Tag: IMM

  • Cum poate ajuta tehnologia ca afacerile româneşti să treacă la următorul nivel?

    Data mining, ERP, WMS sunt doar câţiva din termenii care fac parte, de câţiva ani, din noul vocabular al afacerilor. Companiile din IT numesc adaptarea la aceste noi modele digitale de afaceri drept abilitatea de a fi agil. Ce rol joacă această agilitate pentru o firmă aflată la început de drum, care sunt avantajele strategice pe care le aduce agilitatea în lupta acerbă cu competiţia? Cum ajută tehnologia firmele să ajungă la următorul nivel, în noile condiţii de piaţă? Cine câştigă în peisajul digital în care toate companiile, indiferent de dimensiunea lor, vor ţinti toţi clienţii?

    Un înalt oficial american declara cu puţin timp în urmă că este anormal ca internetul să aibă viteze mai mari în România faţă de ce oferă operatorii pe teritoriul SUA, respectiv cea mai mare putere mondială. Dacă la alte capitole România încă promite, are potenţial sau, dimpotrivă, se plasează pe ultimele locuri în tot soiul de topuri, cum ar fi puterea de cumpărare, speranţa de viaţă, venituri, pensii, consum de carne sau servicii medicale, este îndeobşte ştiut şi acceptat că accesul la internet este pe plan local unul dintre cele mai bune din lume.

    Înainte de 1993 în România nu exista nicio conexiune la internet, în timp ce pe pieţele vestice, ample reţele începuseră să se dezvolte şi un număr mare de utilizatori aveau deja acces la acesta. Acum, de multe ori când mergem în Germania, de exemplu, se întâmplă să ne conectăm la internet printr-un cablu DSL (deşi unele laptopuri nici nu mai au ieşire LAN pentru acesta); vitezele de internet wireless din România ating sau se îndreaptă spre pragul de 1 Gb/s pentru majoritatea operatorilor. Translatând ecuaţia asupra afacerilor, putem să deducem că pentru companiile care se nasc în această nouă Revoluţie Industrială – după cum a fost numită de experţi din întrega lume – tehnologizarea şi digitalizarea (fie că vorbim despre implementarea unor tehnologii noi sau aducerea unor noi modele de business) nu reprezintă doar „un must“, prin care noile firme să ţină pasul, ci constituie şi un avantaj competitiv în faţa companiilor cu istorii îndelungate, dar care nu sunt la fel de agile în adoptarea noilor unelte, din sfera tehnologică.

    Doar depăşind tiparele tradiţionalului şi afacerile din România ar putea să ajungă, metaforic vorbind, la vitezele de 1 Gb/s pentru care suntem renumiţi în toată lumea. La nivel european, IMM-urile reprezintă un factor cheie pentru creşterea economică, inovare, ocuparea forţei de muncă şi integrare socială, trăsăturile esenţiale ale IMM-urilor fiind flexibilitatea şi adaptabilitatea, potrivit Cartei Albe a IMM-urilor din România, ediţia 2016, editată de Consiliul Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii. Principalele oportunităţi în afaceri pentru cele circa 470.000 de IMM-uri de pe piaţa locală (din circa 600.000 de firme active) sunt utilizarea de noi tehnologii, alături de asimilarea de noi produse, creşterea cererii pe piaţa internă, intrarea pe noi pieţe, realizarea unui parteneriat de afaceri.

    IMM-urile sunt, potrivit celei mai recente definiţii stabilite la nivelul UE, drept companiile care au până la 49 de salariaţi şi realizează o cifră de afaceri anuală netă sau deţin active totale de până la 10 milioane de euro. Potrivit Cartei Albe, eforturile de inovare din IMM-uri s-au concentrat cu precădere spre noile produse (33,3%), abordări manageriale şi de marketing noi (24,7%), noi tehnologii (23,1%), modernizarea sistemului informatic (7,8%) şi pregătirea resurselor umane (7%). Analiza arată că organizaţiile care au obţinut rezultate mult mai bune se caracterizează prin cele mai mari ponderi ale IMM-urilor care indică modernizarea sistemului informatic şi pregătirea resurselor umane (18,5%), companiile cu rezultate mai bune se evidenţiază prin cele mai cunoscute frecvenţe în rândul întreprinderilor care vizează dezvoltarea noilor tehnologii (32,6%).

