BusinessMagazin

Tag: industria auto

  • Draexlmaier disponibilizează aproape 300 de oameni

    Dräxlmaier Piteşti, cea mai veche fabrică din România a grupului german, unde sunt produse cablaje pentru industria auto, vrea să dea afară 292 de angajaţi, adică 8% din personalul fabricii din Piteşti, respectiv 2% din totalul angajaţilor din România.

     

    Citiţi articolul integral pe www.zfcorporate.ro

    Acest articol a apărut în ediţia tiparită a Ziarului Financiar din data de 21.06.2013
     

    ZF Corporate este serviciul specializat de ştiri cu plată al Ziarului Financiar. Pentru a putea citi aceste ştiri trebuie să vă abonaţi la ZF Corporate sau la unul din cele 12 fluxuri ale sale, profilate pe sectoare de activitate (Bănci, Retail, Imobiliare şi altele). Detalii de abonare la ZF Corporate: Alexandru Matei (tel. fix: 0318.256.286, tel. mobil: 0766.606.994) sau trimiteţi un email cu datele dumneavoastră de contact prin care solicitaţi informaţii şi abonare la adresa alexandru.matei@zf.ro sau stefan.paraschiv@m.ro. Veţi fi contactat în maximum o oră.

     

  • Bosch a inaugurat la Blaj încă o unitate de producţie pentru industria auto. Investiţia, circa 50 milioane euro

    Noua unitate de producţie, a treia din municipiul Blaj, a fost inaugurată, sâmbătă, la evenimente fiind prezenţi reprezentanţii concernului german Bosch în România, ai administraţiei locale din Blaj, dar şi reprezentanţii administraţiei judeţene, în frunte cu preşedintele Consiliului Judeţean Alba, Ion Dumitrel.

    Potrivit reprezentanţilor Bosch, fabrica din Blaj a companiei a fost extinsă semnificativ, iar lucrările aferente şi investiţiile în utilajele de producţie au însumat circa 50 de milioane de euro.

    “Începând cu luna iunie a anului 2013, la Blaj vor fi fabricaţi senzori de turaţie pentru sistemele de control al şasiului, dedicaţi industriei auto. Rolul acestor senzori este de a transmite către sistemul electronic de bord informaţii legate, de exemplu, de viteza de rotaţie a roţii, informaţii esenţiale pentru buna funcţionare a sistemelor de asistare, cum ar fi ABS şi ESP” se arată într-un comunicat de presă remis, sâmbătă, de Bosch.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Războiul gazelor de şist: între profiturile de miliarde de euro şi oamenii cu benzen în sânge

    MEMORABILĂ ESTE EXPRIMAREA FOSTULUI ŞI ACTUALULUI MINISTRU AL ECONOMIEI, Varujan Vosganian, din 2006: „Anul 2007 este anul energiei”. Ei bine, nu prea a fost. Şi nici ceilalţi ani care au urmat, pentru că niciunul dintre marile proiecte anunţate nu s-a concretizat. Dar România are, în continuare, potenţial. Acum, vedeta potenţială este gazul de şist. Pe care însă premierul Victor Ponta spune că îl lasă unui „guvern mai înţelept” decât al lui să-l scoată din adâncuri şi să-l ofere naţiunii. Asta dacă nu cumva e doar pasărea răspunderii.

    La începutul acestei luni am avut ocazia să merg în SUA, într-o deplasare al cărei scop a fost documentarea direct de la sursă în privinţa producţiei gazelor de şist. Am văzut şi punctul de vedere al guvernului american şi părerea organizaţiilor care cer nu neapărat interzicerea exploatării acestor resurse, ci efectuarea ei într-un mod mai atent cu mediul şi cu nevoile cetăţenilor. Am stat de vorbă şi cu oameni simpli, a căror viaţă este direct influenţată de această industrie. Acest text nu are cum să-şi propună să dea verdicte, ci doar să pună faţă în faţă beneficiile şi efectele neplăcute ale acestei industrii care „este aici şi va rămâne aici pentru decenii”.

    Subiectul gazelor de şist este relativ nou pentru România, deşi sunt specialişti care susţin că n-ar trebui să ne mirăm prea tare, întrucât Romgaz sau Petrom fac asta de mult timp. La fel ca în alte cazuri, România, sau cel puţin o mare parte a cetăţenilor săi, a aflat de gazele de şist de la străini. Mai exact, de la compania americană Chevron, care anunţa, în 2011, că este interesată de afaceri în România şi Polonia în domeniul gazelor de şist.

