Tag: inchidere

  • Am nevoie de tine

    Motivaţie:
    Campania a luat naştere la iniţiativa JYSK România, care şi-a dorit să realizeze o campanie de strângere de fonduri inedită pentru Hope and Homes for Children România. Fondurile strânse au fost destinate proiectului de construire a caselor de tip familial în care să locuiască acei copii aflaţi în instituţiile de protecţie a statului. Pe măsură ce sunt construite case de tip familial, orfelinatele mari de tip vechi sunt închise.

    Descrierea proiectului:
    Principalul element al campaniei este cântecul si videoclipul „Am nevoie de tine” ale cărui versuri şi muzică au fost realizate de Alex Bratu. Cântecul este interpretat de zece artişti sub numele „Friends of Hope and Homes”: Alexandra Ungureanu, 1Q Sapro, Flavia, Maria şi Ligia Hojda, Laura Mihăilă, Pavel Ulici, Andrei Neagu. Campania s-a desfăşurat timp de o lună, între  1 – 30 iunie 2019. S-au implicat în realizarea acestuia 4 reprezentanţi JYSK, 4 reprezentanţi Hope and Homes for Children România, 10 artişti, echipa de producţie a videoclipului şi a cântecului.

    Efecte:
    Campania atrage atenţia asupra copiilor din orfelinate, a nevoii de a închide aceste instituţii şi a găsi alternativele cele mai potrivite. În casele de tip familial, copiii aflaţi în îngrijirea statului au parte de îngrijire medicală adecvată, trăiesc într-un mediu mai sănătos şi sunt învăţaţi să trăiască mai sănătos, au parte de consiliere şi merg la şcoli obişnuite, alături de alţi copii. Videoclipul piesei „Am nevoie de tine” a ajuns la peste 1 milion de vizualizări pe Youtube. În urma campaniei, Hope and Homes for Children România şi-a dublat numărut de donatori recurenţi prin SMS.

  • După aproape 200 de ani de activitate, cel mai vechi lanţ de magazine de lux din SUA anunţă că intră oficial în FALIMENT şi închide toate magazinele

    În contextul răspândirii pandemiei de COVID-19 şi al impactului pe care l-a avut asupra majorităţii industriilor, Lord & Taylor, cel mai vechi lanţ de magazine de lux din SUA, îşi va închide cele 38 de magazine fizice şi online de magazine, scrie CNN. Măsura vine după ce, la începutul lunii august, compania a depus cererea pentru intrarea în faliment în Richmond, Virginia.

    Iniţial fusese anunţată închiderea unui număr de doar 19 unităţi, însă în final reprezentanţii businessului au luat decizia drastică de a lichida toate magazinele companiei, sub presiunea datoriilor de aproape 138 de milioane de dolari, punând în pericol joburile a 641 de angajaţi.

    Compania a fost fondată în 1826 de doi imigranţi englezi, în Manhattan şi în prezent face parte din portofoliul start-up-ului de fashion Le Tote Inc. Le Tote a cumpărat businessul anul trecut, într-o tranzacţie de 71 de milioane de dolari.

  • Unul dintre lanţurile de magazine preferate de români anunţă că va închide 250 de unităţi din cauza pandemiei

    H&M va închide 250 de magazine din cauza pandemiei, în condiţiile în care oamenii fac tot mai multe cumpărături online. 

    Potrivit CNN Business, retailerul de modă are 5.000 de magazine în întreaga lume, aşa că cele 250 de magazine care vor fi închise reprezintă 5% din numărul total.

    „Din ce în ce mai mulţi clienţi au început să facă cumpărături online în timpul pandemiei, în urma închiderilor temporare a magazinelor”, a arătat, joi, H&M, într-un comunicat.

    Retailerul suedez a declarat că afacerea şi-a revenit, în al treilea trimestru, care cuprinde vânzările din iunie până în august, însă, totuşi, vânzările din septembrie au scăzut cu 5% faţă de aceeaşi lună a anului trecut.

    „Deşi provocările sunt departe de a fi terminate, credem că ceea ce este mai rău e în urmă şi suntem bine poziţionaţi pentru a ieşi din criză mai puternici”, a declarat CEO Helena Helmersson.

    Rivala H&M, Inditex, care deţine Zara şi alte mărci de modă, a declarat la începutul acestui an că intenţionează să închidă până la 1.200 de magazine.

     

  • Campania: #OMasaDeNepretuit #Acum

    Mastercard

    Motivaţie:
    În martie, odată cu instaurarea stării de urgenţă, din cauza noului coronavirus, prima industrie care a resimţit impactul a fost HoReCa. Oamenii au intrat în case, restaurantele s-au închis pe termen nedeterminat, iar angajaţii lor au rămas fără loc de muncă. În acelaşi timp, medicii şi personalul medical din prima linie au fost mai solicitaţi decât oricând, devenind eroii care au fost nevoiţi să nu stea acasă, ci să se lupte cu pandemia în ture interminabile. În mai puţin de două săptămâni, restaurantul Kané reuşea să se mobilizeze pentru a gândi o transformare rapidă şi, alături de partenerul principal Mastercard, anunţa iniţiativa #ACUM, prin care devenea temporar o bucătărie comunitară, cu dublu obiectiv: să susţină industria, prin preluarea stocurilor şi bucătarilor de la restaurante închise, şi să livreze zilnic o masă medicilor şi asistentele din spitale, precum şi altor persoane vulnerabile, izolate şi fără posibilităţi.