    În acelaşi timp, firmele care au obţinut rezultate mult mai slabe indică cel mai mare procent al organizaţiilor care au optat pentru dezvoltarea abordărilor de marketing (40,6%), iar firmele care au indicat absenţa abordărilor inovatoare se regăsesc printre entităţile cu performanţe mult mai slabe (75%).

    DIGITALUL, PARTE DIN ECOSISTEMUL AFACERILOR LA ÎNCEPUT

    Florina Natu are 28 de ani, este antreprenoare, a lucrat anterior în domeniul asigurărilor şi în urmă cu nouă luni a ales să-şi facă propria firmă; a identificat o nişă – aceea a pasionaţilor de produse create altfel, fără tipare, dar şi fără mult timp la dispoziţie. Povesteşte că lansarea inabox.ro, un magazin online de cadouri făcute în România, a fost firească şi necesară, acesta fiind primul ei pas în antreprenoriat; magazinul virtual este canalul principal de vânzare.

    La şase luni de la lansarea site-ului, este deja familiarizată cu tendinţele din e-commerce, pe care încearcă să le adapteze pe site-ul ei astfel încât vizita virtuală să nu aducă bătăi de cap clienţilor. Reţelele sociale o ajută să-şi valideze afacerea, iar tânăra antreprenoare nici nu poate să-şi imagineze ce alternativă ar fi ales în lipsa mijloacelor digitale ale prezentului. „Un magazin fizic implică o investiţie mai mare şi nu aş fi avut suma necesară pentru un astfel de spaţiu; însă probabil că aş fi rămas tot în zona de cadouri făcute în România.“ 

  • Tinerii pot primi de la stat până la 26.000 de euro. Care sunt criteriile pe care trebuie să le îndeplinească

    De azi tinerii pot primi de la stat până la 26.000 de euro finanţare nerambursabilă. Tinerii care vor să-şi pornească propria afacere pot cere ajutor de la stat până la 26.000 de euro prin intermediul programului Start 2015 derulat de Ministerul Economiei prin Agenţia pentru Implementarea Proiectelor şi Programelor pentru IMM-uri.

    Astfel suma de 120.000 de lei (26.000 de euro) reprezintă cel mult 90% din totalul investiţiei pe care doresc să o realizeze. Antreprenorii vor trebui să vină doar cu 10% din banii pe care doresc să îi investească. Taxa pe valoare adăugată nu este eligibilă ca şi cheltuială nerambursabilă aşa că ea va trebui să fie suportată de investitor. Trebuie reţinut faptul că solicitanul trebuie mai întâi să facă investiţii din banii săi şi apoi statui îi decontează.

    Aceast program este valabil până la  31 decembrie 2016. Potrivit Ministerului Economiei, bugetul alocat pentru acest an este de 17.000.000 de lei, bani care ar putea ajuta un număr de minimum 141 de beneficiari. Mai multe detalii despre program şi cum se face înscrierea găsiţi aici.

    Tot astăzi a început înscrierea şi pentru programul SRL-D, care se adresează tot tinerilor antreprenori, dar care până acum nu au mai derulat o afacere. Şi aici, data limită este de 31 decembrie pentru acordarea ajutorului de minimis iar guvernul a alocat un fond total de 22.700.000 de lei care va ajuta un număr de peste 500 de beneficiari.

  • Tinerii pot primi de la stat până la 26.000 de euro. Care sunt criteriile pe care trebuie să le îndeplinească

    De azi tinerii pot primi de la stat până la 26.000 de euro finanţare nerambursabilă. Tinerii care vor să-şi pornească propria afacere pot cere ajutor de la stat până la 26.000 de euro prin intermediul programului Start 2015 derulat de Ministerul Economiei prin Agenţia pentru Implementarea Proiectelor şi Programelor pentru IMM-uri.

    Astfel suma de 120.000 de lei (26.000 de euro) reprezintă cel mult 90% din totalul investiţiei pe care doresc să o realizeze. Antreprenorii vor trebui să vină doar cu 10% din banii pe care doresc să îi investească. Taxa pe valoare adăugată nu este eligibilă ca şi cheltuială nerambursabilă aşa că ea va trebui să fie suportată de investitor. Trebuie reţinut faptul că solicitanul trebuie mai întâi să facă investiţii din banii săi şi apoi statui îi decontează.

