BusinessMagazin

Tag: important

  • Alegeri parlamentare 2020 – live update. Peste 4,6 milioane de români s-au prezentat la urne, până la ora 18.00.Vedeţi aici cele mai importante informaţii despre Alegerile Parlamentare

    LIVE UPDATE

    Ora 18:00

    Alegeri parlamentare 2020 – Prezenţa la vot la ora 18:00

    Prezenţa la vot pe ţară la scrutinul parlamentar a fost, duminică, până la ora 18:00, de 27,70%, adică 4.611.804 alegători, potrivit datelor anunţate de Biroul Electoral Central (BEC).

    În mediul urban, s-au prezentat la urne 2.689.723 de alegători, iar în rural – 2.348.927.

    Un număr de 63.410 alegători au votat cu urna mobilă.

    În municipiul Bucureşti, prezenţa la vot până la această oră este de 26,57%. În diaspora, s-au prezentat la urne 221.552 români.

    La alegerile parlamentare din 2016, prezenţa la urne pe ţară până la ora 18:00 a fost de 34,80%.

    Judeţele cu cea mai mare prezenţă la vot:

    Mehedinţi – 38,32%

    Teleorman – 34,19%

    Gorj – 33,27%

    Giurgiu – 32,93%

    Dolj – 32,81%

    Judeţele cu cea mai scăzută prezenţă la vot:

    Vaslui – 21,28%

    Ialomiţa – 23,34%

    Iaşi – 23,67%

    Ora 17:00

    Prezenţa la vot pe ţară la scrutinul parlamentar a fost, duminică, până la ora 17:00, de 25,02%, adică 4.190.770 alegători, potrivit datelor anunţate de Biroul Electoral Central (BEC).

    În mediul urban, s-au prezentat la urne 2.457.237 de alegători, iar în rural – 2.132.774.

    Un număr de 57.866 de alegători au votat cu urna mobilă.

    În municipiul Bucureşti, prezenţa la vot până la această oră este de 24.25%. În diaspora s-au prezentat la urne 205.248 români.

    La alegerile parlamentare din 2016, prezenţa la urne pe ţară până la ora 17:00 a fost de 30,75%.

    Judeţele cu cea mai mare prezenţă la vot:

    Mehedinţi – 35,53%

    Teleorman – 31,68%

    Gorj – 30,63%

    Giurgiu – 30,17%

    Dolj – 30,07%

    Judeţele cu cea mai mică prezenţă la vot:

    Vaslui – 19,90%

    Ialomiţa – 21,61%

    Iaşi – 22%

    Ora 16:57

    Procesul de votare din penitenciare s-a încheiat. Peste 5.000 de persoane au votat

    Peste 5.000 de persoane din penitenciare au votat, duminică, Administraţia Naţională a Penitenciarelor anunţând că procesul de votare s-a finalizat.

    „Ca urmare a dispunerii tuturor măsurilor organizatorice necesare pentru asigurarea desfăşurării în condiţii optime a procesului de vot în cadrul alegerilor pentru Senat şi Camera Deputaţilor din anul 2020, unităţile subordonate Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor au raportat finalizarea activităţii de votare, fără a fi înregistrate incidente sau manifestări de natură a perturba procesul electoral. Astfel, un număr de 5.434 de persoane private de libertate şi-au exercitat, astăzi, 06.12.2020, dreptul de vot în cadrul alegerilor pentru Senat şi Camera Deputaţilor din anul 2020”, transmite ANP.

    Potrivit sursei citate, în sistemul penitenciar sunt 21.638 persoane private de libertate.

    „Menţionăm că activităţile specifice s-au derulat cu respectarea măsurilor de protecţie impuse în actualul context epidemiologic. Persoanele implicate în procesul de vot (reprezentanţi ai secţiilor de votare, poliţişti de penitenciare, persoane private de libertate) au fost supuse triajului epidemiologic, au purtat echipamentul de protecţie respiratorie şi au urmat indicaţiile de distanţare în interacţiune”, se mai arată în comunicatul ANP.

    Ora 16:00

    Prezenţa la vot la ora 16:00

    Prezenţa la vot pe ţară la scrutinul parlamentar a fost, duminică, până la ora 16,00, de 22,62%, adică 3.776.160 alegători, potrivit datelor anunţate de Biroul Electoral Central (BEC).

    În mediul urban, s-au prezentat la urne 2.233.342 de alegători, iar în rural – 1.903.268.

    Un număr de 50.833 de alegători au votat cu urna mobilă.

    La alegerile parlamentare din 2016, prezenţa la urne pe ţară până la ora 16,00 a fost de 27,4%.

    Judeţele cu cea mai mare prezenţă la vot:

    Mehedinţi – 32,49%,

    Teleorman – 28,63%,

    Olt – 28,24%

    Judeţele cu cea mai mică prezenţă la vot:

    Vaslui – 17,95%

    Arad – 19,73%

    Ialomiţa – 19,55%

    Ora 15:00

    Prezenţa la vot la ora 15.00: Aproape 20% 

    Peste 3,5 milioane de români s-au prezentat la secţiile de votare până la ora 15.00. Cel mai mulţi votanţi sunt în Mehedinţi şi Teleorman, iar cei mai puţini Arad, Caraş-Severin, Ialomiţa, Iaşi, Maramureş, Satu Mare şi Vaslui. 

    Potrivit datelor oficiale, prezenţa la vot la ora 15.00 este de aproape 20%.

    Cei mai mulţi votanţi au fost înregistraţi în mediul urban, aproape 2.000.000, în timp ce în mediul rural au fost înregistraţi peste 1,5 milioane de alegători.

    Cea mai mare prezenţă se înregistrează în Mehedinţi – puţin peste 27% -, Gorj, de aproape 23% şi Teleorman, de aproape 24%.

    Pe de altă parte, prezenţe slabe sunt în judeţele Arad, Caraş-Severin, Ialomiţa, Iaşi, Maramureş, Satu Mare şi Vaslui.

    Peste 18 milioane de români sunt aşteptaţi să decidă care va fi componenţa Parlamentului pentru următorii patru ani. În cursa electorală s-au înscris 7.136 de candidaţi pentru cele 465 de mandate de deputat şi senator.

    La alegerile parlamentare din 2016, prezenţa la vot a fost de 39,49%.

    Ora 14:00

    Prezenţă de 16,68%.

    Peste 3 milioane de români au votat până la acestă oră.

    Urban: 1.714.297

    Rural: 1.363.437

    Prezenţa la vot la ora 14.00 este de 16.68%.

    Mult sub anii precedenţi: 20.23% în 2016, 20.56% în 2012 şi 19.48% în 2008.