    Descrierea proiectului:
    Kané a conceput un meniu zilnic unic, iar pentru fiecare comandă, un meniu era livrat automat către cei din linia întâi. Pentru a amplifica vizibilitatea proiectului, Mastercard a dezvoltat o componentă dedicată de promovare. Astfel, brandul a colaborat cu o serie de creatori de conţinut care le-au prezentat campania comunităţilor lor, îndemnându-i nu doar să plaseze o comandă, ci şi să lase, prin comentarii, mesaje de mulţumire adresate medicilor şi asistentelor care se luptau zi de zi pentru a salva vieţi. Toate mesajele au fost printate şi incluse, apoi, în pachetele cu mâncare livrate în spitale, iar gândurile de susţinere a celor de acasă au ajuns, astfel, la destinatari. Campania a construit o punte de comunicare între oamenii de acasă şi eroii din prima linie, într-o perioadă în care oamenii au fost mai solidari decât oricând şi au simţit mai mult ca niciodată nevoia să fie alături de ceilalţi.

    Efecte:
    #Acum a debutat cu obiectivul de a livra cel puţin 5.000 de mese calde către medici. Două luni mai târziu, la finalul proiectului, peste 45.000 de porţii de mâncare fuseseră livrate în 5 spitale din Bucureşti: Institutul de Pneumoftiziologie Marius Nasta, Spitalul Clinic de Boli Infecţioase şi Tropicale Dr. Victor Babeş, Spitalul de Urgenţă Floreasca, Institutul Oncologic Alexandru Trestioreanu şi Spitalul Clinic de Copii Marie Skłodowska Curie, precum şi către o serie de persoane vulnerabile. 

  • (P) Noblesse Oblige, chiar şi în pandemie

    „Suntem conştienţi ca este unul dintre puţinele cluburi de acest nivel din Europa şi ne propunem să rămânem un etalon în acest domeniu. Am făcut îmbunătăţiri funcţionale, am achiziţionat noi echipamente, am amenajat o zona de fitness exterioară şi am implementat toate cele necesare respectării distanţării sociale, cu proceduri stricte de igienizare periodică a spaţiilor, deoarece siguranţa clienţilor şi a staff-ului sunt extrem de importante pentru noi”, descrie Daniel Antor câteva dintre măsurile luate în contextul pandemiei Covid-19. 
    Cunoscut drept unul dintre principalele locuri de networking ale oamenilor de business, Stejarii Country Club este format din clubul sportiv unde se practică o varietate de activitati: fitness, aerobic, înot, tenis, gimnastică, balet, squash, box, karate, un centru spa recunoscut internaţional pentru calitatea serviciilor oferite, spaţii dedicate evenimentelor şi un restaurant gourmet foarte apreciat.
    Clubul se dedică în egală măsură şi copiilor astfel că pe timp de vară, spre exemplu, au fost desfăşurate tabere sportive în aer liber, cu diferite circuite sportive, precum şi ateliere creative şi excursii săptămânale.
    Cifra de afaceri a clubului a depăşit anul trecut 7 milioane de euro.


    „Anul anterior a fost cel mai bun an de la înfiinţare, anul acesta, dacă am pune în paranteză acele trei luni de stare de urgenţă cât şi restricţiile legate de evenimente, businessul se plasează peste bugetarea noastră standard; având aceste trei luni, probabil vom reuşi un profit minim, operational nu vom fi pe minus. Micşorarea marjei de profit este o rezultanta a lunilor de pauză forţată şi măsurilor de siguranţă, la care nu vom face niciodată rabat, indiferent de cost. Totuşi, dacă am compara unu la unu lunile în care ni s-a permis să ne desfăşurăm activitatea, suntem semnificativ peste anul trecut, ceea ce pentru mine înseamnă că ştim să ne facem bine treaba indiferent de situaţie şi clienţii sunt mulţumiti de serviciile noastre”, spune Daniel Antor.
    Clubul menţine o politică strictă în privinţa numărului de membri, astfel încât fiecare să beneficieze de o suprafaţă de peste 15 mp în timpul desfăşurării activităţilor sportive. „Considerăm că 2.500 este numărul optim de membri pentru care putem menţine nivelul serviciilor cu care ne-am impus pe piaţă şi condiţiile maxime de siguranţă în contextul pandemiei. De aceea, admiterea în comunitate este posibilă doar în situaţia retragerii unui alt membru, însă în acest caz, de cele mai multe ori este vorba de relocări sau repatrieri. Există fluctuaţii anuale în limite normale, însă astăzi putem spune că suntem la capacitate maximă”, a mai declarat Daniel Antor. Preţul mediu al unui abonament anual este de aproximativ 1.900 de euro.
    Ce aşteptări are CEO-ul Stejarii Country Club pentru perioada următoare? „Nu cred că vom trăi o relaxare mai mare decât după ce vor apărea vaccinuri sau proceduri medicale care să ne aducă într-o zonă de siguranţă sau predictibilitate mai mare decât ce avem astăzi. Cu siguranţă lucrurile nu vor mai fi cum au mai fost, dar se va găsi un echilibru, vom învăţa să trăim şi cu acest virus, ne vom adapta.”