    Potrivit socotelilor de atunci ale americanilor de la Chevron, explorarea acestor resurse trebuia să înceapă în 2012. Perspectiva sau fie şi numai posibilitatea ca România, odată descoperite rezerve de gaze de şist, să reducă sau chiar să elimine nevoia de a importa gaze naturale din Rusia, la preţuri nu tocmai prietenoase, a picat la ţanc pentru un guvern care se pregătea deja pentru alegerile din 2012 şi care nu stătea tocmai bine în sondaje. Mai ales că românii vibrează într-un mod special la orice are legătură nu neapărat cu gazele (foarte mulţi nici măcar nu sunt racordaţi la conducte), ci cu Rusia. Potrivit Ziarului Financiar, factura energetică pe care România o achită ruşilor de la Gazprom an de an se ridică la peste un miliard de dolari. În ultimii opt ani, firmele din România au plătit intermediarilor care aduc gazele ruseşti, WIEE şi Imex Oil, peste zece miliarde de dolari.

    CU MAXIMĂ RESPONSABILITATE. Ideea explorării şi exploatării gazelor de şist a fost privită diferit de decidenţii politici din România. Guvernul s-a arătat dispus să permită Chevron să facă prospecţiunile necesare pentru a găsi un răspuns la întrebarea dacă România are sau nu astfel de rezerve. În martie 2011, în prima sa referire publică la gazele de şist, preşedintele Traian Băsescu, la acea dată încă jucător activ pe toate fronturile, şi-a exprimat în Parlament, în felul propriu, opinia depre subiect: „Se manifestă interese ca România să devină tot mai dependentă energetic„.

    Scurt, impersonal şi cu suficientă doză de mister, ca-n filmele de spionaj. „Eu vă cer să priviţi cu maximă responsabilitate nevoia României de a-şi creşte consistent capacitatea de a produce energie atât nucleară, energie din Marea Neagră, cât şi energie din gaze de şist, dacă într-adevăr avem resurse„, a spus atunci preşedintele. Desigur, ca la orice proiect de amploare, nu au lipsit disputele, cu culorile locale aferente. Acuzaţii, mitinguri, intervenţii clericale. PSD, pe atunci în opoziţie, a criticat ideea explorării şi exploatării gazelor de şist. La schimb, premierul vremii, Mihai Răzvan Ungureanu, acuza guvernul PSD că a acordat concesiunea perimetrului din Bârlad fără consultare publică, în 2004. Chevron deţine în România un perimetru de explorare/exploatare la Bârlad, cumpărat în toamna anului 2010 de la firma Regal Petroleum, cu 25 milioane dolari, fără taxe, şi alte trei acorduri petroliere la malul mării, în Vama Veche, Adamclisi şi Costineşti, care au intrat în vigoare în martie anul trecut. Anexele aferente celor trei acorduri au fost clasificate.

  • Omul care a adăugat moda de lux pe harta capitalei

    NU ŞTIU DACĂ CE FACEM NOI ESTE MODĂ SAU VESTIMENTAŢIE„, este dilema la care încerca să îşi răspundă Srdjan Kovacevic, administratorul Alsa Boutiques. Era în avion, într-un zbor dinspre Cipru, cu doar câteva ore înaintea interviului pentru Business Magazin. Deşi este mereu pe drumuri, gândul îi este la afacere şi este conectat continuu prin telefoane şi tabletă. Îşi face timp să răspundă zilnic la zeci de mail-uri care vin de la reprezentanţii din ţară ai magazinelor pe care le administrează sau de la partenerii de afaceri răspândiţi în Europa. De acestea depind afacerile de sub umbrela Alsa Boutiques – în prezent, Max Mara, Ermenegildo Zegna, Coccinelle şi Marella, care au ajuns, împurenă, la o cifră de afaceri de trei milioane de euro.