    Judeţele cu cea mai mare prezenţă

    Mehedinţi – 23,62%,

    Teleorman – 20,96%,

    Olt 20,88%,

    Gorj – 19,95%

    Dolj – 19,69%

    Ora 12:02

    Prezenţa la vot la ora 12.00: 10,59%

    Aproape două milioane de români s-au prezentat la secţiile de votare în primele cinci ore de la deschiderea urnelor pentru alegerile parlamentare.

    Potrivit datelor oficiale, prezentnţa la vot la ora 12.00 este de 10,64 %.

    Astfel, au votat pe liste permanente 1.768.757 de alegători, iar pe liste suplimentare 157.601. Alţi aproape 10.000 de votanţi au folosit urnele mobile.

    Cei mai mulţi votanţi au fost înregistraţi în mediul ruban, peste 1.100.000, în timp ce în mediul rural au fost înregistraţi în primele cinci ore doar 840.404 de alegători.

    Cea mai mare prezenţă se înregistrează în Mehedinţi, de 6peste 15%. Prezenţă de peste 14% s-a mai înregistrat în judeţele Olt şi Teleorman.

    Peste 18 milioane de români sunt aşteptaţi să decidă care va fi componenţa Parlamentului pentru următorii patru ani. În cursa electorală s-au înscris 7.136 de candidaţi pentru cele 465 de mandate de deputat şi senator.

    La alegerile parlamentare din 2016, prezenţa la vot a fost de 39,49%.

    Ora 10:44

    S-a încheiat votarea în Noua Zeelandă

    Ministerul Afacerilor Externe anunţă că a doua zi a votării în străinătate la alegerile parlamentare 2020 s-a încheiat în Auckland, Noua Zeelandă. Potrivit fusului orar, următoarele secţii care se vor închide sunt cele din Australia.

    MAE anunţă că procesul de votare la alegerile pentru Senat şi Camera Deputaţilor din 5 şi 6 decembrie 2020 s-a încheiat la secţia de votare din Auckland. La secţia din Noua Zeelandă desfăşurarea procesului electoral s-a desfăşurat fără probleme şi fără prelungirea votării.

    La ora 12.00, ora României, se vor închide şi secţiile de votare din Canberra, Melbourne şi Sydney.

    La ora 10.00, ora României, votarea este în curs de desfăşurare în 694 secţii, din Asia, Europa şi Africa. Românnii votează în Australia, Republica Coreea, Japonia, China, Filipine, Malaezia, Republica Indonezia, Regatul Thailandei, Republica Singapore, Vietnam, Kazahstan, India, Sri Lanka, Pakistan, Turkmenistan, Uzbekistan, Afganistan, Armenia, Azerbaidjan, Emiratele Arabe Unite, Georgia, Sultanatul Oman, Iran, Arabia Saudită, Belarus, Etiopia, Irak, Kenya, Kuweit, Qatar, Federaţia Rusă, Turcia, Africa de Sud, Bulgaria, Cipru, Egipt, Estonia, Finlanda, Republica Elenă, Iordania, Israel, Liban, Lituania, Letonia, Republica Moldova, Palestina, Siria, Sudan, Ucraina, Zimbabwe, Albania, Algeria, Angola, Austria, Belgia, Bosnia şi Herţegovina, Republica Cehă, Croaţia, Danemarca, Elveţia, Franţa, Germania, Italia, Luxemburg, Republica Macedonia de Nord, Regatul Maroc, Muntenegru, Norvegia, Olanda, Polonia, Serbia, Slovenia, Slovacia, Spania, Suedia, Tunisia, Ungaria, Irlanda, Islanda, Portugalia, Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord şi Senegal.

    Ministerul Afacerilor Externe reaminteşte că cetăţenii români cu domiciliul sau reşedinţa în străinătate pot vota la alegerile parlamentare din anul 2020 la oricare dintre cele 748 de secţii organizate în străinătate. Secţiile de votare sunt deschise între orele 7.00 şi 21.00 (ore locale), cu posibilitatea prelungirii votării până cel mult la ora 23.59 în cazurile în care mai există alegători care la ora 21.00 se află la sediul secţiei de votare sau se află la rând în afara sediului secţiei de votare, pentru a intra în localul de vot.

    Ora 10:06

    Primele incidente la alegerile de duminică: Amendă 2.000 de lei în Capitală 

    Un bărbat a fost amendat în Capitală cu 2.000 de lei pentru apelarea abuzivă a numărului unic de urgenţă 112. Tot în Bucureşti, trei membri ai birourilor electorale de la secţii diferite s-au simţit rău.

    Purtătorul de cuvânt al Ministerului Afacerilor Interne, comisar-şef de poliţie Monica Dajbog, a declarat că până acum au fost sesizate câteva incidente, dar care nu au afectat desfăşurarea votului.

    În Bucureşti un bărbat a fost amendat cu 2.000 de lei pentru apelarea abuzivă a numărului unic de urgenţă după ce a sunat la 112 pentru a reclama faptul că o altă persoană nu purta mască de protecţie. De fapt, în urma verificărilor, s-a constatat că aspectele reclamate nu se confirmă.

    Tot în Capitală, 3 membri ai birourilor electorale de la secţii diferite au avut nevoie de îngrijiri medicale: doi pentru lipotimii şi al treilea pentru că s-a tăiat cu caterul la mână. Persoanele sunt conştiente şi au fost asistate medical la faţa locului.

    La o secţie de votare din municipiul Brăila, o persoană a reclamat că a primit un buletin care avea aplicată ştampila de vot. La faţa locului s-a deplasat echipa de cercetare pentru efectuarea de verificări.

    De asemenea, un poliţist din judeţul Gorj a raportat faptul că după preluarea pazei unei secţii de votare, aflându-se singur într-o încăpere a imobilului, alta decât cea în care este amplasată secţia de votare, a tras din greşeală un foc de armă. Incidentul s-a produs înainte de deschiderea secţiei de vot. Nu au rezultat decât pagube materiale. La faţa locului s-a deplasat o echipă operativă constituită la nivelul IPJ pentru a efectua verificări cu privire la acest incident.

    MAI a mobilizat peste 40.000 de angajaţi pentru îndeplinirea misiunilor specifice procesului electoral: aproximativ 11.000 de angajaţi MAI vor menţine ordinea publică la nivel naţional, aproape 9.000 vor verifica şi soluţiona sesizările de posibile incidente electorale, iar peste 20.000 de angajaţi vor asigura protecţia celor 18.802 de secţii de votare.

    Alţi aproape 17.000 de angajaţi au asigurat paza secţiilor de votare de ieri de la ora 18.00 până în această dimineaţă când le-au predat preşedinţilor birourilor electorale ale secţiilor de votare cu sigiliile intacte.