    Care este obiectivul pe termen lung pentru Stejarii Country Club, în contextul în care este deja cel mai luxos club din România?
    „Nu este greu să ajungi în vârf, este greu să te menţii acolo. Ne dorim să ne păstrăm locul, clienţii şi mentalitatea care ne-a ajutat să ajungem aici.
    Scopul nostru este să oferim cele mai bune condiţii pentru desfăşurarea activităţilor sportive, să punem la dispoziţie cele mai noi şi mai performante aparate, să avem  cei mai profesionisti traineri, să oferim cele mai bune servicii prin intermediul  tuturor  departamentele noastre”, răspunde Daniel Antor. El menţionează, din rândul proiectelor viitoare, o academie de training, o asociaţie sportivă, precum şi pregătirea celor mai buni copii pe diferite segmente sportive.

  • Cât de bine se vinde de fapt luxul în criză. O afacere adresată clienţilor pretenţioşi şi-a dublat veniturile chiar în pandemie

    Deşi pandemia l-a obligat să închidă pentru o perioadă uşile restaurantelor şi să tragă obloanele magazinelor din mall pe care le deţine, antreprenorul Cristian Preotu, proprietarul grupului Le Manoir, a reuşit nu doar să îşi menţină businessul pe linia de plutire, ci chiar să îşi dubleze vânzările în unităţile rămase active, ajutat de doi factori importanţi: nevoia de lux a bucureştenilor, chiar şi în vremuri de criză, şi lipsa locurilor în care şi-o puteau satisface.

