Tag: iesire

  • Philip Hammond: Marea Britanie nu va reduce taxele şi reglementările după Brexit

    “Impozitul majorat ca procent din economia britanică ne pune chiar în mijlocul grupului de state europene. Nu vrem să se schimbe acest lucru, chiar şi după ieşirea din Uniunea Europeană”, a spus Hammond, într-un interviu pentru cotidianul francez Le Monde.

    Potrivit analiştilor politici, Partidul Conservator este nevoit să-şi tempereze abordarea categorică privind Brexit după ce a pierdut majoritatea parlamentară în cadrul alegerilor din iunie, fiind greu să convingă Camera Comunelor să susţină reducerea taxelor şi a reglementărilor.

    “Adesea aud spunându-se că Marea Britanie are în vedere participarea la o concurenţă neloială în domeniul reglementării şi al impozitării. Acesta nu este nici planul nostru, nici viziunea noastră pentru viitor. Mă aştept să rămânem o ţară cu un model social, economic şi cultural care să fie recunoscut drept european”, a mai spus Philip Hammond.

    Hammond a precizat că Marea Britanie doreşte ca lucrătorii din UE să facă parte din economia britanică şi să-şi continue viaţa în ţară, la fel ca expaţii britanici care lucrează în Europa.

  • Cum au ieşit din sărăcie 5 dintre miliardarii lumii

    1. Howard Schultz, fondator Starbucks

    “În copilărie simţeam că mă aflu de cealaltă parte a baricadelor. ştiam că oamenii din partea cealaltă au mai multe resurse, mai mulţi bani, familii mai fericite. Simţeam nevoia să mă caţăr peste gardul care ne despărţea şi să realizez ceva ce părea imposibil celorlalţi. Poate am o cravată şi un costum acum, dar nu am să uit niciodată de unde vin”, spunea Schultz într-un interviu anterior acordat tablodiului britanic Mirror. Schultz a câştigat o bursă sportivă la Universitatea Northern Michigan şi, după încheierea studiilor, a început să lucreze în cadrul Xerox. La scurt timp, a preluat conducerea lanţului de cafenele Starbuck, care avea în acel moment 60 de cafenele în reţea. A devenit CEO-ul companiei în 1987 şi a adus Starbucks la peste 16.000 de cafenele răspândite în întreaga lume. Are o avere estimată la două miliarde de dolari.

    2. Oprah Winfrey,fondator reţeaua de televiziune OWN

    Oprah Winfrey are în prezent o avere estimată la 2,9 miliarde de dolari, dar s-a născut într-o familie săracă din Mississippi. A câştigat o bursă de studii la Tennesse State University şi a devenit primul corespondent de ştiri afro-american din Statele Unite ale Americii la vârsta de 19 ani.În 1983 s-a mutat la Chicago pentru a lucra pentru un talk-show care s-a transformat ulterior în “The Opraw Winfrey Show”.

    3.Leonardo Del Vecchio, Ray-Ben

    Născut într-o familie cu cinci copii, a fost singurul trimis de mama sa, care, după ce a rămas văduvă, nu mai reuşea să îl întreţină. S-a angajat într-o fabrică producătoare de componente auto şi rame de ochelari, iar la vârsta de 23 de ani, şi-a deschis primul atelier care a ajuns ulterior cel mai mare producător de ochelari de soare, cu branduri precum Ray Ban şi Oakley în portofoliu şi care i-au adus o avere de 15,3 miliarde de dolari.

    4. Larry Ellison, Oracle

    Ellison s-a născut în Brooklyn, New York. Fiind fiul unei mame singure, a fost crescut de către unchiul şi mătuşa lui din Chicago. După ce mătuşa sa a murit, Ellison a renunţat la colegiu şi s-a mutat în California unde a avut numersoae joburi. În 1977, a fondat Oracle, una din cele mai mari companii de tehnologie din lume şi care i-a adus o avere estimată la 41 miliarde de dolari.

    5. George Soros

    În adolescenţă, Soros s-a prefăcut drept nepotul unui angajat al Ministerului de Agricultură din Ungaia pentru a fi în siguranţă în perioada ocupaţiei naziste. A fugit din ţară în 1947 şi s-a stabilit în familia unor rude din Londra. A reuşit să se înscrie la London School of Economics după ce a strâns bani muncind ca hamal şi chelner. Înainte de a primi un job de banker, s-a angajat la un magazin de suveniruri din New York. În 1922, faimosul său pariu împotriva lirei britanice l-a transformat în miliardar în dolari, cu o avere estimată în prezent la 20 de miliarde de dolari.