    Aceast program este valabil până la  31 decembrie 2016. Potrivit Ministerului Economiei, bugetul alocat pentru acest an este de 17.000.000 de lei, bani care ar putea ajuta un număr de minimum 141 de beneficiari. Mai multe detalii despre program şi cum se face înscrierea găsiţi aici.

    Tot astăzi a început înscrierea şi pentru programul SRL-D, care se adresează tot tinerilor antreprenori, dar care până acum nu au mai derulat o afacere. Şi aici, data limită este de 31 decembrie pentru acordarea ajutorului de minimis iar guvernul a alocat un fond total de 22.700.000 de lei care va ajuta un număr de peste 500 de beneficiari.

  • TP-LINK extinde gama de produse pentru IMM-uri. ”Estimăm o creştere cu 25% a livrărilor de echipamente pentru birouri până la finalul anului şi o pondere de 30% din total”

    TP-LINK anunţă extinderea gamelor de produse destinate întreprinderilor mici şi mijlocii şi Small Office Home Office cu noi modele de dispozitive access point de interior şi exterior. Totdată, TP-LINK anunţă doi noi parteneri de distribuţie –  MGT Educational, distribuitor de produse IT&C cu peste 75 de branduri în portofoliu şi 3700 de produse, de la echipamente de reţelistică şi supraveghere, la PC-uri, imprimante şi produse foto-videoşi Mondoplast, distribuitor specializat de echipamente şi cabluri pentru telecomunicaţii.

    ”TP-LINK este prezent în 6 din 10 case din România care folosesc echipamente Wi-Fi. Prin aceste noi parteneriate ne dorim să ajungem la cât mai mulţi clienţi şi din categoriaîntreprinderilor mici şi mijlocii (Small and Medium Business) şi a clienţilor SOHO (Small Office Home Office) şi ne bazăm pentru acest lucru pe oferta tot mai diversificată de produse şi pe raportul preţ-calitate”, a declarat Hermes Song, director general TP-LINK Romania. ”Estimăm o creştere cu 25% a livrărilor de echipamente SMB până la finalul anului şi o pondere de 30% din total”, a mai adăugat Hermes Song.

    Doua exemple pentru afacerile mici şi mijlocii sunt dispozitivele access point AC1200 EAP320 şi AC1900 EAP330 oferă viteze Wi-Fi cumulate de 1200Gbps, respectiv 1900Gbps în cele două benzi de frecvenţă.
     

  • O treime din IMM-urile din România sunt deţinute de femei; jumătate dintre clienţii BCR sunt femei

    O treime din înteprinderile mici şi mijlocii (IMM-uri) din România sunt deţinute de femei, iar cele mai mult activează în Transilvania, potrivit BCR, cel mai mare jucător din sistem, scrie ZF.

    Femeile care apelează la serviciile BCR tranzacţionează mai des şi mai mult cu cardul la POS, încasează venituri în cont cu o mai mare regularitate decât bărbaţii şi sunt mari amatoare de cumpărături offline şi online, conform datelor actualizate ale companiei.

    “Datele noastre creionează portretul unei femei care tranzacţionează fără a recurge la numerar, face cumpărături frecvent, dar şi economii, e obişnuită cu plata automată a facturilor şi optează pentru internet banking”, a afirmat Dana Demetrian, Vicepreşedinte  retail BCR.

  • Opinie Lavinia Raşca: Antreprenoriatul secolului XXI

    Spiritul antreprenorial este important pentru mediul de afaceri în general, nu numai în sectorul IMM, ci şi în corporaţii şi în sectorul nonprofit. Pe lângă contribuţia esenţială la crearea de locuri de muncă, antreprenoriatul aduce acea capacitate de inovare absolut necesară în toate tipurile de companii. Prin urmare, are un impact incontestabil asupra stabilităţii şi puterii economice.

    TENDINŢE GLOBALE ÎN ANTREPRENORIAT

    Aceste idei sunt demonstrate şi de rezultatele Global Entrepreneurship Monitor (GEM), cercetare realizată prin efortul comun al Babson Colledge, London Business School şi Universidad del Desarrollo, Santiago, Chile. În 2014, GEM a studiat antreprenoriatul din 73 de ţări unde trăiesc 72,4% dintre locuitorii lumii şi se creează 90% din produsul intern brut global. Acestea sunt clasificate atât pe zone geografice, cât şi ca stadiu de dezvoltare (economii bazate pe resurse [1], economii bazate pe eficienţă [2] şi economii bazate pe inovare [3]).
    În ţările studiate de GEM, aproximativ: 300 milioane de persoane între 18 şi 64 de ani intenţionează să înfiinţeze sau au înfiinţat de curând aproximativ 150 milioane de companii. La aceştia se adaugă în jur de 57 milioane de proprietari, manageri ai aproximativ 37 milioane de companii aflate în plin proces de dezvoltare şi inovare. Iată câteva dintre concluziile studiului:

    ANTREPRENORIATUL ESTE INFLUENŢAT DE CARACTERISTICI INDIVIDUALE:
    (1) OBSERVAREA DE OPORTUNITĂŢI
    (2) ÎNCREDEREA ÎN PROPRIUL TALENT ANTREPRENORIAL
    (3) TEAMA DE EŞEC ŞI
    (4) ÎNCLINAŢIILE ANTREPRENORIALE

    Aceste caracteristici se manifestă diferit, atât în funcţie de stadiul de dezvoltare al economiei, cât şi de zona geografică. Astfel, înclinaţiile antreprenoriale sunt cele mai pronunţate şi teama de eşec este cea mai mică în economiile bazate pe resurse şi în Africa. În schimb, situaţia este exact opusă în economiile bazate pe inovare şi în America de Nord şi Uniunea Europeană. În unele ţări ale Uniunii Europene care au parcurs în trecut lungi perioade dificile (Slovenia, Croaţia, Grecia, Spania, Portugalia) oportunităţile sunt mai greu observate.

    Antreprenoriatul este influenţat şi de valorile sociale. În Africa, antreprenoriatul este considerat cea mai bună variantă de carieră. Aici, la fel ca şi în America de Nord, antreprenorii de succes sunt foarte respectaţi, iar media îi tratează cu multă atenţie. În schimb, în Uniunea Europeană, antreprenoriatul nu este opţiunea preferată de carieră, nu conferă un statut special celor care-l practică, iar mass-media nu-i acordă o atenţie deosebită.

    Afacerile antreprenoriale iau naştere fie ca urmare a observării unei oportunităţi, fie în lipsa unei posibilităţi mai bune de câştig.
    Observarea de oportunităţi se află la baza lansării celor mai multe afaceri antreprenoriale în economiile bazate pe inovare (54,9%) şi în zone geografice ca Australia, Canada, Danemarca, Finlanda, Olanda, Trinidad şi Tobago, SUA, Taiwan (66%), sau în Singapore, Norvegia, Franţa şi Japonia (70%).

    În schimb, în Bosnia şi Herţegovina, Croaţia, Georgia, Kazahstan, Kosovo, Grecia, Spania, peste 65% dintre afaceri se nasc din nevoia de câştig şi nu ca urmare a dorinţei de a valorifica o oportunitate sesizată.

    La nivel global, antreprenorii aflaţi în stadiul timpuriu al afacerii sunt preponderent bărbaţi între 25 şi 35 de ani. Se pare că acest profil este o consecinţă a condiţiilor de finanţare şi a reglementărilor care îi favorizează. Situaţia este mai echilibrată în Australia, Olanda, Luxemburg, Danemarca, Austria, Kazahstan, Africa de Sud, Singapore, Thailanda. Cercetarea arată că femeile devin antreprenoare mai degrabă de nevoie decât ca urmare a sesizării de oportunităţi.

    ANTREPRENORIATUL ÎN UNIUNEA EUROPEANĂ ŞI ÎN ROMÂNIA

    Raportul din 2015 al Fundaţiei Post-Privatizare arată că, la nivelul Uniunii Europene, în IMM-uri lucrează 88,8 milioane de oameni, adică peste 66% din totalul forţei de muncă. Întreprinderile mici, în special start-up-urile, asigură 85% din locurile de muncă create în perioada de după criză.

    Conform rezultatelor recensământului realizat de Registrul Comerţului şi publicate de Ziarul Financiar, companiile antreprenorilor români au fost în 2014 de unsprezece ori mai numeroase decât multinaţionalele, dar au deţinut 46% din capital, iar 48% din afaceri au adus peste 55% din profitul net, creând 67% dintre locurile de muncă. Cifra de afaceri medie este de 1,2 mil. lei/companie românească şi de 14 mil. lei/companie multinaţională. Doar 35 (15%) dintre firmele antreprenorilor au depăşit în România nivelul de 500 de milioane de lei. În 2014, primele 100 de companii antreprenoriale au avut o cifră de afaceri cumulată de 60 de miliarde de lei, adică 5% din cifra de afaceri totală din economie, comparabilă cu rulajul cumulat realizat de primele trei multinaţionale (Dacia şi două companii din grupul OMV). În schimb, în perioada 2008-2014 companiile antreprenoriale româneşti au raportat an de an un sold pozitiv al profitului net, în timp ce multinaţionalele au avut pierderi nete mai mari ca profitul net, în patru din cei şapte ani. O explicaţie poate fi restructurarea drastică: în perioada crizei, au fost disponibilizaţi 720.000 de angajaţi din companiile cu capital românesc.