    P​rimul său „instinct” după debutul pandemiei a fost să taie costurile, renegociind chiriile şi trimiţând aproape toată echipa în şomaj tehnic. În lunile de lockdown, magazinele Comtesse du Barry şi Petit Bateau din Băneasa Shopping City au fost închise, iar restaurantul Le Bistrot Français şi cocktail barul The Owl, şi ele parte din afacere, au stat o bună perioadă cu obloanele trase. „Ne-au rămas două magazine Comtesse du Barry şi un magazin Petit Bateau «în viaţă», aşa că ne-am concentrat foarte tare pe aceste trei unităţi şi am adus multe produse noi. Am avut un număr mai mare de clienţi în acea perioadă – magazinele noastre sunt frumoase, curate –  le oferă mai multă încredere decât un supermarket. Comtesse du Barry a devenit un magazin de proximitate de lux: am făcut un mic raion de măcelărie în care aducem cele mai bune cărnuri din lume – vită japoneză Kobe, porc iberic, pui de Bresse – toată gama celor mai bune cărnuri care există. Am făcut, de asemenea, un raion de stridii proaspete, somon afumat Balik, caviar, dar şi altele, inclusiv legume de foarte bună calitate. Am crescut foarte mult gama de produse, iar eu am investit mult ca prezenţă în magazine în acea perioadă. Am reuşit astfel să vindem mult mai mult decât în perioada similară a anului trecut, când bonul mediu era de aproximativ 80 de euro, iar acum a fost cel puţin dublu.” Preotu spune că această valoare s-a păstrat şi după redeschiderea magazinelor pentru că lumea s-a obişnuit cu produsele. Numărul clienţilor a crescut, de asemenea, cu aproximativ 30%, de la 500-600 de clienţi/magazin, cât se înregistra anul trecut, „mai ales în partea de nord a Bucureştiului, care e mai puţin dependentă de turişti şi se adresează mai mult clientelei locale”.
    Anul trecut, grupul Le Manoir, din care în prezent fac parte trei magazine de gastronomie fină Comtesse du Barry, două magazine cu produse pentru copii Petit Bateau, restaurantul Le Bistrot Français şi cocktail barul The Owl, precum şi un magazin gastronomic în Paris, a înregistrat o cifră de afaceri de circa 20 de milioane de lei. Cu toate că la începutul acestui an aşteptările antreprenorului vizau o creştere de 15-20%, având în vedere o serie de investiţii noi, de aproape jumătate de million de euro, în urma apariţiei pandemiei de COVID-19 estimările s-au schimbat, vizând un rezultat similar cu cel avut în 2019. „Acum mă concentrez să menţin profitul în aceeaşi parametri mai mult decât cifra de afaceri. Anul trecut am avut profit de aproximativ
    1 milion de lei, dar mult a fost reinvestit, investiţiile fiind finanţate mai mult din profit decât din credite. Pentru anul acesta sper să rămânem în aceeaşi parametri.” În cele două unităţi Comtesse du Barry active în perioada stării de urgenţă, cele mai au căutate articole au fost produsele proaspete – brânzeturi, şunci, foie gras, somon – „tot ce nu este conservă, deşi au fost şi clienţi care au cumpărat foarte multe conserve, mai ales la începutul perioadei, ca să stocheze, în caz că nu mai au voie să iasă din casă.” Şi vinurile s-au vândut destul de bine, spune Preotu, pentru că oamenii au luat mai des cina în familie, stând acasă. De departe, unul dintre raioanele care a mers cel mai bine a fost cel de măcelărie. În ceea ce priveşte importurile, antreprenorul spune că, deşi produsele vin din Franţa, unde pandemia a avut un impact major încă de la început, nu au existat probleme cu circulaţia mărfii. „Importul nu a funcţionat greu – la noi nu sunt tiruri. În fiecare săptămână avem un Sprinter care vine cu bunătăţuri, avem transporturi proprii, iar cu furnizorii avem o relaţie apropiată, mă cunosc personal cu proprietarii de la majoritatea businessurilor cu care lucrăm. Am discutat, am găsit soluţii împreună de fiecare dată.”
    O evoluţie s-a remarcat şi în numărul de comenzi cu livrare. „Noi aveam serviciul acesta de foarte mult timp, prin care livrăm clienţilor noştri produsele într-o oră, oriunde în partea de nord-centru a Bucureştiului. Şi nu era un serviciu care funcţiona foarte bine, deoarece clienţii preferau să vină în magazine, să se uite şi să aleagă. Odată cu necesitatea de a sta acasă, lucrurile s-au schimbat. Cam 5% din vânzări s-au înregistrat pe acest canal.”
    Petit Bateau a avut în perioada de lockdown un succes similar, care îşi menţine panta ascendentă şi în prezent, mai ales datorită începerii şcolilor, „un fel de perioadă a Crăciunului pentru businessurile cu produse destinate copiilor”. Explicaţia, spune Preotu, e că foarte multe magazine cu produse pentru copii sunt în malluri, find închise în lunile de izolare, în timp ce „noi aveam unul deschis în Dorobanţi, fiind printre singurele magazine de profil active în acea perioadă.”
    „Şi acolo am avut foarte multe vânzări cu livrare, cam 25%. Vânzătorii vorbeau la telefon cu clienţii cu care se cunoşteau şi le trimiteau poze pe Whatsapp cu produsele, ajutându-i să îşi facă cumpărăturile de la distanţă ca şi cum ar fi fost în magazin, cu filmuleţe, poze, comenzile fiind apoi livrate de şoferii noştri. Clienţii noştri se cunosc cu vânzătorii, e o relaţie mult mai apropiată de vânzare, avem o clientelă fidelă şi s-a creat o familiaritate, care ajută în perioade de genul acesta”, notează Preotu. În Petit Bateau, la mare căutare au fost hainele de copii, mai ales cele pentru bebeluşi – body-uri şi lenjerie, iar bonul mediu a crescut de la circa 60 la 100 de euro.
    Referitor la măsurile de siguranţă, el spune că investiţia nu a fost foarte mare, deoarece unităţile nu au o suprafaţă extinsă. „Din prima zi am pus panouri de plexiglas la casele de marcat şi am luat geluri dezinfectante şi măşti, care erau foarte scumpe în primele zile şi se găseau greu – cred că am plătit chiar şi 4 euro pe mască.”