    Ora 10:01

    Prezenţa la vot la ora 10.00: 4,93%

    Aproape 900.000 de români s-au prezentat la secţiile de votare în primele trei ore de la deschiderea urnelor pentru alegerile parlamentare.

    Potrivit datelor oficiale, prezentnţa la vot la ora 10.00 este de 4,93%.

    Astfel, au votat pe liste permanente 800.983 de alegători, iar pe liste suplimentare 95.201. Alţi peste 1.000 de votanţi au folosit urnele mobile.

    Cei mai mulţi votanţi au fost înregistraţi în mediul ruban, peste 500.000, în timp ce în mediul rural au fost înregistraţi în primele trei ore doar peste 380.000 de alegători.

    Cea mai mare prezenţă se înregistrează în Mehedinţi, de 6,97%. Prezenţă de peste 6% s-a mai înregistrat în judeţele Olt şi Teleorman.

    Peste 18 milioane de români sunt aşteptaţi să decidă care va fi componenţa Parlamentului pentru următorii patru ani. În cursa electorală s-au înscris 7.136 de candidaţi pentru cele 465 de mandate de deputat şi senator.

    La alegerile parlamentare din 2016, prezenţa la vot a fost de 39,49%.

    Ora 08:01

    Peste 200.000 de români au votat în prima oră de la deschiderea urnelor

    232.000 de români au votat până la 8.00, în prima oră de la deschiderea secţiilor, la alegerile parlamentare de duminică, potrivit datelor oficiale.

    Prezenţa înregistrată la ora 8.00 este de peste 1,2%. Dintre alegătorii care au votat în prima oră, peste 48.000 au votat pe liste suplimentare. De asemenea, au fost înregistraţi 20 de votanţi cu urna mobilă.

    Cei mai mulţi alegători au fost înregistraţi la urne în Bucureşti, peste 25.000, urmat de judeţele Constanţa, peste 9.00, şi Iaşi şi Prahova, cu peste 8.000 de alegători.

    Peste 18 milioane de români sunt aşteptaţi să decidă care va fi componenţa Parlamentului pentru următorii patru ani. În cursa electorală s-au înscris 7.136 de candidaţi pentru cele 465 de mandate de deputat şi senator.

    La alegerile parlamentare din 2016, prezenţa la vot a fost de 39,49%.

    Ora 07:00

    Alegeri parlamentare în pandemie. Peste 18 milioane de români, aşteptaţi să voteze

    Alegerile parlamentare au început la ora 07.00. Peste 18 milioane de români sunt aşteptaţi să decidă care va fi componenţa Parlamentului pentru următotii patru ani. În cursa electorală s-au înscris 7.136 de candidaţi pentru cele 465 de mandate de deputat şi senator.

    Secţiile de votare se deschid la ora 07.00 şi se închid la ora 21.00. Alegătorii care la ora 21.00 se află la sediul secţiei de votare, precum şi cei care se află la rând în afara sediului secţiei de votare pentru a intra în localul de vot pot să îşi exercite dreptul de vot pâna cel târziu la ora 23.59.

    Alegerile parlamentare se desfăşoară o dată la patru ani şi, prin vot, vor fi aleşi 465 de parlamentari: 136 de senatori şi 329 de deputaţi. Ei vor reprezenta cetăţenii din fiecare judeţ al ţării, dar şi românii de peste graniţe sau minorităţile naţionale.

    Potrivit legii alegerilor parlamentare, numărul de mandate din fiecare judeţ este decis în funcţie de populaţie. Astfel, un deputat reprezintă 73.000 de locuitori, iar un senator 168.000 de locuitori. Conform acestui calcul, cei mai mulţi reprezentanţi ai legislativului vor veni din Bucureşti (13 senatori şi 29 deputaţi), urmat de Iaşi (5 senatori şi 12 deputaţi) şi Constanţa şi Prahova (5 senatori şi 11 deputaţi). Judeţele cu cei mai puţini reprezentanţi sunt Covasna, Călăraşi, Giurgiu, Ialomiţa, Mehedinţi, Sălaj şi Tulcea (câte 2 senatori şi 4 deputaţi).

    În total, au fost depuse 1.147 de liste de candidaţi şi candidaturi independente, la Camera Deputaţilor şi Senat. Comparativ cu 2016, când numărul candidaţilor era de 6.476, anul acesta pe liste se află 7.136 de nume.

    Dintre aceştia 4.659 candidează la Camera Deputaţilor şi 2.477 la Senat.

    În ceea ce priveşte partidele care se luptă pentru locurile din Parlament, situaţia se prezintă în felul următor:
     PMP – 641 candidaţi
     PNL – 640 candidaţi
     Pro România – 639 candidaţi
     PSD – 631 candidaţi
     Alianţa USR-Plus – 616 candidaţi (separat, USR – 390 de candidaţi / Plus – 226 de candidaţi)
     Alianţa pentru Uniunea Românilor (AUR) – 621 candidaţi
     Partidul Ecologist Român – 620 candidaţi

    Doar 42 de candidaţi independenţi s-au înscris pentru Camera Deputaţilor şi unul singur pentru Senat.

    Competiţia este mare, mai ales în judeţul Brăila, unde pentru Camera Deputaţilor se întrec 19,8 candidaţi pe loc. La polul opus, cea mai slabă luptă pentru Camera Deputaţilor se dă în Buzău, cu doar 9 candidaţi pe un loc. Tot Brăila e în fruntea clasamentului şi când vine vorba despre Senat, cu 27,5 candidaţi pe un loc. În schimb, cea mai slabă competiţie va avea loc în judeţul Prahova, unde s-au înregistrat 11,8 candidaţi pe un loc.

    Potrivit informaţiilor oferite de Autoritatea Electorală Permanentă, numărul total de cetăţeni cu drept de vot înscrişi în Registrul electoral la data de 2 decembrie 2020 este de 18.191.396.

    Duminică, la alegerile parlamentare pot vota cetăţenii români care au împlinit 18 ani până în ziua de 6 decembrie. În schimb, cei cărora li s-au interzis drepturile electorale prin hotărâre judecătorească nu se vor putea prezenta la urne.
    După efectuarea tuturor actualizărilor, situaţia numărului de alegători valabili pentru alegerea Senatului şi a Camerei Deputaţilor din data de 6 decembrie 2020 este următoarea:
     Numărul total al persoanelor care au dreptul de vot interzis este de 19.604 cetăţeni;
     Numărul total de cetăţeni români cu domiciliul în străinătate care figurează cu drept de vot la acest scrutin este 740.367 de persoane;
     Numărul total al alegătorilor români din străinătate care au optat pentru votul prin corespondenţă prin înregistrarea pe site-ul votstrainatate.ro este de 35.808 cetăţeni;
     Numărul total al alegătorilor români din străinătate care au optat pentru votul la secţia de votare prin înregistrarea pe site-ul votstrainatate.ro este de 3.078 cetăţeni.