    Conform Fundaţiei Post-Privatizare, România ocupa în 2014 locul 17 din Uniunea Europeană după valoarea adăugată totală a firmelor mici şi mijlocii şi ultimul loc după numărul de IMM-uri active. Numărul de IMM la o mie de locuitori a fost de 21,3, faţă de 42,7 în UE. IMM-urile din România au 2,71 milioane de angajaţi, ţara noastră ocupând astfel locul opt în Uniunea Europeană ca pondere a angajaţilor din IMM în totalul angajaţilor din ţară.

    Criza globală a afectat sectorul IMM din România. Între 2008 şi 2013, numărul de companii mici şi mijlocii a scăzut cu 15,5%, numărul de angajaţi cu 6,6%, iar valoarea adăugată cu 16,6%. În acelaşi interval, evoluţia în UE a fost mult mai bună: a crescut cu 0,10% numărul de IMM şi cu 1% valoarea adăugată; doar numărul de angajaţi a scăzut cu 2,6%. Sectorul IMM din România este mai puţin competitiv, inovator şi dotat cu tehnologie de vârf în comparaţie cu cel de la nivelul Uniunii Europene, dar şi cu cel al întreprinderilor mari din ţară.
    Global Entrepreneurship Monitor 2014 oferă o perspectivă destul de optimistă asupra viitorului antreprenoriatului românesc. Conform acestuia, antreprenoriatul timpuriu s-a stabilizat în Europa Centrală şi de Est.

    În ultimii trei ani, în România a crescut procentul celor implicaţi în activităţi antreprenoriale şi interesaţi să-şi înfiinţeze propria afacere. Mai întâi sesizarea oportunităţii şi de abia pe locul doi lipsa altor variante de câştig îi motivează pe oameni să-şi înfiinţeze propria afacere. Procentul celor care intenţionează să-şi lanseze afacerea în următorii trei ani este cel mai ridicat din regiune. Conform GEM 2014, profilul tipic al antreprenorului roman care şi-a lansat de curând afacerea este bărbatul cu vârsta cuprinsă între 25 şi 44 de ani, cu studii superioare şi cu venituri în treimea de sus a veniturilor populaţiei.

     

  • Exportul este principalul motor de creştere pentru IMM-urile din Europa

    Exportul este principalul motor de creştere pentru IMM-urile din Europa, potrivit unui studiu UPS. Companiile mici şi mijlocii (IMM-uri) din Europa estimează accelerarea activităţii de export pe parcursul anului viitor. Analiza a sondat 10,717 proprietari şi manageri de IMM-uri din domenii precum auto, îngrijire a sănătăţii, high-tech, industrii şi retail şi s-a desfăşurat între 15 iunie – 7 august 2015  

    Studiul arată că: 9 din 10 IMM-uri din Europa estimează afaceri în creştere în 2016, pe fondul extinderii activităţii de export în industrii menţionate mai sus. Există o tendinţă accelerată de adopţie a comerţului online în rândul IMM-urilor . De asemenea, în ultimii trei ani, 49% dintre IMM-urile cu activitate la export au raportat o creştere a cifrei de afaceri

    În urma studiului a reieşit că Germania este ţara europeană cu cel mai mare număr de IMM-uri cu activitate de export, peste 120.000 de companii

    „IMM-urile din Europa înregistrează un avans al exporturilor şi intră în pieţe noi, beneficiind astfel de oportunităţi de creştere a afacerilor,” declară Cindy Miller, Preşedinte, UPS Europa. „Notabil este faptul că adesea cererea din partea clienţilor îi determină să înceapă activitatea de export. Bariere impuse sau reale stau în calea extinderii companiilor în această zonă, până ce clienţii îi contactează direct pentru a plasa comenzi. Într-o perioadă în plină expansiune a comerţului electronic, IMM-urile europene beneficiază de multe oportunităţi generate de activitatea de export.”