    Segmentul HoReCa al grupului Le Manoir a fost cel mai grav afectat de pandemie. Restaurantul Sushi Room, vizitat de aproximativ 40 de clienţi pe zi, a fost închis definitiv iar în cazul Le Bistrot Français numărul clienţilor a scăzut de la 50-60 de persoane/zi la circa 20, şi asta pentru că „anul trecut funcţionam 7 zile din 7 iar anul acesta am deschis abia pe 15 august şi am funcţionat doar pe terasă, care are o capacitate de 24 de locuri, şi doar 5 zile pe săptămână, cu cina, în intervalul 18:00-22:00”, notează Preotu. Acum, el se aşteaptă însă ca numărul clienţilor să crească, odată cu redeschiderea spaţiilor interioare ale restaurantelor şi cu sosirea toamnei şi, odată cu ea, a temperaturilor mai scăzute. În cazul cocktail barului The Owl, în primele luni veneau între 50 şi 100 de clienţi, iar antreprenorul spune că acesta funcţionează foarte bine şi acum. Bonul mediu a rămas însă acelaşi, adaugă el: „În cazul Le Bistrot Français bonul mediu este de 350 de lei şi a rămas neschimbat faţă de anul trecut, pentru că nu am scăzut preţurile, iar la The Owl e de aproximativ 50 de lei. Aici, un cocktail este între 25 şi 35 de lei, iar lumea bea unul-două cocktailuri.” În paralel cu businessurile din România, Preotu deţine un magazin gastronomic în capitala Franţei, numit Le Manoir Paris, care a fost deschis în toamna trecută cu o investiţie de circa 250.000 de euro, şi care în prezent „nu câştigă bani dar este pe un fel de linie de plutire, adresându-se mai ales clientelei din cartier.” În primele luni de la deschidere, povesteşte el, unitatea înregistra foarte mulţi clienţi americani şi asiatici, însă ulterior, pe fondul pandemiei, numărul clienţilor, în loc să crească, s-a echilibrat, fiind constituit în prezent exclusiv din rezidenţi. Lunar, magazinul este vizitat de 600-800 de clienţi, iar bonul mediu este în jur de 70 de euro. „Nu e un bon mediu rău pentru Paris”, remarcă antreprenorul.
    În ceea ce priveşte angajaţii companiei, la 1 martie echipa număra în jur de 85 de persoane la nivel de grup, dintre care aproape 50 de oameni au plecat în şomaj tehnic şi, cu toate că niciun angajat nu a fost concediat, au existat unele contracte în probă care nu au fost reînnoite. „Cred că rămăsesem cu aproape zece persoane în total. Ne-am amintit începuturile noastre, pentru că firma are 16 ani şi am urcat-o încetul cu încetul. Majoritatea din cei zece rămaşi lucrau de cel puţin 10-15 ani în companie şi mi-au spus că este plăcut să fim o echipă performantă în care toată lumea ştie exact ce are de făcut, nu sunt elemente noi şi totul merge perfect, şi asta pentru că în mod normal, de fiecare dată când avem angajaţi noi trebuie formaţi, ceea ce măreşte efortul zilnic şi cel de vânzare”, povesteşte el.
    Faţă de criza din 2009, Preotu spune că provocările pe care le-a întâmpinat acum sunt diferite, pentru că atunci afacerea a fost afectată în special pe segmentul B2B, însă acum ambele segmente au resimţit impactul pandemiei. „Atunci nu am întâmpinat acelaşi tip de probleme. S-au redus bugetele în anumite companii – mese, cadouri, protocoale, s-a evitat cumpărarea de produse mai scumpe în general şi s-a mers pe stricta necesitate, aşa că nu ne-a afectat foarte tare pentru că cei care constituiau clientela noastră nu au fost afectaţi de criza aceea şi noi chiar am avut o creştere în anul respectiv. Criza de acum e total diferită pentru că nu mai avem turişti, nu mai avem mese de business şi protocoale de business.” Pe segmentul B2B, impactul s-a simţit în primul rând cu ocazia sărbătorilor pascale. „În 2019, cred că am făcut 5% din cifra de afaceri totală doar din pachetele achiziţionate de companii pentru acea perioadă. Anul acesta a fost însă aproape inexistent ca şi sezon. De la 150 de companii în 2019, care au cumpărat pachete pe zona corporate, anul acesta au fost sub 10. Multă lume a fost reticentă, erau companii care doreau să facă aceste cadouri, doar că nu ştiau cui să le trimită. Toată lumea era acasă, nu era uşor să reuşeşti să livrezi pachetele sau să le primeşti”, spune Preotu. El speră în schimb ca de Crăciun să nu aibă o scădere foarte mare faţă de anul trecut, când a avut vânzări de aproximativ 5 milioane de lei.
    Cu toate că a resimţit din plin impactul pandemiei asupra businessurilor pe care le conduce, Cristian Preotu are şi pentru anul acesta un plan de investiţii ambiţios. După ce a deschis anul trecut cocktail barul The Owl din Bucureşti şi magazinul gastronomic din Paris, extinzând totodată restaurantul Le Bistrot Français cu un spaţiu de saloane private pentru conferinţe, în urma unei investiţii totale de circa 500.000 de euro, până la 1 decembrie antreprenorul vrea să lanseze, lângă Ateneu, un nou business. „La maison du champagne” (Casa şampaniei) va funcţiona ca un magazin-bar în care clienţii vor putea degusta băutura franţuzească alături de diverse produse de gastronomie fină şi vor avea totodată posibilitatea să facă şi cumpărături. În plus, Preotu vrea să extindă, până la aceeaşi dată, suprafaţa magazinului Petit Bateau din Dorobanţi, de la 80 la 300 de metri pătraţi, transformându-l într-un concept store pentru copii. Pentru ambele proiecte are un buget de investiţii de circa 350.000 de euro. În ciuda faptului că e gata să facă un nou pariu în HoReCa, Preotu spune că pentru jucătorii care se gândesc să intre acum pe această piaţă e un moment foarte prost. „Nu cred că ar trebui să facă investiţii noi în HoReCa. Noi facem această investiţie pentru că avem spaţiu disponibil în zona respectivă şi va fi un loc dedicat şampaniei de unde se va putea şi achiziţiona, va fi şi magazin. Cred însă că e un moment prielnic pentru a cumpăra un restaurant, ca şi speculaţie.”
    Sfatul său pentru antreprenorii aflaţi la început de drum este să îşi diversifice activitatea pentru a supravieţui în astfel de vremuri. „Dacă aveam doar restaurante sau zona corporate, era foarte complicat. Dar având în vedere că am fost diversificaţi inclusiv pe magazine dedicate clienţilor persoane fizice, am reuşit să trecem cu bine de perioada aceasta. Cum spun şi investitorii – nu e bine să ţii toate bilele în acelaşi sac. E indicat să ai şi aur, şi dolar, şi euro, şi acţiuni – trebuie să fii diversificat pentru ca, în cazul în care se întâmplă ceva cu una dintre aceste investiţii, să nu fii atât de tare impactat.”