    Sursa: Business Insider

  • Cum faci praf un Ferrari nou-nouţ în mai puţin de 60 de minute

    Şoferul tocmai plătise o notă de plată de 220.000 de euro;  accidentul a avut loc în Marea Britanie, în apropiere de South Yorkshire. Carosabilul era ud, iar şoferul a zburat pur şi simplu cu maşina de pe şosea.

    În mod miraculos, el a scăpat fără răni grave.

    Potrivit forţelor locale de ordine, maşina ar fi zburat 50 de metri prin aer, după care s-ar fi oprit într-un câmp; la câteva secunde după impact, maşina a luat foc.

  • Cum faci praf un Ferrari nou-nouţ în mai puţin de 60 de minute

    Şoferul tocmai plătise o notă de plată de 220.000 de euro;  accidentul a avut loc în Marea Britanie, în apropiere de South Yorkshire. Carosabilul era ud, iar şoferul a zburat pur şi simplu cu maşina de pe şosea.

    În mod miraculos, el a scăpat fără răni grave.

    Potrivit forţelor locale de ordine, maşina ar fi zburat 50 de metri prin aer, după care s-ar fi oprit într-un câmp; la câteva secunde după impact, maşina a luat foc.

  • Ameninţarea unei noi superbacterii fără rival

    Tulpini netratabile ale gonoreei se răspândesc tot mai mult, a avertizat Organizaţia Mondială a Sănătăţii, alimentând temerile că cele mai noi tipuri de antibiotice vor fi în curând inutile. Gonoreea este a doua cel mai des întâlnită infecţie cu transmitere sexuală bacteriană, cea mai frecventă infecţie cu transmitere sexuală în Marea Britanie, după Chlamydia, cu aproape 35.000 de cazuri raportate în Anglia în 2014. OMS estimează că 78 milioane de oameni din întreaga lume contractează boala în fiecare an, cei mai mulţi fiind tineri sub 25 de ani. Ultimul avertisment se bazează pe constatările din două studii, realizate de cercetătorii OMS, analizând datele din 77 de ţări. Aceştia au afirmat că în peste 50% dintre cazuri antibioticele de primă linie au fost ineficiente.

    ”Pentru a controla gonoreea avem nevoie de noi antibiotice, dar şi de teste rapide şi precise de diagnosticare care pot indica medicamentele ce funcţionează pentru fiecare infecţie în parte. Pe termen lung, avem nevoie de vaccin pentru a preveni gonoreea“, a declarat Marc Sprenger, director al secretariatului pentru rezistenţă la microbi din cadrul Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii. Iar aceste afirmaţii sunt susţinute şi de alte voci din domeniu. ”Suntem foarte preocupaţi de dezvoltarea tulpinilor de gonoree rezistente la antibiotice. Într-un timp foarte scurt, am văzut schimbări ale bacteriilor într-o rată fără precedent, ceea ce înseamnă că multe antibiotice care au funcţionat până acum nu mai sunt eficiente. Nu mai avem opţiuni“, a declarat  prof. Claudia Estcourt, membru al Asociaţiei Britanice pentru Sănătate Sexuală şi HIV. Pe lângă rezistenţa extinsă la antibioticele de primă linie pentru gonoree, mai nou creşte rezistenţa şi faţă de tratamentele din a doua şi a treia linie.

    Mulţi dintre cei care contractează boala nu prezintă niciun simptom, dar fără tratament aceasta poate provoca infertilitate şi, în cazul femeilor gravide, intervine riscul de orbire a bebeluşilor. De la introducerea antibioticelor în anii 1930, bacteriile responsabile pentru gonoree, Neisseria gonorrhoeae, au demonstrat o abilitate remarcabilă de a fi cu un pas înaintea celor mai eficiente antibiotice. ”Gonoreea este o bacterie foarte inteligentă. De fiecare dată când introducem un nou tip de antibiotic pentru tratarea acesteia, ea dezvoltă rezistenţă“, a spus Teodora Wi, specialist în reproducere umană la Agenţia Naţională pentru Sănătate din Geneva. Wi a declarat că unul dintre cele două noi studii despre gonoree publicat în revista Plos Medicine a documentat cazuri rezistente la antibiotice în Japonia, Franţa şi Spania.