    Pentru fiecare ţară, există preferinţe clare pentru anumite destinaţii de export, cu toate că acestea se extind treptat. În general, cea mai mare piaţă non-europeană pentru export, după SUA, este Asia, urmată de Africa şi Orientul Mijlociu. China rămâne o destinaţie nesemnificativă de export, doar 11% dintre companii exportă acolo.

    „IMM-urile din Europa cu activitate de export se maturizează rapid,” spune Cindy Miller. „Acum, companiie sunt preocupate mai ales de probleme mai practice, precum siguranţa transporturilor, aşteptând sprijin din partea partenerilor logistici pentru a ajunge la cât mai multe pieţele internaţionale.”

    Majoritatea companiilor mici şi mijlocii din Europa au început activitatea de export la cererea clienţilor – reprezentanţii companiilor din Belgia, Franţa, Germania şi Marea Britanie afirmă că acesta a fost principalul driver. Acest factor se regăseşte în top trei argumente pentru IMM-urile din Europa , cu excepţia companiilor din Italia, să intre pe pieţe noi.
     

  • Opinie Lavinia Raşca: Şi antreprenorii plâng câteodată, nu-i aşa? (I)

    Da, antreprenorii plâng şi ei, cu sau fără lacrimi, pentru că sunt oameni. Povestea care urmează este tristă şi încă fără final, deoarece ea vine în urma unei întâlniri recente.

    Am revăzut un client de la centrul de consultanţă pentru IMM-uri unde lucram part time, la începutul anilor ’90. Eram la un eveniment cu foarte multă lume şi am văzut la o oarecare depărtare un bărbat elegant, dar ridat şi foarte slab, salutându-mă de la distanţă şi zâmbindu-mi politicos, dar stins, fără energie. În timp ce se apropia de mine, mi l-am amintit cum a venit, cu peste douăzeci de ani în urmă, împreună cu soţia lui, să-l consiliez să-şi pornească o afacere.

    Era plin de tinereţe şi optimism, iar soţia lui era o femeie interesantă şi veselă, cu aer zvelt, ca şi al lui. Erau ingineri şi aveau doi copii mici, care râdeau alături de ei într-o poză, pe care mi-au arătat-o. Aveau o mulţime de obiective, sub formă de sume cu multe zerouri. Atâta cifră de afaceri, atâta profit, atâtea dividende, atâţia bani pentru viitoarele case, viitoarele maşini, pentru şcolile copiilor. Şi erau puşi pe treabă şi pe făcut afaceri. Mai mult el. Ce afaceri? Orice, din care să iasă sumele pe care şi le doreau, spunea el. Clientul meu a deschis un magazin, apoi mai multe, apoi un restaurant, apoi o firmă de construcţii… şi apoi am pierdut legătura.

    Evident, când am început să vorbim, am dorit să aflu ce fac afacerile. Şi mi-a povestit. Mi-a spus că afacerile nu-i merg rău, deşi sunt într-un oarecare declin. Îi aduseseră toate bunurile despre care ştiam că şi le dorise şi multe altele, pe deasupra, la care nu se putea gândi cineva imediat după ‘90. Se zbătuse din greu ca să le obţină, cu gândul în primul rând la copii. Le dăduse mereu de toate, dar nu avusese timp şi, mai târziu, nici energie pentru ei. Nu erau apropiaţi. Intrase în vârtejul de obligaţii pe care îl naşte dezvoltarea afacerilor şi le făcuse pe toate aproape singur. Lipsise de acasă foarte mult. Soţia divorţase şi luase cu ea copiii, care nu prea voiau să-l vadă. Se bucurase vreodată de ceea ce făcea? Mi-a spus că la început îl bucuraseră banii şi poziţia socială. Dar apoi ambiţiile îi crescuseră mereu şi era atât de preocupat să le satisfacă, încât nu mai avusese timp să se gândească decât la obligaţii. Până ce s-a îmbolnăvit grav. Acum era singur, bolnav şi blazat.

    Poveşti similare există în cărţi şi în studii de caz de antreprenoriat. Aş fi preferat să citez un autor cunoscut, decât să scriu despre ceea ce am întâlnit eu, din păcate, nu o dată.