  • Pandemia face ravagii. În trei luni de vară 28 de unităţi de cazare şi-au încetat activitatea

    Un număr de 28 de unităţi de cazare şi-au încetat activitatea comercială ca urmare a cererii de radiere a operatorului economic în lunile iunie, iulie şi august ale acestui an conform datelor Ministerului Economiei. Multe dintre unităţile de cazare care şi-au închis activitatea în vara acestui an erau din oraşe precum Bucureşti, Constanţa sau Cluj Napoca, dar şi din localităţi mai mici.

    În luna iunie opt unităţi de cazare şi-au încetat activitatea ca urmare a depu­ne­rii cererii de radiere de către operatorii eco­nomici. Luna cu cele mai multe ra­dieri a fost luna august când 11 companii ho­te­liere şi-au încetat acti­vi­tatea.

    Piaţa hotelurilor din România, estimată un­deva la peste 5 miliarde lei anual, este printre cele mai afectate de pan­demia de COVID-19. Un tablou al im­pactului creizei asupra sec­toarelor din eco­nomie, realizat de Banca Na­ţională a Ro­mâniei în iunie, men­ţiona sectorul HoReCa ca fiind printre cele mai afec­tate, alături de sec­torul agenţiilor de turism, de industria ser­viciilor re­crea­tive, de transport rutier şi de activităţi sportive.

    Printre cele mai cunos­cute unităţi hoteliere care şi-au întrerupt acti­vitatea se numără şi hote­lurile Ibis Gara de Nord, Palatul Parlamentului din Bucureşti, dar şi ho­te­lu­rile Ibis din Sibiu şi Cons­tanţa, dar în cazul lor, uni­tăţile au fost închise pen­tru renovare după ce cola­bo­rarea dintre Radu Enache, proprietar al lan­ţului Con­tinental Hotels şi grupul Accor, cel care deţine bran­dul Ibis, a încetat.

    Din porto­foliul reţelei func­ţionau doar patru ho­te­luri sub brandul Ibis, însă ele au fost închise şi vor trece printr-un proces de renovare şi rebran­du­i­re.

    Cele 4 hoteluri vor fi rebranduite astfel: hotelurile Continental Forum Bucureşti şi Continental Forum Constanţa vor funcţiona sub un standard de patru stele, în timp ce MyContinental Bucureşti şi MyContinental Sibiu vor reprezenta noul brand de trei stele.

    Oficialii Continental Hotels spuneau recent că rebrandingul acestor hoteluri este o provocare, dar şi o oportunitate, într-o perioadă nu tocmai prielnică în turism, din cauza pandemiei.

    Grupul Continental numără 13 unităţi hoteliere, dintre care 12 active sub brandurile Continental, Hello Hotels şi, până la 1 iulie, Ibis, cu un total de peste 1.850 de camere. În 2019, compania Continental Hotels a avut afaceri de 142,6 milioane de lei, în creştere cu 13% comparativ cu anul precedent. Profitul net a fost de 12,2 milioane de lei, iar numărul mediu de angajaţi a fost 797.

    Compania este deţinută de Conti Hotels Investment (cu un pachet de 74% din acţiuni), împreună cu SIF Transilvania (9%), R.E.D. Group (7%), Fundaţia Elias (4%), Andrei Pop (1%) şi alţi acţionari.

    Continental Hotels este una dintre cele mai mari companii hoteliere din România, alături de ANA Hotels (familia Copos), complexul Radisson Blu şi Societatea Companiilor Hoteliere Grand (care deţine hotelul de cinci stele JW Marriott din Capitală).

     

  • Deutsche Bank, cea mai mare bancă din Germania, continuă seria de concedieri şi anunţă închiderea a una din cinci sucursale de pe teritoriul ţării

    Deutsche Bank plănuieşte să închidă una din cinci sucursale din Germania pe măsură ce banca reduce din costuri şi continuă să valorifice schimbarea comportamentală a clienţilor în timpul pandemiei de coronavirus, potrivit Reuters.

    Philipp Gossow, care conduce divizia de retail bancar din Germania, a declarat că reducerea sucursalelor – de la 500 la 400 – va fi efectuată „cât mai repede cu putinţă” în majoritatea locaţiilor urbane.

    Rivalul băncii cu sediul în Frankfurt, Commerzbank, a anunţat recent că va închide 200 din cele 1.000 de sucursale de pe teritoriul Germaniei şi va tăia aproximativ 10.000 de locuri de muncă.