    ”Aceste cazuri pot fi doar vârful aisbergului deoarece sistemele de diagnosticare şi de raportare a infecţiilor netratabile lipsesc în ţările cu venituri mici, unde gonoreea este de fapt mai frecventă.“ Aşadar, experţii adaugă în ecuaţie şi problemele de finanţare. ”Suntem preocupaţi de faptul că într-o perioadă de dezvoltare a tulpinilor de gonoree rezistente la medicamente, când opţiunile de tratament sunt din ce în ce mai limitate, finanţarea generală a serviciilor de sănătate sexuală este redusă, iar un sfert din autorităţile locale au fost nevoite să reducă cheltuielile pentru servicii de sănătate sexuală“, a spus Estcourt, făcând referire la situaţia din Marea Britanie. Ea a adăugat că situaţia este ”foarte gravă“ şi există o nevoie stringentă de noi medicamente. Şi, din păcate, în acest moment se află în dezvoltare doar trei potenţiale noi medicamente pentru gonoree, fără nicio garanţie că se vor dovedi eficace în faza finală, a declarat Manica Balasegaram, directorul parteneriatului global pentru cercetare şi dezvoltare privind antibioticele.

    ”Trebuie neapărat să profităm de oportunităţile pe care le avem, de medicamentele existente şi de cele în curs de dezvoltare. Orice tratament nou dezvoltat trebuie să fie accesibil tuturor celor care au nevoie, asigurându-se, în acelaşi timp, că este utilizat în mod corespunzător, astfel încât rezistenţa la medicamente să încetinească cât mai mult posibil“, conchide acesta.

    De la apariţia penicilinei antibioticele au transformat sistemul de sănătate şi au salvat milioane de vieţi. Astăzi, la circa 90 de ani distanţă, ca rezultat al folosirii incorecte şi excesive, antibioticele îşi pierd treptat din eficienţă, iar descoperirea altora noi se lasă aşteptată. Situaţia a fost semnalat de însuşi Alexander Fleming, descoperitorul penicilinei, care, în 1945, a tras un semnal de alarmă spunând: ”Există un mare pericol ca omul să îşi administreze doze insuficiente de antibiotic. Prin expunerea microbilor săi la cantităţi nonletale de antibiotic, va determina apariţia rezistenţei microbiene“. Ulterior, studiile au demonstrat o relaţie directă între consumul de antibiotice şi apariţia sau diseminarea liniilor bacteriene rezistente la ele.

    ”Până la mijlocul secolului, rezistenţa bacteriilor în faţa antibioticelor va fi un pericol pentru umanitate mai mare decât este cancerul în prezent; asta dacă marii lideri ai lumii nu stabilesc un acord internaţional pentru a combate această ameninţare“, spunea în 2015 George Osborne, fostul cancelar al Marii Britanii. El a atras atenţia, de asemenea, asupra sumelor enorme pe care acest lucru le-ar implica, ajungând la o valoare cumulată estimată la 100.000 de miliarde de dolari până la nivelul anului 2050. ”Nu este doar o problemă ce ţine doar de sănătate, ci şi de economie, iar costurile suferite dacă nu facem nimic ar fi mult prea mari, atât în ceea priveşte vieţile pierdute, cât din punct de vedere financiar. Statele lumii trebuie să se unească într-o abordare comună“, a completat Osborne în cadrul întâlnirii FMI la Washington.

    Conform raportului prezentat de Comisia Europeană, un sondaj Eurobarometru despre utilizarea antibioticelor şi despre informaţiile consumatorilor cu privire la acestea la nivel european, cunoştinţele europenilor rămân reduse. Spre exemplu, 57% nu ştiu că antibioticele sunt ineficiente împotriva virusurilor. 58% dintre români cred, în mod greşit, că antibioticele distrug virusurile, comparativ cu 46% media europeană; pe de altă parte, numărul românilor care au răspuns corect la această întrebare a crescut semnificativ, de la 15% în 2013, la 29% în prezent. De asemenea, 79% din români, mai mulţi cu 21% faţă de Eurobarometrul din 2013, consideră că antibioticele devin ineficiente dacă sunt luate când nu este necesar (apropiat de media UE, de 84%). Rezultatele sondajului mai demonstrează că există o legătură directă între nivelul mai bun de cunoştinţe şi un consum raţional de antibiotice.