    Pentru a vota pentru alegerile parlamentare, alegătorii trebuie să aibă acte de identitate valabile în ziua votării. Totuşi, Biroul Electoral Central a precizat că pe 6 decembrie îşi vor putea exercita dreptul constituţional şi cei al căror act de identitate expiră în perioada 1 martie 2020 – 6 decembrie 2020, în contextul epidemiei de COVID-19.

    Potrivit legii, cetăţenii români îşi pot exercita dreptul la vot în baza unuia dintre următoarele acte de identitate:
     cartea de identitate
     cartea electronică de identitate
     cartea de identitate provizorie
     buletinul de identitate
     paşaportul diplomatic
     paşaportul diplomatic electronic
     paşaportul de serviciu
     paşaportul de serviciu electronic
     carnetul de serviciu militar, în cazul elevilor din şcolile militare.

    La fel ca în cazul alegerilor locale, în secţiile de votare vor fi respectate reguli antiepidemice pentru siguranţa populaţiei. Astfel, în toate unităţile în care se desfăşoară procesul de votare pentru alegerile parlamentare vor exista recipiente cu dezinfectant pentru mâini, iar purtarea măştii de protecţie va fi obligatorie.

    Potrivit unei decizii adoptate de Comitetul Naţional pentru Situaţii de Urgenţă, la intrarea în secţia de vot va fi verificată temperatura corporală a fiecărei persoane. Înăuntru, se va menţine o distanţă adecvată, iar timpul petrecut în secţia de vorate trebuie să fie cât mai mic.

    Cu excepţia situaţiilor speciale, fiecare alegător va fi „instruit să poziţioneze actul de identitate sau documentul de identitate în suportul terminalului informatic, pentru preluarea datelor de identificare în Sistemul informatic de monitorizare a prezenţei la vot şi de prevenire a votului ilegal (SIMPV).” Dacă operatorul de calculator va fi nevoit să realizeze procedura în locul alegătorului, acesta se va dezinfecta imediat sau va schimba mănuşile.

    Deşi purtarea măştii este obligatorie, pentru identificarea votantului se va face o excepţie pentru câteva momente. Astfel, fiecare alegător va îndepărta masca pentru a-şi confirma identitatea, „la o distanţă de minimum 1,5 m faţă de operatorul de calculator şi membrii biroului electoral al secţiei de votare, iar după identificare, alegătorul îşi va repoziţiona masca acoperind nasul şi gura”.

    Instrumentele de scris şi ştampilele utilizate în timpul procesului de votare vor fi poziţionate la îndemâna alegătorilor, pentru a evita contactul direct cu membrii biroului electoral al secţiei de votare.

    După ce a votat, alegătorul îşi va aplica singur, cu ajutorul membrilor biroului electoral al secţiei de votare, timbrul autocolant ori ştampila cu menţiunea „Votat” pe actul de identitate sau documentul utilizat pentru a-şi exercita dreptul constituţional.

    În localităţile aflate în carantină în ziua votului nu vor fi restricţii privind deplasarea la urne.

    Pe 6 decembrie, cei infectaţi cu COVID-19 sau cei aflaţi în izolare, vor putea vota cu ajutorul urnei mobile.

    „Ca şi la locale am rugat oamenii să vină cu încredere, să îşi exercite acest drept fundamental, organizăm activitatea în secţiile de votare ca să reducem la minimum riscul de răspândire”, a afirmat premierul Orban.

    Iar cei din diasporă vor avea la dispoziţie un număr mare de secţii de votare pentru aceste alegeri parlamentare.

    „În diasporă am reuşit. Îl felicit pe domnul Bogdan Aurescu, am reuşit să obţinem deschiderea unui nr mare de secţii de votare şi va exista posibilitatea exercitării dreptului de vot şi în mod clar suntem în discuţii cu toate autorităţile ca să permită deplasarea şi în zonele care se află sub restricţii”, a mai spus Ludovic Orban.

  • Răzbunarea perfectă a doi angajaţi care au fost concediaţi. Au creat o afacere mai mare decât a celor care i-au concediat

    Exact când carierele lor se aflau în plină ascensiune şi amândoi primiseră roluri de conducere într-o companie importantă, Bernard Marcus şi Arhur Blank au fost concediaţi. Cu toate că pe mulţi eşecul i-ar fi descurajat, cei doi au văzut asta ca pe o oportunitate. Au înfiinţat aşadar magazinul The Home Depot, care s-a transformat, de-a lungul anilor, în cel mai important lanţ de bricolaj din SUA, cu vânzări anuale de 12 miliarde de dolari.

    Bernard Marcus s-a născut pe 12 mai 1929 în Newark, New Jersey, în familia unor evrei de origine rusă. El a urmat liceul South Side, pe care l-a absolvit în 1947. Cu toate că şi-a dorit să devină medic, părinţii săi nu şi-au permis să îi plătească taxa şcolară, aşa că Marcus a început să lucreze pentru tatăl său ca producător de dulapuri. Ulterior, s-a înscris la Universitatea Rutgers pentru o diplomă de farmacist. După finalizarea studiilor, a lucrat într-o farmacie, însă cu timpul a devenit mai interesat de partea de retail a acestei industrii.

    S-a angajat aşadar în cadrul unei companii de produse cosmetice, trecând ulterior printr-o serie de joburi în zona de retail, până când, într-un final, a obţinut poziţia de CEO al Handy Dan Improvement Centers, un lanţ de retail cu sediul în Los Angeles, care comercializa produse de bricolaj. Aici l-a cunoscut pe Arthur M. Blank, care avea să-i devină partener de business. Blank s-a născut pe 27 septembrie 1942 în Flushing, New York, în familia lui Max şi Molly Blank.

    El a absolvit cursurile colegiului Babson şi s-a angajat în cadrul Arthur Young and Company pe poziţia de senior contabil. Mai târziu s-a alăturat corporaţiei Daylin, unde a fost ales preşedinte al diviziei de produse farmaceutice a companiei. Când aceasta s-a vândut, el s-a mutat la divizia de bricolaj a firmei, Handy Dan Home Improvement Centers, în rolul de vicepreşedinte financiar. În 1978, atât Marcus cât şi Blank au fost concediaţi.

