că nu va fi nevoit să plătească mare parte din factură, întrucât este asigurat Medicare şi Medicare Advantage prin organizaţia Kaiser Permanente – care a anunţat că va acoperi majoritatea costurilor medicale pentur pacienţii infectaţi cu coronavirus pe parcursul anului 2020.

  • Numărul de cazuri noi de infectare creşte din nou la 237 de persoane în ultimele 24 de ore

    Numărul pacienţilor infectaţi cu coronavirus a ajuns la 21.182 de persoane după ce faţă de ieri au fost astăzi 237 de cazuri noi confirmate, informează Grupul de comunicare strategică. Este o nouă creştere săptămâna aceasta, după ce numărul de noi cazuri s-a menţinut în ultimele zile la sub 200 de pacienţi.

    Numărul pacienţilor vindecaţi este de 15.283 de persoane, adică 72% din total, menţinându-se la acelaşi procent în ultimele zile, pe măsură ce sunt pe de-o parte pacienţin oi, iar pe de alta persoane externate.

    Suceava a trecut de 3.600 de pacienţi infectaţi, fiind în continuare cea mai afectată zonă din ţară de infecţia cu noul virus. Bucureşti a ajuns la 2.300 de pacienţi.

    Bilanţul pacienţilor care au murit a ajuns la 1.369 de persoane. La ATI, în acest moment, sunt internaţi 153 de pacienţi.

    Pe teritoriul României, în carantină instituţionalizată sunt 2.200 de persoane, iar alte 101.000 de persoane sunt în izolare la domiciliu şi se află sub monitorizare medicală.

    Autorităţile au prelucrat pân acum 531.619 de teste, faţă de 520.564 prelucrate până ziua anterioară, ceea ce înseamnă circa 11.000 de teste pe zi.

  • Peste 15.000 de pacienţi cu coronavirus s-au vindecat, însă numărul caurilor noi continuă să varieze

    ​Numărul pacienţilor infectaţi cu coronavirus a ajuns la 20.945 de persoane, în creştere cu 196 de noi cazuri faţă de ieri, informează Grupul de comunicare strategică.

    Numărul pacienţilor vindecaţi este de 15.103 de persoane, adică 72% din total.

    Suceava a trecut de 3.600 de pacienţi infectaţi, fiind în continuare cea mai afectată zonă din ţară de infecţia cu noul virus. Bucureşti a ajuns la 2.200 de pacienţi.

    Bilanţul pacienţilor care au murit a ajuns la 1.360 de persoane. La ATI, în acest moment, sunt internaţi 150 de pacienţi.

    Pe teritoriul României, în carantină instituţionalizată sunt 2.200 de persoane, iar alte 99.300 de persoane sunt în izolare la domiciliu şi se află sub monitorizare medicală.

    Autorităţile au prelucrat pân acum 520.564 de teste, faţă de 511.295 prelucrate până ziua anterioară, ceea ce înseamnă circa 9.200 de teste pe zi. Capacitatea de testare este mai mare, din datele anterioare, însă numărul de probe prelucrate variază de la zi la zi.

  • Care este judeţul din România cu cele mai puţine cazuri de infectare cu coronavirus şi ZERO decese

    În România s-au înregistrat 1326 de decese cauzate de COVID-19.

    Conform datelor publicate de Ministerul Sănătăţii s-au înregistrat decese în 40 de judeţe plus Municipiul Bucureşti. Sigurul judeţ care nu are decese înregistrate conform datelor oferite de Ministerul Sănătăţii este Brăila.
    Brăila are şi cele mai puţine cazuri de infectare, 43.

    La nivel naţional sunt  confirmate 20.479 de cazuri de persoane infectate cu virusul COVID – 19 (coronavirus). Dintre persoanele confirmate pozitiv, 14.638 au fost declarate vindecate şi externate.

    Situaţia pe judeţe:
    1. Alba 401
    2. Arad 698
    3. Argeş 284
    4. Bacău 542
    5. Bihor 646
    6. Bistriţa-Năsăud364
    7. Botoşani 826
    8. Braşov 837
    9. Brăila 43
    10. Buzău 216

    Vezi aici continuarea situaţiei pe judeţe

  • Focar de coronavirus la un cămin de bătrâni din Botoşani

    Este focar de coronavirus la un cămin de bătrâni din Botoşani. 12 oameni, pacienţi şi angajaţi ai căminului s-au infectat cu SARS COV 2. Toţi sunt asimptomatici şi au fost deja internaţi pentru tratament în spital.