    Kovacevic îşi împarte timpul între Belgrad, Cipru şi România atât pentru business, dar şi din interese personale. Călătoreşte deseori la Milano, Paris, Londra, New York şi este un exemplu de cosmopolitanism, termen pe care îi place să îl folosească pentru a descrie curiozitatea pentru modă, călătorii, maşini sau musicaluri. Nu se sfieşte să dea ca exemplu alte branduri, iar în ce priveşte dilema modă vs. vestimentaţie explică: „Un produs modern este Cavalli, de la un sezon la altul ei fac haine extrem de diferite, cu piese speciale„. Zegna şi Max Mara, printre primele branduri pe care le-a adus în ţară, sunt orientate în zona clasicului. Produsele vândute de sârb sunt în vogă timp de trei-patru sezoane, în timp ce altele nu rămân la modă mult timp.

    Kovacevic analizează atent ţinuta interlocutorului, pentru că a observat că pe măsură ce o persoană este mai extrovertită, cu atât simte nevoia să se manifeste prin îmbrăcăminte. El asociază dorinţa oamenilor de a cumpăra lux cu două extreme: „Fie când cineva este foarte fericit, fie foarte deprimat„. Poate să descrie într-o română perfectă prezentările haute couture, dar şi modul în care îşi conduce afacerea sau situaţia băncilor din Cipru.

    SE CONSIDERĂ ECONOMIST ŞI NU SE SFIEŞTE SĂ DEA DETALII ÎN LEGĂTURĂ CU BUSINESSUL ÎN CARE A AJUNS „ÎNTÂMPLĂTOR„. Ataşamentul lui de România este lesne de înţeles, a locuit aici timp de cinci ani, între 1981 şi 1986, când părinţii lui lucrau la Camera de Comerţ. A studiat atunci limbi străine, în cadrul Facultăţii de Filologie, iar apoi s-a întors în Serbia.

    A urmat o perioadă de studii la Facultatea de Studii Economice din Belgrad şi un traseu profesional atipic: timp de şase luni a lucrat ca translator, a predat apoi limba engleză elevilor de şcoală generală, iar apoi a ajuns manager regional într-una dintre cele mai mari corporaţii mondiale din industria auto.

    Ar fi fost un domeniu în care ar fi lucrat în continuare dacă nu s-ar fi întors în România în 1992, „din motive politice„. A început atunci experienţa de antreprenor cu o afacere legată de comerţ cu produse cărbunoase şi metal în România, ţări din fosta Iugoslavie, Rusia şi Italia. A observat că în acea perioadă, în România, „jobul ideal era să faci ceva singur„. În 1994 s-a orientat spre o nouă afacere, „A Peak to Chic„, magazin multibrand cu pantofi de lux deschis în fostul Sofitel.

    „Doamnele cochete, cu posibilităţi, cu bani câştigaţi de ele sau de soţi„, după cum îşi caracterizează clientele de atunci, dar şi pe cele din prezent, puteau să se încalţe cu pantofi celebri, Sergio Rossi, „poate cei mai frumoşi pantofi din lume„, sau Balli, „cei mai confortabili„. Totuşi, afacerea cu lux nu este una care să genereze bani pentru că, după spusele lui Kovacevic, magazinul a fost, de cele mai multe ori, pe break-even. În 1996, a deschis încă două magazine de lux, Donna, care vindea exclusiv brandul Max Mara, şi Uomo, cu mărcile bărăbăteşti Ermenegildo Zegna şi Pal Zileri.
     

  • Cum supravieţuieşte industria auto în criză: Dacă nu vrei una, ia mai multe

    Piaţa auto locală s-a polarizat mai mult ca oricând în primul trimestru al acestui an, fiind susţinută, pe de-o parte, de vânzările în creştere către firme şi companii, care au achiziţionat de la una sau două maşini la zeci sau sute de unităţi, în timp ce vânzările către persoane fizice sunt aproape inexistente. În timp ce în primul trimestru din piaţa locală s-au evaporat alte 20% din înmatriculările de autoturisme, care au ajuns la 11.200 de unităţi, piaţa de leasing operaţional, cea care închiriază flote de maşini către companii, a crescut. Acest segment a avansat cu aproape 4%, la 41.700 de automobile administrate, în primele trei luni 2.200 de maşini noi fiind înmatriculate prin leasing operaţional.