    Un an mai târziu ei au fondat magazinul de bricolaj The Home Depot, avându-i alături ca investitori pe expertul în merchandising Pat Farrah şi pe bancherul de investiţii newyorkez Ken Langone. Magazinul a revoluţionat piaţa de articole de bricolaj cu un nou concept: depozitul, care i-a transformat rapid pe fondatorii afacerii în miliardari. Marcus a fost numit primul CEO al companiei, funcţie pe care a păstrat-o timp de 19 ani, servind totodată şi ca preşedinte al consiliului, până la retragerea sa, în 2002.

    Blank a deţinut, la rândul său, timp de 19 ani, funcţia de preşedinte, până l-a succedat pe Marcus în rolul de CEO, după retragerea acestuia; a renunţat la funcţie în 2001, când s-a retras din business. În prezent, antreprenorul deţine echipele de fotbal şi soccer profesionist Atlanta Falcons şi Atlanta United. Ambii antreprenori au fost acceptaţi, în 2006, în Junior Achievement U.S. Business Hall of Fame. Anul trecut, lanţul The Home Depot a înregistrat venituri de peste 12 miliarde de dolari şi a funcţionat cu o echipă de 400.000 de angajaţi. Potrivit estimărilor publicaţiei internaţionale Forbes, în prezent averea lui Bernard Marcus se ridică la 5,9 miliarde de dolari, iar cea a lui Arthur Blank, la 5,3 miliarde de dolari. 

  • Poartă Mască

    Flextronics România 

    Motivaţie:
    Proiectul a fost dezvoltat în cadrul companiei pentru ca angajaţii şi comunitatea în general să conştientizeze importanţa purtării măştii si purtarea ei în mod corect, acoperind atât gura, cât şi nasul. Partenerii proiectului au fost angajaţii Flex România (companie care face parte din grupul singaporez Flextronics şi care produce în Timişoara echipamente de comunicaţii şi IT). Scopul campaniei de responsabilizare socială a fost, spun reprezentanţii companiei,  de a sprijini campania iniţiată de Guvernul României, de purtare a măştii atât în interiorul companiei, la locul de muncă, cât şi-n afara companiei, în situaţiile prevăzute de către legile în vigoare.

    Descrierea proiectului:
    Campania s-a derulat în mediul online si în interiorul companiei. În acest sens, mai mulţi angajaţi Flex România s-au mobilizat pentru a transmite un mesaj social, filmându-se purtând mască. Fiecare dintre ei a ales să scrie un mesaj specific pe fiecare mască, pentru ca publicul ţintă să conştientizeze asupra importanţei purtării măştii de protecţie în cadrul companiei, cât şi în comunitate. Clipurile realizate de către angajaţi au fost apoi montate într-un clip de către echipa internă Flex. Clipul a fost publicat în mediul online pe canalele oficiale ale Flex România (inclusiv social media), cât şi în interiorul companiei, pe dispozitive display accesibile tuturor angajaţilor Flex România.

    Efecte:
    În mediul online clipul a fost distribuit (şi de şters spaţiul în plus înainte de share-uit) de alţi membri din comunitate, atingând o audienţă largă. Rezultatul campaniei a fost conştientizarea şi responsabilizarea angajaţilor şi a comunităţii cu privire la importanţa purtării măştii de protecţie. „Mesajul a fost unul încurajator, optimist şi de solidaritate”, spun reprezentanţii companiei.

  • Şcoala de business

    BCR

    Motivaţie:
    Proiectul „Şcoala de Business”, o şcoală pentru cei care doresc să producă o schimbare, să crească o idee, să dezvolte o echipă a pornit de la gândul că un viitor mai bun se bazează pe educaţie şi, mai nou, pe digitalizare, iar pentru o bancă este foarte important să îşi educe clienţii care, cu cât sunt mai educaţi financiar, cu atât mai multă rezilienţă vor avea în derularea unei afaceri. Platforma este o şcoală pentru antreprenorii români, indiferent de experienţa lor. „O parte dintre participanţii la cursuri sunt persoane cu realizări profesionale remarcabile, care doresc doar să-şi structureze experienţa practică dobândită în activitatea zilnică, alţii sunt antreprenori aspiranţi, aflaţi la început de drum şi care simt nevoia unui sprijin teoretic”, explică reprezentanţii BCR. Antreprenorii pot învăţa în cadrul proiectului cum să îşi completeze abilităţile native şi simţul afacerilor cu cunoştinţele necesare pentru a avea un business inteligent. Scopul programului este aşadar acela de a creşte gradul de educare financiară a antreprenorilor, ajutându-i să conştientizeze factorii care le influenţează deciziile financiare, să înţeleagă cum să pregătească scenarii de risc şi să-şi optimizeze cheltuielile.

    Descrierea proiectului:
    Platforma s-a lansat pe 12 februarie 2020. Cursurile au fost realizate în colaborare cu Iancu Guda, cu specialiştii BCR şi iziBAC. Pe partea de marketing şi comunicare digitală s-au alăturat agenţiile Cohn and Jansen JWT şi Kondiment Worldwide. Din echipa BCR au făcut parte: Cătălin Lupoaie (manager senior Comunicare şi Afaceri Publice), Anca Luca (brand manager senior), Ana-Maria Ghiurca (coordonator echipa Online Marketing), Ovidiu Popa (expert online) şi Gabriel Stanciu (administrator portal web). Platforma cuprinde în prezent patru cursuri, cu un total de peste 30 de capitole, 37 de materiale video şi 40 de teste. Pe scurt, un mini-MBA despre finanţe, management, management de criză, marketing şi vânzări. Programul s-a adaptat rapid contextului şi încă din aprilie a lansat modulul „Soluţii inteligente pentru antreprenori pe timp de criză”. Mai mult, pentru a trece mai uşor prin pandemie şi pentru a salva cât mai multe locuri de muncă, a fost organizat şi un roadshow naţional, pornind de la conţinutul dezvoltat de Iancu Guda. Roadshow-ul a fost susţinut printr-o serie de 10 conferinţe online, la care au participat aproximativ 1.000 de antreprenori.

    Efecte:
    În doar şapte luni de la lansare, platforma a ajuns la peste 8.200 de utilizatori – antreprenori, studenţi, angajaţi şi profesori. În continuare, peste 200 de utilizatori noi se înscriu săptămânal pe site.