    Este al doilea cămin de bătrâni din Botoşani în care există focar. În urmă cu 2 luni 19 vârstnici şi 10 angajaţi ai căminului de la Răchiţi au făcut infecţia Covid 19.

    „Sunt 5 beneficiari şi 7 angajaţi, acum este o anchetă epidemiologică în desfăşurare. Cei infectaţi sunt asimptomatici, sunt internaţi, conform metodologiei, la Spitalul din Botoşani. Este deja transmitere comunitară, virusul este peste tot”, a declarat pentru MEDIAFAX Gabriela Ioniţă, purtător de cuvânt al DSP Botoşani.

     

     

  • Numărul de noi cazuri de pacienţi cu coronavirus este de 141 de persoane, iar în total mai sunt 4.700 de pacienţi activi

    ​Numărul de pacienţi infectaţi cu coronavirus în România a ajuns la 19.398 de  persoane, cu 141 de noi cazuri în plus faţă de ultima informare a autorităţilor, potrivit datelor oferite de Grupul de comunicare strategică.

    Din totalul cazurilor, 12.829 de pacienţi s-au vindecat şi au fost externaţi, ceea ce înseamnă 69% din totalul persoanelor confirmate cu noul virus.

    Suceava a trecut de 3.500 de pacienţi infectaţi, fiind cea mai afectată zonă din ţară de infecţia cu noul virus. Bucureşti a ajuns la 2.000 de pacienţi.

    Bilanţul pacienţilor care au murit a ajuns la 1.270 de persoane. La ATI, în acest moment, sunt internaţi 159 de pacienţi.

    Pe teritoriul României, în carantină instituţionalizată sunt 2.400 de persoane, iar alte 90.300 de persoane sunt în izolare la domiciliu şi se află sub monitorizare medicală.

    Autorităţile au prelucrat pân acum 443.252 de teste, faţă de 439.197 prelucrate până ieri, ceea ce înseamnă circa 4.000 de teste pe zi.

  • Joacă fără griji: designerii care au creat un loc în care cei mici se pot juca fără teama de a se infecta

    Denumit Rimbin, locul de joacă propus de Martin Binder şi Claudio Rimmele se inspiră ca aspect din frunzele de nuferi, scrie Dezeen, fiind format din mai multe zone dispuse ca nuferii pe baltă. Fiecare copil se poate juca singur pe o „frunză” sau se poate da în balansoarul care leagă două „frunze”, fiecare element al locului de joacă având acces separat. Elementele cu care vin copiii în contact sunt confecţionate din metal, pentru a fi dezinfectate mai uşor. 

  • Înapoi în 2000: Infectată de pandemie, economia Italiei a căzut cu 5,3% în primul trimestru, la un nivel nemaivăzut de 20 de ani

    Economia Italiei s-a contractat peste aşteptări în primul trimestru şi a căzut la un nivel nemaivăzut de 20 de ani, întrucât activitatea economică a fost sugrumată de restricţiile anti-Covid-19, potrivit datelor citate de FT.

    PIB-ul Italiei a căzut cu 5,3% în primele trei luni ale anului, în comparaţie cu trimestrul anterior, conform datelor revizuite de la biroul naţional de statistică Istat – ce indicau iniţial o contracţie de 4,7%.

    Aceasta este cel mai mare declin trimestrial de când instituţiile statului au început să calculeze această statistică în 1996.

    Din cauza unei serii de recesiuni – aceasta fiind a patra în puţin mai bine de un deceniu – PIB-ul a căzut la nivelul din anii 2000, mult sub cel al Franţei.

    Datele revizuite din Franţa arată atât a doua economie din zona euro, cât şi a treia, au înregistrat şocuri economice comparabile din cauza pandemiei.

    Cu toate acestea, datele revizuite în jos atât pentru Italia cât şi pentru Franţa conturează o imagine de ansamblu mai sumbră. Astfel, datele revizuite pentru zona euro vor arăta o cădere mai puternică decât declinul de 3,8% calculat pe datele preliminare pentru primul trimestru.

    Statistica italiană arată că investiţiile au căzut cu 8,1% în primul trimestru, în timp ce producţia de utilaje şi echipamente de transport a căzut cu 12%. Per total, consumul a căzut cu 5,1%.