    Criza sănătăţii publice globale în raport cu rezistenţa la antibiotice se află astăzi în centrul atenţiei OMS.

  • Românii au ieşit din nou în stradă pentru a protesta împotriva PSD-ului

    Dacă majoritatea suporterilor vişinii sunt încântaţi de ideea revenirii echipei în fotbalul românesc, chiar şi cu susţinere politică din partea PSD, pentru fanii de la T2 lucrurile stau cu totul şi cu totul altfel. Vechi contestatari ai lui Valerii Moraru, suporterii care în urmă cu câţiva ani s-au desprins din Peluza Nord, au adoptat, miercuri seară, o poziţie cât se poate de clară.

    Câteva zeci de fani au mers în miez de noapte la Primăria Sectorului 1 pentru a se asigura că mesajul pe care-l transmit e înţeles de autorităţile locale. Fanii au afişat mai multe mesaje elocvente, transmiţând că Rapid trebuie să revină, dar fără implicarea politicului.
     

    Cititi mai multe pe www.prosport.ro

  • Cel mai MARE SECRET al Bisericii Ortodoxe a ieşit la iveală. Toate bănuielile sunt CONFIRMATE. Iată DOVADA!

    Asta în condiţiile în care BOR a declarat cheltuieli filantropice, anul trecut, în valoare de peste 21 de milioane de euro. În top trei cei mai mulţi bani obţinuţi ca profit se află Arhiepiscopia Argeşului şi Muscelului, cu aproape 650.000 de euro, Mitropolia Moldovei şi Bucovinei,cu aproape 595.000 de euro, şi Arhiepiscopia Bucureştiului, cu circa 573.000 de euro.
     
    Vânzarea de lumânări, icoane şi alte obiecte de cult, precum şi închirierile au adus, anul trecut, un excedent în conturile Bisericii de 19.334.274 de lei, adică 4,2 milioane de euro, cât au raportat la Ministerul Finanţelor profit eparhiile BOR, cu un milion în plus faţă de 2015. Şi agenţia de Turism a Patriarhiei, Basilica Travel, a rămas profitabilă în 2016, cu 1.520.827 de lei, adică aproape 338.000 de euro.

    Singura care a ieşit pe minus în 2016 a fost Arhiepiscopia Craiovei, care a raportat o pierdere de peste 200.000 de euro, adică 958.887 de lei. Cu un an în urmă, acesta raportase un profit de aproape aceeaşi valoare, pierderea de la un an la altul fiind practic de 100 la sută. .

    Cea mai profitabilă eparhie a BOR este Arhiepiscopia Argeşului şi Muscelului care a raportat în 2016 un excedent de 3.035.844 lei, adică aproape 650.000 de euro. Ea este urmată în top de Mitropolia Moldovei şi Bucovinei, cu aproape 595.000 de euro profit(2.678.380 lei), Arhiepiscopia Bucureştiului, cu circa 573.000 de euro(2.581.523 lei), Patriarhia Română, cu 537.000 de euro(2.420.175 lei) şi Arhiepiscopia Timişoarei, cu  467.500 de euro(2.103.677 lei).

    Profituri înregistrate în ultimii 2 ani, potrivit site-ului Ministerului Finanţelor (LEI)

    Cititi mai multe pe www.gandul.info

     

  • Care este MOTIVUL pentru care Tupac s-a DESPĂRŢIT de Madonna. Secretul a ieşit la iveală abia acum

    Madonna a dezvăluit în 2015 că a fost cuplată cu Tupac înainte de moartea sa, în 1996, dar nu a explicat niciodată motivul pentru care cei doi şi-au încheiat relaţia. Acum, o scrisoare redactată în 1995, publicată de TMZ, dezvăluie adevăratul motiv: rasa.

    Scrisă din închisoare, la 4.30 dimineaţa, epistola adresată artistei începe cu scuze.

    ”Nu am fost genul de prieten care ştiu că sunt în stare să fiu”, a scris Shakur, care a fost închis nouă luni pentru abuz sexual.