  • Bursele Start

    Provident Financial România

    Motivaţie:
    Proiectul Bursele stART susţine tinerii artişti talentaţi prin punerea în valoare a pasiunii lor şi transformarea talentului într-o carieră. Programul se desfăşoară împreună cu Şcoala de Valori şi cu sprijinul Ministerului Educaţiei. Bursele susţin tinerii cu vârste cuprinse între 14 şi 18 ani, talentaţi în domeniul artei „clasice” (muzică, pictură, şi desen) sau cele ale viitorului (scriere creativă, fotografie şi vlogging). Bursele sunt gândite să le dea adolescenţilor, inclusiv celor din familii cu posibilităţi limitate, acele „aripi” necesare în acest proces de autodescoperire – încredere, susţinere şi construirea fundaţiei pentru o carieră în domeniul artistic, deoarece adolescenţa este un pas extrem de important în dezvoltarea personalităţii. „Tinerii care îşi aleg vocaţia devreme în viaţă sunt cei care au şi cele mai mari şanse de reuşită, dacă primesc încrederea şi echilibrul de care au nevoie”, spun reprezentanţii Provident.

    Descrierea proiectului:
    Ideea campaniei de PR a ţinut cont de barierele pe care le pot întâmpina artiştii la început de drum, dar şi de domeniul de activitate al Provident: acordarea de credite. Astfel s-a născut tema centrală a campaniei: Credităm Arta, prin care compania şi-a propus să arate că încrederea, alături de curaj şi puţin ajutor, pot transforma talentul în carieră. Campania a durat 4 luni şi a implicat un mix de canale: social media, media tradiţională şi offline, fiind dezvoltată şi implementată de agenţia de PR Smartpoint Consulting. Trei acţiuni importante au stat la baza campaniei în 2019: în primul rând, un sondaj naţional care i-a ajutat pe organizatori să definească preconcepţiile românilor legate de o carieră în domeniul artistic, cât şi să dezvolte comunicarea cu presa. Sondajul a fost urmat de un eveniment pop-up de karaoke şi un schimb de roluri neconvenţional între bursieri şi artişti consacraţi.

    Efecte:
    În cadrul programului, aflat deja la a cincea ediţie, au fost acordate 230 de burse tinerilor talentaţi din întreaga ţară, în valoare totală de 166.000 de lei. Pe parcursul celor cinci ani, bursierii stART au câştigat peste 900 de premii la diverse concursuri naţionale şi internaţionale, iar 89% dintre tinerii care au beneficiat de burse stART au fost admişi la o facultate, 67% dintre ei alegând domenii artistice pentru studiile superioare. Astfel, ei au fost susţinuţi să îşi cultive talentul şi să îşi urmeze pasiunea. Din 2020, pe lângă sprijinul financiar, bursierii stART beneficiază şi de ateliere online de coaching, webinarii şi worshopuri în domenii precum educaţie financiară, gestionarea emoţiilor, încredere în sine sau antreprenoriat.

  • Renovare Cinema Studio Timişoara

    Groupama Asigurări 

    Motivaţie:
    Un reper important în viaţa culturală a Timişoarei, Cinematograful Studio se află de mulţi ani într-o stare de degradare acută şi este nefuncţional, în ciuda potenţialului său imens pentru viaţa culturală şi socială a comunităţii. Proiectul a fost dezvoltat în cadrul Groupama Asigurări, „în spiritul valorilor care ne ghidează întreaga activitate – solidaritate, responsabilitate, proximitate şi performanţă”, după cum spun reprezentanţii companiei, continuând direcţia de susţinere a cinematografiei în România. Groupama Asigurări a decis renovarea Cinematografului Timişoara cu scopul de a revitaliza un reper cultural important care să susţină industria cinematografiei locale şi naţionale, dar care să aibă şi beneficii sociale şi economice pentru comunitatea locală. Astfel, publicul ţintă imediat sunt cei care lucrează în domeniu, dar se extinde şi către iubitorii de cultură din comunitate şi către comunitate, în ansamblul ei. 

    Descrierea proiectului:
    Proiectul este rezultatul colaborării dintre Primăria Municipiului Timişoara (proprietarul cinematografului), Groupama Asigurări (finanţatorul proiectului de arhitectură), Institutul Francez din România şi Asociaţiile Pelicula Culturală, Marele Ecran, Documentor şi Asociaţia Română a Filmului Independent (Timishort), iar donaţia făcută de Groupama pentru lucrările de renovare se ridică la suma de aproximativ 150.000 de euro. Împreună, instituţiile implicate au contribuit la realizarea temei de arhitectură, a proiectului tehnic şi urmează să se implice în managementul programului cultural al cinematografului. Proiectul arhitectural a fost realizat de Atelier 21. Lucrările de renovare exterioare se vor realiza în spiritul clădirii şi al vecinătăţilor sale, pentru a-i pune în valoare potenţialul, personalitatea şi identitatea. Proiectul acoperă studiile de arhitectură şi autorizaţia de construire, documentaţie necesară pentru demararea lucrărilor de construcţie a locaţiei.

    Efecte:
    Cinema Studio va funcţiona sub forma unui spaţiu cultural de tip art house, integrat în reţeaua de săli Europa Cinemas, având ca domeniu principal de activitate cinematografia şi proiecţiile de filme europene independente, de artă sau de autor. Totodată, noua locaţie va deservi şi domenii conexe industriei cinematografice, printre care: producţia de film (ficţiune, documentar, animaţie), jurnalism, multimedia, fotografie, sound design, programe de educaţie cinematografică pentru copii şi tineri, spaţiu pentru transmisiuni radio, spaţiu de expoziţii şi spaţii de co-working. Viitorul cinematograf va dispune de 2 săli de proiecţie: una de 190 de locuri şi una de 64 de locuri, aceasta din urmă fiind concepută ca un spaţiu multifuncţional. Renovarea şi transformarea cinematografului vor avea ca efect imediat atragerea şi coagularea comunităţii locale de profesionişti şi iubitori de cinematografie. Pe termen lung, va susţine industria cinematografică din România, va îmbogăţi viaţa culturală a Timişoarei, va atrage turişti şi va contribui la veniturile locale. Renovarea şi transformarea spaţiului va trimite un semnal pozitiv comunităţii de artişti din România, într-un moment dificil, în care activitatea culturală are de suferit pe fondul pandemiei.

  • Cancel Cancer

    Avon România

    Motivaţie:
    Potrivit reprezentanţilor Avon România, frica de a merge la medic face ca România să fie ţara cu cea mai mare rată de mortalitate cauzată de cancerul la sân, deşi nu are şi cea mai mare incidenţă. Femeile ajung foarte târziu la medic, abia în stadiile 3 si 4, şansele de vindecare pentru cancerul de sân, atunci când este descoperit în stadiile 0 şi 1, fiind de 94%. De aceea, eforturile companiei se concentrează în primul rând pe îndemnarea româncelor să meargă la controlul periodic la sân.