    „Coronavirusul a continuat să schimbe solicitările pentru servicii de consultanţă şi operaţiunile sucursalelor. Până şi clienţii care nu erau familiarizaţi cu banking-ul online fac în prezent multe tranzacţii bancare de acasă prin intermediul computerului sau iPad-ului”, spune Gossow.

    Un anumit procent inclus în concedierile impuse de pandemie face parte din planul anunţat în 2019 prin care banca intenţiona să dea afară aproximativ 18.000 de angajaţi, scrie thelocal.de. Deutsche a avut un traseu complicat în ultimii ani din cauza unei serii de scandaluri şi se află în prezent în plin proces de restructurare.

    În perioada aprilie-iunie, banca a raportat pierderi nete de 77 de milioane de euro. Economia Germaniei s-a redus cu 10,1% în aceeaşi perioadă.

     

  • Românii „fug” la tratament peste graniţe chiar şi în pandemie. Ce condiţii le oferă clinicile străine

    „Aici, în Austria, am făcut multe, ne-am pregătit, iar sistemul nostru sanitar a gestionat destul de uşor situaţia. Nu am avut nevoie de foarte multe paturi la terapie intensivă, şi cred că acum ne-am obişnuit cu toţii cu noua normalitate, iar anul viitor cred că va fi bine”, mi-a spus Walter Ebm, unul dintre cei doi CEO ai clinicii. În Viena, unde clinica WPK îşi are sediul, oamenii au respectat de la bun început regulile impuse de autorităţi, s-au obişnuit să păstreze distanţarea socială, să poarte măşti şi au înţeles că este necesar să renunţe la anumite gesturi pentru a se proteja, adaugă executivul.

    De aceea, deşi în primăvară măsurile au fost stricte, asemănătoare cu cele din România, cu „festivaluri anulate, hoteluri închise, interdicţia formării unui grup mai mare de trei persoane, şi chiar şi acelea din aceeaşi familie”, acum regulile s-au relaxat, iar Austria a reuşit să rămână la un număr mic de cazuri de infectare – sub 300 la o populaţie de circa 9 milioane de oameni. „Am redeschis, dar nu totul, nu şi cluburile de noapte, care vor rămâne închise până anul viitor, pentru a se evita formarea unor focare”, detaliază el.

    În ceea ce priveşte compania pe care o conduce, deşi admite că pandemia i-a costat atât din punctul  de vedere al investiţiilor necesare luării măsurilor de siguranţă, cât şi în ceea ce priveşte numărul de pacienţi, Walter Ebm spune că au reuşit să se adapteze rapid şi speră că lucrurile vor reveni curând la normal. „În primele luni am pierdut aproximativ 2 milioane de euro, în urma reducerii numărului de pacienţi şi de medici şi a costurilor suplimentare, de exemplu cel al testelor efectuate. Dar sunt optimist şi sper că lucrurile vor intra pe un făgaş normal până la sfârşitul anului.” În 2019, Wiener Privatklinik a înregistrat un număr total de circa 12.800 de pacienţi, dintre care circa 30% pacienţi străini, majoritatea venind pentru tratarea afecţiunilor oncologice, o altă ramură importantă fiind şi cea a bolilor cardiovasculare. Din totalul pacienţilor străini, în jur de 40% au fost români, urmaţi de ruşi şi ucrainieni. În prima jumătate a acestui an executivul spune că procentajul a fost similar, însă numărul pacienţilor a fost uşor mai redus.

    Numărul românilor care au vizitat clinica a scăzut, de pildă, cu aproximativ 20%, însă cei care au venit totuşi „au apelat la terapii mai complexe”, spune el. În perioada în care graniţele au fost închise, executivul spune că terapiile şi tratamentele au funcţionat normal. „A existat întotdeauna o modalitate de a aduce oamenii aici. Au venit mai puţini în martie şi aprilie, dar apoi nu a fost nicio problemă. Singurele probleme au fost de natură birocratică, dar a fost posibil să îi aducem, le-am dat scrisori, pentru a demonstra că trebuie să vină din motive medicale.”

    În ceea ce priveşte cifra de afaceri, dacă la începutul acestui an reprezentanţii businessului estimau o creştere, Walter Ebm spune că acum ar fi mulţumit cu un rezultat similar celui de anul trecut, adică 55 milioane de euro, înregistrat la nivel de grup – din care fac parte clinica, un centru de bătrâni şi o divizie de farmaceutice. „Anul viitor ne aşteptăm la o creştere de circa 4-5%.” 

    Din rândul măsurilor luate pentru siguranţa echipei şi a pacienţilor clinicii, executivul menţionează testarea repetată a celor 400 de angajaţi, la fiecare 14 zile, chiar dacă nu prezintă simptome, dar şi a pacienţilor, care sunt nevoiţi să efectueze un test înainte de sosirea în Austria, urmat de un al doilea test procesat la clinică. „Avem această regulă: dacă cineva din România, de exemplu, vine la clinică, este tratat ca şi cum ar fi pozitiv, chiar dacă are deja testul făcut – i se face un nou test şi, dacă rezultatul e negativ, totul decurge normal.” În plus, personalul plecat în concediu este obligat să se testeze la întoarcere, având permisiunea de a reveni la lucru a doua zi după primirea unui rezultat negativ. De la debutul panedmiei au existat doar două cazuri de infectare în echipa WPK, în primăvară, iar în rândul pacienţilor au existat câteva cazuri, însă nu în interiorul clinicii – aceştia au fost depistaţi pozitiv la prima testare, înainte de a veni la tratament.