    Acesta a continuat scriind că deşi oamenii o văd pe Madonna ca fiind ”deschisă şi încântătoare” pentru că se întâlneşte cu un ”bărbat negru”, lucrurile nu stau la fel în cazul lui.

    “Pentru mine…simt că din cauza imaginii mele aş dezamăgi jumătate din oamenii pe care îi cunosc şi care m-au ajutat să ajung persoana care sunt astăzi”, a mai scris Tupac.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Războiul ascuns declanşat de PSD a ieşit la iveală. Dragnea este arhitectul

    După câte îmi amintesc, niciodată nu a existat o reacţie atât de violentă din partea organizaţiilor celor mai puternice companii din România şi a celor mai puternici antreprenori români la adresa unor intenţii economice ale Guvernului.

    În nici 24 de ore de la anunţarea intenţiei de introducere a – impozitului pe cifra de afaceri care să înlocuiască impozitul pe profit, a taxei de solidaritate pe venit – un impozit progresiv mascat, pentru cei care câştigă mai mult de 10 salarii minime pe economie, creşterea accelerată a salariului minim pe economie – de la 1.450 de lei brut la 2.000 de lei şi la 2.300 de lei pentru absolvenţii cu studii superioare în 2018 plus creşterile din următorii ani, impozitarea suplimentară a resurselor naturale – petrol, gaze etc. sau impozitul suplimentar pe produsele care afectează sănătatea – zahărul sau băuturile carbogazoase, spre exemplu – toate marile organizaţii au fost la aceeaşi masă: Coaliţia pentru Dezvoltarea României, AMCHAM – investitorii americani, Camera de Comerţ Germană – investitorii germani, Camera de Comerţ Franceză – investitorii francezi, RBL şi AOAR – investitorii români.

    Toate măsurile de mai sus vor arunca în aer bugetele companiilor, în special ale multinaţionalelor, dar nu numai.

    Multinaţionalele deţin 49% din cifra de afaceri din România (1.178 mld. lei, adică 260 mld. euro în 2015, pe 2016 încă nu au apărut datele) şi angajează peste 1,2 milioane de oameni în 37.000 de companii.

    Companiile româneşti deţin 47% din cifra de afaceri totală, cu peste 2 milioane de angajaţi în 433.000 de companii.

    Citeşte continuarea pe www.zf.ro

  • Războiul ascuns declanşat de PSD a ieşit la iveală. Dragnea este arhitectul

    După câte îmi amintesc, niciodată nu a existat o reacţie atât de violentă din partea organizaţiilor celor mai puternice companii din România şi a celor mai puternici antreprenori români la adresa unor intenţii economice ale Guvernului.

    În nici 24 de ore de la anunţarea intenţiei de introducere a – impozitului pe cifra de afaceri care să înlocuiască impozitul pe profit, a taxei de solidaritate pe venit – un impozit progresiv mascat, pentru cei care câştigă mai mult de 10 salarii minime pe economie, creşterea accelerată a salariului minim pe economie – de la 1.450 de lei brut la 2.000 de lei şi la 2.300 de lei pentru absolvenţii cu studii superioare în 2018 plus creşterile din următorii ani, impozitarea suplimentară a resurselor naturale – petrol, gaze etc. sau impozitul suplimentar pe produsele care afectează sănătatea – zahărul sau băuturile carbogazoase, spre exemplu – toate marile organizaţii au fost la aceeaşi masă: Coaliţia pentru Dezvoltarea României, AMCHAM – investitorii americani, Camera de Comerţ Germană – investitorii germani, Camera de Comerţ Franceză – investitorii francezi, RBL şi AOAR – investitorii români.

    Toate măsurile de mai sus vor arunca în aer bugetele companiilor, în special ale multinaţionalelor, dar nu numai.

    Multinaţionalele deţin 49% din cifra de afaceri din România (1.178 mld. lei, adică 260 mld. euro în 2015, pe 2016 încă nu au apărut datele) şi angajează peste 1,2 milioane de oameni în 37.000 de companii.

    Companiile româneşti deţin 47% din cifra de afaceri totală, cu peste 2 milioane de angajaţi în 433.000 de companii.

    Citeşte continuarea pe www.zf.ro