  • Libertatea ca strategie de business

    În opinia personală a lui Christophe Dridi, modelul de business în industria auto se va schimba şi cumva va reveni la cel din secolul al XX-lea.
    „Maşina înseamnă libertate. Avem nevoie de asta. Poate modelul de business se va schimba. Spre exemplu, dacă înainte de pandemie discutam despre car sharing, acum sharingul este sub semnul întrebării. Vom vedea şi piaţa închirierilor de maşini cum va evolua“, a spus Christophe Dridi, preşedintele şi directorul general al Automobile Dacia.
    Revenirea însă va fi bruscă, după ani în care s-a insistat pe transportul în comun, sharing şi soluţii alternative. Pe de altă parte, datorită progresului tehnologic şi eliminarea poluării aerului datorită motorului electric, problema calităţii aerului din marile oraşe va fi eliminată. Acum trebuie construite şi locurile de parcare necesare, alături de staţiile de încărcare.
    Automobile Dacia şi Ford România au reluat producţia de automobile în data de 4 mai în condiţii speciale impuse de pandemia de COVID-19, după aproape şase săptămâni în care activitatea a fost întreruptă.
    „Am început pe bază de voluntariat începând cu data de 21 aprilie, iar pe 4 mai am reluat producţia de maşini, în două schimburi. Săptămâna trecută am început cu 700 de maşini pe zi, iar ieri am crescut la 950 de maşini pe zi. Treptat, pas cu pas vom continua creşterea producţiei, iar în două săptămâni vom ajunge la 1.200 de maşini pe zi. Întâi trebuie să ne adaptăm, nu putem urca direct la 1.400 de maşini pe zi“, a spus preşedintele Dacia.
    Uzina de la Mioveni alături de cea din Bursa, Turcia, sunt singurele care produc în trei schimburi în acest moment.
    Şeful Dacia spune că departamentul logistic monitorizează îndeaproape lanţul de furnizori, iar până acum nu sunt înregistrate probleme nici pe partea de furnizori şi nici în ceea ce priveşte transportul.
    Dincolo de furnizori, principala problemă a industriei nu o reprezintă producţia, ci piaţa, care este puternic afectată de pandemie.
    „Producţia noastră merge la export, în special în Europa de Vest, iar dacă Spania este închisă, la fel şi Italia, Franţa, Marea Britanie, atunci avem o problemă. Noi analizăm zi de zi. Pe de altă parte, vestea bună este că vânzările în Germania merg, iar comenzile vin din nou. Activitatea în Franţa a fost reluată săptămâna aceasta“, a spus Christophe Dridi.
    Dincolo de vânzarea clasică, Dacia prin Renault a implementat comerţul online în România, Franţa, Spania şi Marea Britanie.
    „Inginerii noştri au proiectat în două săptămâni comerţul digital, iar acum este posibilă achiziţia online a unei maşini şi livrarea sa acasă. Până acum nu a fost uşor. Luptăm zi de zi pentru a găsi clienţi, pentru a putea produce. Acum este prea devreme pentru estimări, însă activitatea economică trebuie repornită. Vom căuta inclusiv pieţe noi“, explică preşedintele companiei Dacia.
    Pe de altă parte, pandemia poate readuce şi creşterea pieţei auto, în condiţiile în care deplasarea cu maşina personală este cea mai sigură.
    „În China, Coreea de Sud, sunt oameni care nu mai vor să folosească transportul în comun, iar acest lucru se va întâmpla în mai multe ţări, iar Dacia vine cu o ofertă de maşini accesibile“, a spus Christophe Dridi. În cazul în care piaţa auto europeană ar reveni pe un trend ascendent, uzina poate recupera cele aproape şapte săptămâni în care producţia a fost oprită, timp în care s-ar fi putut asambla aproape 50.000 de maşini.
    „Sunt multe posibilităţi de revenire. Spre exemplu, anul trecut la Dacia lucram şi sâmbăta în trei schimburi, în timp ce anul acesta nu s-a mai produs şi sâmbăta.
    Dacă cererea revine, putem readuce în program cea de-a şasea zi de lucru“, a subliniat preşedintele companiei.
    Proiectele Dacia nu sunt afectate de pandemie, nici în ceea ce priveşte proiectarea acestora şi nici de lansarea comercială.