    O altă măsură a fost instalarea unor puncte de control pentru verificarea temperaturii corpului, iar la intrarea în clinică vizitatorii sunt instruiţi să îşi dezinfecteze mâinile şi le sunt oferite măşti. În ceea ce-i priveşte pe aceştia, numărul a fost restricţionat la un vizitator/pacient, şi asta doar „în cazuri excepţionale sau în situaţii medicale speciale”. Până acum, reprezentanţii clinicii au investit 500.000 de euro în măşti, teste, personal dedicat filtrelor de access, proceduri de prevenţie COVID şi măsuri luate pentru siguranţa angajaţilor şi a pacienţilor. Lunar, la WPK s-au efectuat în jur de 300 de teste.

    De asemenea, în interiorul clinicii a fost stabilit un nou protocol de curăţenie şi dezinfecţie, pentru care este folosit un robot ultraperformant cu raze UVC. Echipamentul este fabricat în Danemarca, dispune de o tehnologie cu o eficienţă de 99.99% în distrugerea virusurilor şi bacteriilor din aer şi de pe suprafeţe şi a presupus o investiţie de circa 60.000 de euro. Potrivit reprezentanţilor WPK, „este cel mai performant robot de dezinfecţie, certificat la nivel european şi validat de teste clinice efectuate la nivel internaţional”.

    Acesta emite un spectrul de lumină UVC care neutralizează agenţii patogeni din spaţiile închise în câteva secunde şi este proiectat să funcţioneze autonom, putând fi şi operat cu uşurinţă de către personalul responsabil cu curăţenia şi dezinfecţia, prin intermediul unei aplicaţii mobile. „Odată primită o comandă, acesta trasează harta cu zona în care trebuie să acţioneze şi se deplasează singur în saloane/sălile de operaţie de la diferite etaje. Dezinfectarea unui salon este realizată într-un interval de 10 minute, productivitatea fiind astfel semnificativ crescută faţă de metodele de dezinfectare clasice. Dispozitivul notifică personalul când procedura este finalizată”, explică reprezentanţii companiei.

    În paralel cu investiţiile destinate măsurilor de siguranţă contra coronavirusului, au existat o serie de investiţii şi în extinderea centrului de oncologie, WPK Central European Academy Cancer Center (WPK CEACC), căruia i s-au adăugat opt departamente de chirurgie oncologică, noile divizii fiind concentrate pe terapia chirurgicală pentru tratarea cancerului mamar, ovarian, pulmonar, de colon (inclusiv cu extindere peritoneală), de pancreas şi de prostată, dar şi afecţiunilor vasculare şi ortopedice, maligne şi benigne. Pentru următorii 3-4 ani Walter Ebm spune că au un buget de investiţii de circa 40 de milioane de euro, destinat atât extinderii centrelor medicale cât şi amenajării unui nou cămin de bătrâni. 

    Deşi nu iau în calcul, pe viitor, deschiderea unei clinici în afara Vienei, deoarece „e mai simplu să aducem pacienţii aici decât să găsim medici buni pe care să îi ducem în altă ţară”, reprezentanţii WPK au deschis totuşi două reprezentanţe în România, una în Capitală şi una în Timişoara, fiecare cu câte un angajat.  

  • Preşedintele Belarusului închide graniţele cu Occidentul şi pune armata în stare de alertă

    După şase săptămâni de proteste în masă care îi cer demisia, preşedintele Belarusului a anunţat că pune armata în stare de alertă maximă şi închide frontierele ţării cu Polonia şi Lituania.

    Alexander Lukaşenko a declarat din nou, joi, că valul de proteste este condus de Occident şi a decis să închidă graniţele cu vecinii de la vest, Polonia şi Lituania.

    „Suntem obligaţi să retragem trupele de pe străzi, să punem armata în alertă şi să închidem frontierele din vest, în primul rând cu Lituania şi Polonia”, a declarat Lukaşenko, potrivit Al Jazeera.

    Lukaşenko a mai spus că graniţa Belarusului cu Ucraina va fi întărită.

    „Nu vreau ca ţara mea să fie în război. Mai mult, nu vreau ca Belarusul şi Polonia, Lituania să se transforme într-un teatru de operaţiuni militare în urma cărora nu se vor rezolva problemele noastre. Prin urmare, astăzi fac apel la populaţia din Lituania, Polonia şi Ucraina: opriţi-vă politicienii nebuni, nu permiteţi izbucnirea unui război!”, a transmis Lukaşenko.

    El nu a menţionat numele Letoniei, ţară vecină, care la fel ca Polonia şi Lituania, este membră NATO.