    „A fost un început de an greu, piaţa auto nu este unde ne-am fi dorit să fie, dar în ceea ce priveşte vânzările de flote şi persoane juridice stăm bine. Pe Dacia şi Renault am urcat la 85% în primul trimestru“, spune Viorel Asaftei, director vânzări speciale pentru Dacia şi Renault. Cele mai ridicate procente de vânzări de flote, care ajung în unele cazuri la peste 90% din total sunt pentru modelele Dokker, Duster şi Logan, maşini care deja se pot vedea în trafic. „Şi noul Logan a avut aceeaşi tendinţă, multe firme au aşteptat şi cumpărat încă din decembrie anul trecut, când au demarat discuţiile, iar în ianuarie au început livrările“, a spus Asaftei.

    În primele trei luni Dacia a vândut în România peste 3.600 de autoturisme, în creştere cu 5% faţă de perioada similară a anului trecut, potrivit datelor Asociaţiei Producătorilor şi Importatorilor de Automobile (APIA). „Duster deja este o maşină de flote în România, iar cea mai bine vândută versiune este cea diesel cu tracţiune integrală. Mai mult, SUV-ul este vândut inclusiv ca maşină pentru management sau middle-management, nu doar ca maşină pentru intervenţii. De asemenea, tot mai multe companii înlocuiesc maşinile de import cu Duster.“ Dokker şi Dokker Van au început bine vânzările încă din luna noiembrie a anului trecut, iar acum sunt mai mari decât înregistra anul trecut Logan Van, aceasta şi din cauză că dispun de un spaţiu de depozitare mai mare, potrivit celor de la Dacia.
    Vânzările cumulate ale Dacia şi Renault către persoane juridice au crescut în 2012 cu 2% faţă de 2011 şi cu 6% în martie 2013, comparativ cu perioada similară a anului trecut. „În primul trimestru al acestui an vânzările de maşini către persoane juridice au urcat la 70%. Spre comparaţie, în 2009 – 2010, acestea erau la aproximativ 40%. Putem spune că atât Dacia, cât şi Renault au devenit în ultimii doi-trei ani mărci de flote. Sunt mulţi clienţi care aleg atât modele Dacia, cât şi Renault, cum ar fi Clio IV sau noul Fluence“, a spus şeful de vânzări speciale al Dacia.

  • Ministrul Mediului: Patru mari investitori vor ca în perioada următoare să investească 500 de milioane de euro în România

     Prezentă sâmbătă, la Ploieşti, unde a participat la conferinţa de alegeri a PSD Prahova, Rovana Plumb a afirmat, în discursul ţinut în faţa participanţilor la întâlnire, că patru mari companii intenţionează să investească în perioada următoare peste 500 de milioane de euro în România.

    Ulterior, Rovana Plumb a spus, într-o conferinţă de presă, că este vorba despre investitori nemţi şi austrieci, din domenii de activitate precum industria auto, domeniul resurselor naturale sau industria lemnului.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Strălucirea revine la Detroit. Piaţa auto americană se ridică din genunchi (GALERIE FOTO)

    În paralel, industria auto europeană nu se poate lăuda cu creşteri impresionante, în timp ce China se pregăteşte să devină cel mai important producător de maşini al lumii.

    Care sunt cele mai cool modele prezentate la salonul de la Detroit? Vi le prezentăm în continuare, într-o selecţie făcută de Businessinsider.

  • Disecţia industriei auto mondiale: „carnagiu“ în Europa, sărbătoare cu şampanie la americani şi sprint puternic al Chinei

    În timp ce producătorii americani de autovehicule sărbătoresc la ediţia din acest an a Salonului Auto de la Detroit una dintre cele mai spectaculoase reveniri din istoria industriei de profil, mii de locuri de muncă vor fi eliminate la uzine din Franţa, Germania şi Belgia în eforturile jucătorilor de aici de a ajusta producţia la una dintre cele mai slabe cereri de decenii. Uzinele Aulnay din Franţa, Genk din Belgia şi Bochum din Germania produc de zeci de ani maşini Citroën, Ford şi Opel. Dar până în 2016 acestea îşi vor înceta activitatea, fiind victime ale capacităţii de producţie prea mari construite în anii de boom. Dacă în 2007 fabricile din Europa de Vest au produs 16 milioane de automobile şi camionete, anul trecut pe piaţa auto europeană s-au vândut doar 12,5 milioane de unităţi, scrie The Guardian.

    Mai multe pe zf.ro