    „La începutul lunii martie discutam cu directorul de IT cu privire la pregătirea unui scenariu negru, în cazul în care toţi ar trebui să lucreze de acasă, iar datorită acelui plan am pregătit laptopuri şi conexiuni speciale. Avem inclusiv oameni care prin laptop lucrează pe workstationul de la birou. Este mai scump, dar activitatea poate continua. Şi în plus nicio lansare de model nou nu este amânată“, a conchis preşedintele companiei Dacia.
    În urma vizitei premierului la Mioveni oficialii de la Dacia au avut mai multe discuţii cu privire la sprijinul necesar sectorului auto.
    „Este important ca în această perioadă să fie păstrate toate locurile de muncă, chiar dacă vom produce 1.200 de maşini pe zi şi nu 1.400. Am cerut susţinere autorităţilor pentru a continua activitatea. Acum am văzut că au început lucrările – şi am fost invitat – la lotul 5 din autostrada Piteşti-Sibiu. Este foarte important să fie continuate investiţiile“, a subliniat preşedintele Dacia.
    Pe de altă parte, acesta consideră că o criză poate fi şi benefică, mai ales în ceea ce priveşte organizarea.
    „La sediu la Renault Bucharest Connected avem 3.200 de ingineri. Înainte de criză utilizam telemunca cel mult 1-2 zile pe săptămână, iar acum 90% din ingineri lucrează de acasă şi la fel se va întâmpla şi după data de 15 mai. Mulţi vor rămâne acasă deoarece lucrează mai eficient, spun că sunt mai mulţumiţi şi nu mai pierd timpul pe drum“, explică Christophe Dridi.
    În perioada pandemiei birourile corporatiştilor din Capitală au fost ocupate în proporţie de cel mult 30-40% din cauza condiţiilor impuse, iar revenirea la birou va costa fiecare companie cel puţin 30-40 de euro de angajat pe lună pentru a dezinfecta corespunzător fiecare loc de muncă. Creşterea gradului de ocupare la peste 50% va determina însă creşterea exponenţială a cheltuielilor, în condiţiile în care sunt necesare recompartimentări.
    O altă măsură importantă ce este deja implementată de Dacia o reprezintă creşterea gradului de integrare locală, în contextul în care o criză precum cea a pandemiei poate pune în pericol fluxul de piese.
    „Noi putem fi mai puternici dacă acem un grad mai mare de integrare locală, iar la Dacia acesta a crescut. Atunci când dezvoltăm noi modele, noi versiuni, creştem gradul de integrare locală, iar dacă ceva nu poate fi produs aici, ne uităm la nivel regional, către ţările vecine. Acum localizarea are mai mult sens ca niciodată, punct de vedere logistic, al amprentei de carbon sau chiar al calităţii – dacă o componentă vine din partea cealaltă a lumii şi are o problemă, viteza de reacţie este una mai mică“, a declarat Christophe Dridi.
    Spre exemplu, preşedintele Dacia subliniază faptul că treptat componente care erau importate acum sunt sau vor fi produse în România, precum pompe care înainte erau importate din Coreea iar acum sunt produse la Oarja, sau cotiera de la Duster care era produsă în Franţa iar acum o produc turcii de la Martur tot la Oarja, farurile de Duster care vor fi produse de Elba la Timişoara sau tetierele scaunelor.
    El a spus că nivelul actual nu poate fi estimat precis deoarece depinde în ce măsură sunt luate în calcul componentele din motor sau cutia de viteze, dacă se calculează la unitate sau la valoare. Pe de altă parte, în urmă cu 2-3 ani, gradul de integrare era de circa 60-70%.
    În ceea ce priveşte relocarea producţiei, miza o reprezintă posibilitatea de a atrage local viitorul model electric al Dacia, care până la apariţia pandemiei era produs în China şi importat în Europa, cel puţin pentru început.
    „Nu putem răspunde acum, dar nici nu putem spune că nu se poate realiza. Momentan lângă Bucureşti avem un furnizor care asamblează baterii, iar asmblarea reprezintă primul pas“, explică Christophe Dridi.
    Dacia a prezentat în martie conceptul Spring, un Renault City K-ZE cu emblema Dacia, un automobil complet electric proiectat iniţial pentru pieţele emergente. În contextul în care din 2020 limita grupurilor auto este de 95 g CO2/km, toţi constructorii caută toate soluţiile rapide la care pot apela pentru a reduce într-un timp cât mai scurt emisiile de dioxid de carbon – emisii care nu pot fi reduse sub 100 g fără maşini electrice.