    Antreprenor cu mai multe afaceri, soţ şi tată, dar şi multă nefericire. Unii ar pune o etichetă şi ar spune: „A eşuat în realizarea echilibrului dintre viaţa profesională şi viaţa personală“. Eu nu cred în acest concept, pe care îl consider pur teoretic. Cred mai degrabă că oamenii, iar antreprenorii poate mai mult ca alţii, sunt ca nişte echilibrişti obligaţi să jongleze pe sârmă cu bile de sticlă pe care nu trebuie să le scape. Pe măsură ce apar oportunităţile şi aspiraţiile devin mai înalte, le cresc responsabilităţile. Creşte pericolul ca echilibristul, oricât de talentat, pentru că jonglează cu tot mai multe bile, să le scape pe unele şi să le spargă sau să le ciobească pe altele. Mai bine le-ar lăsa jos singur pe cele pe care le consideră mai puţin valoroase.

    Ştiu din proprie experienţă că, atunci când eşti ambiţios, e greu să accepţi că nu le poţi face pe toate deodată. Am avut şi eu momente de alegeri şi nu au fost uşoare (deşi incomparabil mai puţin dramatice ca ale antreprenorului despre care vorbeam). Au fost câteva bile de sticlă pe care le‑am spart pentru că nu am fost atentă la timp, pe altele le-am pus singură deoparte, pentru un timp sau pentru totdeauna. Cred că fiecare dintre noi avem astfel de experienţe. Important este să ni le asumăm, să învăţăm din ele şi să mergem mai departe.
    Trei lucruri m-au ajutat în momentele mele de răscruce: în primul rând să-mi înţeleg şi să-mi urmez filosofia de viaţă (claritatea şi autenticitatea ajută); în al doilea rând căldura celor din jur, cărora le-am putut spune ce probleme am şi au fost alături de mine cu sfaturi şi fapte (le sunt tuturor foarte recunoscătoare); în al treilea rând lucrul cu energia mea (fizică, mentală, emoţională, spirituală) pentru a putea fi calmă, productivă, sănătoasă şi a mă bucura în fiecare zi de viaţă şi de realizările mele.

    Cum am ajuns la aceste trei lucruri? Devenind mai atentă la mine şi în jur, documentându-mă, discutând, experimentând. Nu am pretenţia că ceea ce am să scriu în continuare este adevărul absolut, dar funcţionează la mine şi la alţii pe care-i cunosc sau despre care ştiu. Le voi prezenta pe rând.

    FIilosofia de viaţă şi interacţiunile noastre.

    Intrăm în vâltoarea vieţii fără să ştim cu adevărat cât de mult îi preţuim fiecare latură şi cum dorim ca ele să se interconecteze. Mă refer la viaţa personală, de familie, profesională şi socială. Foarte mulţi înţeleg repede cum să le armonizeze, ca pe nişte roţi, într-un angrenaj, alţii nu. Tocmai de aceea, din fericire, situaţia antreprenorului din povestea de mai sus nu este nici pe departe generală. Sunt mulţi antreprenori care au şi succes în business, dar şi o viaţă împlinită, din toate punctele de vedere. În plan profesional, îşi dau seama ce le place şi ce ştiu să facă cel mai bine, iar restul lucrurilor le deleagă. Ştiu să câştige loialitatea colegilor cărora le deleagă şi, pentru că petrec timp cu ei, ştiu în cine să aibă încredere şi pentru ce. O parte din timpul câştigat datorită delegării îl folosesc ca să se dezvolte sau ca să se odihnească şi să aibă grijă de sănătate, astfel devenind mai productivi. Iar o altă parte o petrec cu familia şi prietenii, împreună cu care fac lucruri care îi bucură pe toţi sau se implică în proiecte utile.

    Perspectiva noastră asupra vieţii se schimbă în ani. De aceea, este bine să avem un tablou la care aspirăm pentru prezent şi pe termen scurt, pe care să fim pregătiţi să-l retuşăm sau să-l schimbăm din timp în timp, când e nevoie, dar şi o imagine asupra a ceea ce vrem să lăsăm în urmă, a felului cum dorim să-şi amintească oamenii despre noi. Cu alte cuvinte, este util să ne cunoaştem propriul set de valori, misiunea şi viziunea personală, aşa cum facem în companiile noastre. Astfel, ne drămuim mai bine resursele şi suntem mai liniştiţi, pentru că luăm mai bine şi mai uşor decizii, ne simţim împliniţi.