    Descrierea proiectului:
    Cancel Cancer a început în 2016 sub forma unor Marşuri Roz, în zece oraşe. Iniţiativa a constat în organizarea a zece evenimente de informare despre importanţa prevenţiei cancerului de sân în România. Pe lângă aceste marşuri, compania a oferit fiecărui  participant câte o brăţară cu un cod unic, care echivala cu posibilitatea programării pentru o ecografie la o clinică privată parteneră din fiecare oraş. „În 2017 am construit un cabinet medical mobil şi alături de partenerul nostru Kaufland am colindat oraşe mici din România şi am oferit ecografii gratuite, dar şi vouchere pentru mamografie, dacă recomandarea medicului sau vârsta pacientei o impune”, povestesc reprezentanţii companiei. Publicul căruia campania se adresează este reprezentat de femei care nu au acces la informaţie, dar mai ales celor care nu au acces la servicii medicale dedicate. Proiectul a ajuns anul acesta la a patra ediţie şi va fi desfăşurat în 16 oraşe, având alocat un buget de 180.000 de dolari. În 2020 proiectul este structurat în trei etape: iulie-august, august-septembrie şi septembrie-octombrie. Echipa implicată este reprezentată de departamentul de PR din cadrul Avon şi echipa medicală din teren, având drept partener compania Kaufland, iar partea de implementare este executată de Asociaţia Simte Româneşte.

    Rezultate:
    Prin Cancel Cancer mesajul importanţei unui control la sân ajunge la milioane de femei din România, femei care nu ştiu diferenţa între ecografie şi mamografie, care nu ştiu cât de important este să mergi la un astfel de control în fiecare an, dar mai ales care nu au la dispoziţie în localităţile din care provin aparatură specifică pentru astfel de investigaţii. Din primele 5.000 de vouchere pentru ecografii gratuite oferite în cadrul campaniei, puţin peste 30% s-au şi realizat, unele contribuind la descoperirea multor cazuri de cancer de sân, în cazul unor femei care beneficiau pentru prima dată de o astfel de procedură. Anul acesta proiectul va atinge aproape 7.000 de vouchere oferite în 60 de localităţi din România.

  • Electrica pune România într-o altă lumină

    Grupul Electrica

    Motivaţie:
    Proiectul „Lumina în terapie de recuperare” a fost unul din cele cinci proiecte câştigătoare ale programului de granturi „Electrica pune România într-o altă lumină”, dezvoltat cu scopul de a susţine iniţiative ce pot aduce schimbări în cadrul societăţii, în domenii precum: sănătate şi servicii sociale, educaţie şi cultură. Proiectul implementat de asociaţia KinetoBebe are rolul de a le oferi copiilor cu deficit de intelect, ADHD, paralizii cerebrale, tulburări emoţionale, autism, tulburări de stres şcolar sau autism virtual acces la terapie de recuperare pediatrică de tip Snoezelen.

    Descrierea proiectului:
    Terapia Snoezelen este o terapie care conduce la starea de bine, de linişte şi de relaxare, reduce stresul, agresivitatea şi creează condiţii optime pentru asimilarea informaţiilor furnizate de celalalte terapii din programul terapeutic clasic. Proiectul „Lumina în terapia de recuperare”, implementat de Asociaţia KinetoBebe, va completa schema de terapie motorie şi psihică şi va facilita ameliorarea stării de sănătate pentru copii. Prin intermediul programului de granturi „Electrica pune România într-o altă lumină”  au fost dotate Centrele de Recuperare ale Asociaţiei KinetoBebe cu spaţii de dezvoltare senzorială, generată de terapia Snoezelen (supranumită şi terapia cu lumină), iar astfel 150 de pacienţi (copii şi bebeluşi) beneficiază zilnic de o nouă terapie, complementară programului clasic. Camerele senzoriale creează mediul favorabil de desfăşurare a terapiilor copiilor care s-au născut cu afecţiuni neurologice sau genetice. Astfel, în fiecare lună, în camerele senzoriale se desfăşoară peste 600 de ore de terapie. Prin folosirea kitului Snoezelen, se va putea interveni în cazul copiilor cu deficit de intelect, ADHD, paralizii cerebrale, tulburări emoţionale, autism, tulburări de stres şcolar sau autism virtual. Aceast kit se poate folosi şi de către copiii fără nevoi speciale, copii care doresc să se relaxeze, să participe la jocuri senzoriale, să îşi dezvolte inteligenţa emoţională. Două beneficii importante sunt stimularea limbajului şi facilitarea comunicării. Un alt rezultat important al proiectului urmează sa fie ghidul de bune practici pe care terapeuţii asociaţiei îl vor elabora, ghid care va cuprinde, în premieră, exemple practice de conduită din camerele senzoriale. Acest ghid are menirea să disemineze informaţia practică acumulată, dar şi să deschidă porţi de cunoaştere pentru alţi terapeuţi şi Centre de Terapie Pediatrică din România. Cele trei kituri Snoezelen au fost implementate în Centrele de Recuperare ale Asociaţiei KinetoBebe şi sunt folosite pentru terapie. Valoarea totală a proiectului este de 127.300 de lei, dintre care 60.300 de lei este suma oferită de către Electrica. 20 de kinetoterapeuţi, 6 psihologi dar şi grupe de voluntari, studenţi si practicanţi (care participă la diferite stagii în Asociaţia KinetoBebe) vor participa alături de pacienţi la şedinţele de terapie prin lumină, dezvoltându-şi, astfel, competenţele terapeutice, precum şi asimilând noi metode terapeutice şi programe complexe de terapie.

    Efecte:
    Proiectele câştigătoare au generat, până acum, efecte pozitive asupra unui număr de peste 25.000 de beneficiari, potrivit reprezentanţilor companiei. Pe durata restricţiilor de mobilitate, au fost oferite peste 1.000 de ore de terapie online, la care au participat părinţii a peste 160 de copii, prin intermediul grupului de suport KinetoBebe. De asemenea, peste 30.000 de persoane au accesat fişele cu exerciţii pentru acasă menite să contribuie la  dezvoltarea motorie a copiilor. Mai mult, părinţii au participat la webinarii care să îi ajute să înţeleagă evoluţia şi nevoile copiilor lor. 