    Ar mai fi încă ceva de adăugat, ceva ce mi-a spus tatăl meu o dată demult, când nu voiam să dau drumul niciuneia dintre bilele mele, deşi îmi era teamă că voi fi curând în pericol să le sparg: „Ai tot timpul să faci foarte multe lucruri în viaţa ta şi vei putea obţine tot ceea ce-ţi vei dori cu adevărat. Dar nu le poţi face pe toate deodată, ci pe rând. Ai răbdare şi fii înţeleaptă“. Această discuţie, de prin 1996, mi-a revenit de curând în memoria activă, atunci când am citit cartea „Un singur lucru“, a lui Gary Keller şi Jay Papasani. Ei ne invită să fim atenţi la ceea ce ne dorim cu adevărat şi să ne întrebăm: „Care este acel singur lucru pe care îl pot face în acest moment astfel încât, făcându-l, orice altceva să devină mai uşor de realizat sau chiar inutil?“. Într-adevăr, avem obiective în toate cele patru laturi ale vieţii, chiar dacă în diferitele etape ale vieţii numărul şi importanţa lor se schimbă. E bine să ne ocupăm de ele pe rând, pentru a le putea atinge mai repede, în mod armonios. Şi să ne concentrăm, pe rând asupra câte unui singur lucru din viaţa noastră personală, de familie, socială şi profesională. Încrederea în noi înşine, ritualurile, rezultatele pozitive observate cu recunoştinţă, susţinerea celor din jur – toate ajută. Nu la fel se întâmplă cu multitaskingul, care era atât de lăudat odată. Citiţi cartea, chiar merită.

    Mă opresc aici. Voi reveni peste două săptămâni cu câteva aspecte despre energie şi înţelepciune, despre relaţia noastră cu stresul, despre mult doritul şi discutatul echilibru între viaţa personală şi profesională.
     

  • Guvernul aprobă deblocarea sumei de 5 milioane lei pentru programele privind sprijinirea IMM-urilor

    “Suma de 5 milioane de lei reprezintă cea de-a cincea tranşă deblocată în 2015, din fondurile ce urmează să fie repartizate de Guvern pe o perioadă de şase luni, în mod eşalonat, pentru programele destinate IMM-urilor”, a anunţat, printr-un comunicat, Biroul de presă al Palatului Victoria.

    Ministerul Energiei, Întreprinderilor Mici şi Mijlocii şi Mediului de Afaceri aplică stategia şi programul de guvernare în domeniile energetic şi resurselor energetice, întreprinderilor mici şi mijlocii, cooperaţiei şi mediului de afaceri, în concordanţă cu cerinţele economiei de piaţă şi pentru stimularea iniţiativei operatorilor economici, menţionează sursa citată.

     

  • STUDIU: IMM-urile româneşti dau o valoare adăugată în economie sub cele din UE, la o pondere similară

    Sectoarele de producţie, comerţ, construcţii, activităţi profesionale şi transport concentrează circa două treimi (70%) din valoarea totală adăugată brută, în primele trei domenii lucrând 60% din totalul salariaţilor din IMM-uri, se arată în studiul EY “Antreprenorii vorbesc – Barometrul antreprenoriatului românesc 2015”.

    Totodată, 66,2% dintre angajaţii din România lucrează în IMM-uri, uşor sub nivelul UE, de 66,9%. În perioada 2008-2013, numărul salariaţilor din aceste firme a crescut cu două puncte procentuale, de la 64% la 66%.

    Două treimi din numărul total de firme active la sfârşitul lunii martie erau SRL-uri, cele mai multe cu sediul social în municipiul Bucureşti şi judeţul Cluj, având în medie un asociat. Dintre acestea, majoritatea (91,6%) sunt microîntreprinderi, cu 2 salariaţi în medie, un capital social mediu de 11.000 euro şi afaceri anuale medii de 47.000 euro.

    În România s-au înfiinţat peste 2,6 milioane de firme din anul 1990 până în prezent, un SRL având o durată medie de activitate de 9 ani, 9 luni şi 22 de zile.

    Studiul arată că antreprenorul român este, în general, bărbat cu vârstă între 40 şi 49 de ani, din mediul urban, activ în sectoarele de comerţ, construcţii şi transporturi.

    Barometrul, ajuns la a treia ediţie, a fost realizat în perioada 9 ianuarie – 24 februarie, pentru care au fost chestionaţi aproape 370 de antreprenori şi oameni de afaceri din România.