  • Bursa Proiectelor Şcolare

    Premium Porc Group

    Motivaţie:
    În cadrul activităţilor de CSR pe care le desfăşoară, Premium Porc Group are în vedere proiecte care ţin de mediu, valori locale, sănătate şi, mai ales, de educaţie, aceasta fiind un pilon important de implicare al companiei, deoarece prin educaţie, comunităţile se dezvoltă. De aceea, în urmă cu şapte ani, compania a lansat „Bursa Proiectelor Şcolare”, un proiect desfăşurat în judeţul Vrancea. Implementarea proiectului înseamnă parcurgerea unui proces complex şi implicarea mai multor resurse – de la angajaţii Premium Porc Group, la instituţii de învăţământ, cadre didactice, autorităţi şi instituţii locale de stat. Prin acest proiect, compania şi-a propus să vină în ajutorul copiilor şi, de asemenea, să fie un exemplu pentru ceea ce înseamnă implicarea mediului de afaceri în comunităţi. Iniţiativa Premium Porc Group se orientează către copiii din provincie la care, de cele mai multe ori, nu se ajunge. Importanţa deosebită a nivelului de educaţie din aceste comunităţi a determinat compania să îşi îndrepte atenţia anual spre copii, spre viitorul acestor comunităţi, iar accesul la informaţie şi educaţie din acest moment condiţionează dezvoltarea acestora.

    Descrierea proiectului:
    „Bursa Proiectelor Şcolare” îi invită pe elevii de gimnaziu din judeţul Vrancea să participe la un concurs pe echipe, pe o temă dată care vizează teme precum mediul înconjurător şi valorile locale. Echipele sunt formate din opt elevi şi un profesor coordonator. Marele premiu este în valoare de 17.500 de euro şi este oferit şcolii din care echipa câştigătoare face parte. Şcoala câştigătoare poate alege să investească premiul într-un laborator IT, un laborator de ştiinţele naturii sau un teren de sport. Pe lângă premiul cel mare, fiecare elev şi profesor coordonator din echipele aflate pe locul I, II, şi III este răsplătit pentru efortul şi contribuţia sa la proiect. Totalul premiilor oferite de către companie ajunge la aproximativ 23.000 de euro. Proiectul este organizat anual pe parcursul a două luni, noiembrie şi decembrie. Acesta implică o investiţie de aproximativ 34.000 de euro şi o resursă umană de zece persoane, angajaţi ai companiei Premium Porc Group.

    Efecte:
    În cadrul proiectului, compania a reuşit să doteze un număr de cinci şcoli din Judeţul Vrancea cu laboratoare IT. Dotarea acestor şcoli a presupus o renovare completă a respectivei clase dedicate laboratorului, care a fost ulterior mobilată şi utilată cu calculatoare, tablă interactivă, o imprimantă multifuncţională, totul pentru ca cei mici să înveţe într-un mediu propice unei dezvoltări adaptate realităţii şi să le fie satisfăcută nevoia de cunoaştere prin tehnologie. De asemenea, peste 30 de laptop-uri, 30 tablete şi 30 telefoane de ultimă generaţie au fost oferite fiecărui elev şi profesor coordonator din echipele câştigătoare, de-a lungul proiectului încurajând astfel folosirea tehnologiei. Prin participarea la acest concurs, compania şi-a dorit să îi stimuleze pe elevi să se implice în activităţi şcolare, să-i familiarizeze cu organizarea şi realizarea unui proiect de la concept până la susţinere în faţa a peste 500 de spectatori şi să le ofere bucuria unui adevărat spectacol.

  • 6 luni în care solidaritatea a fost cuvântul cheie şi în business

    Voia să transmită un mesaj important – că vrea să doneze 5% din cifra de afaceri a tuturor firmelor în care el şi membri ai familiei sale erau acţionari – sănătăţii româneşti, pentru lupta împotriva coronavirusului. „Credeam că vreţi îmi spuneţi cum va fi afectat businessul din HoReCa”, i-am spus. „Nu, asta este evident, dar trebuie să facem ceva şi să transmitem un mesaj ca să ne urmeze şi alţii”, spunea el, după ce a menţionat că se inspirase din iniţiative de acest gen din Italia.
    Pe atunci, proporţiile coronavirusului nu ajunseseră la dimensiuni epidemice în România –  eram convinşi că măsurile de telemuncă erau temporare – iar aceasta era prima ştire de „fapte bune” care ajunsese la noi. Şi publicul nostru a fost surprins – după cum reiese din faptul că aceasta a fost citită de peste 40.000 de oameni pe site-ul Business MAGAZIN.
    Ştirile de acest gen au continuat apoi din ziua care a urmat, iar odată cu intensificarea situaţiei pandemice, remarcam în fiecare zi discursul diferit al oamenilor din mediul privat, care se desfăşura în paralel cu cel al autorităţilor. La o discuţie video într-o conferinţă de presă cu un executiv din telecom aflasem că pentru cei aproximativ 2.000 de angajaţi ai companiei care nu pot lucra de acasă, au reuşit să obţină măşti şi mănuşi în perioada în care acestea erau greu de obţinut şi, mai mult decât atât, de cel puţin două ori echipamentele lor au fost redirecţionate către spitale de autorităţi. Şi când vine vorba de fonduri, mediul privat s-a mobilizat rapid pentru a dota spitalele, de la mic la mare – totul a culminat cu construcţia spitalului modular ridicat într-un ritm în care nu credeam că se poate construi în România, la iniţiativa Asociaţiei Dăruieşte Viaţă – 650 de companii şi 250.000 de persoane au făcut donaţii, iar construcţia efectivă a acestuia s-a realizat în doar două luni.
    Cu businessurile afectate, închise în unele domenii, venituri zero, ştirile despre solidaritate au dominat cele 6 luni de pandemie.
    Dar nu doar în contextul pandemic implicarea companiilor în probleme ale societăţii devine din ce în ce mai importantă şi în România. În iniţiativele lor – chiar dacă o bună parte sunt orientate în lupta împotriva COVID-19, veţi găsi şi multe alte soluţii pentru probleme mai vechi ale societăţii româneşti.
    Cât de responsabile sunt, de fapt, companiile din România, vă lăsăm să descoperiţi chiar voi prin intermediul fişelor trimise de reprezentanţii acestora la solicitarea noastră şi reprezentanţilor platformei de resurse umane undelucram.ro, care ne-au sprijinit în propagarea mesajului referitor la acest proiect.
    Nu avem pretenţia că am cuprins în acest catalog toate iniţiativele private de îmbunătăţire a societăţii (un astfel de demers ar fi fost imposibil) – însă cele prezentate sunt cu siguranţă o parte importantă a acestora. Pe restul, sperăm să le descoperim în ediţiile viitoare fiindcă este evident că solidaritatea a devenit mai importantă ca niciodată în strategia de business a oricărei companii, iar noi suntem aici să scriem despre aceasta.

    Am început cu o ediţie specială a revistei, publicată săptămâna aceasta, iar în zilele următoare veţi regăsi şi pe site proiectele incluse aici.