BusinessMagazin

Tag: identificare

  • Cum ne pun hackerii viaţa în pericol

    Utilizatorii dispozitivelor smart îşi riscă nu doar intimitatea, ci chiar siguranţa fizică, arată o investigaţie recentă a specialiştilor în securitate cibernetică ai Bitdefender. Un model popular de priză inteligentă este expus riscului unor actualizări cu software periculos şi poate fi controlat de la distanţă, conform cercetării.

    Dispozitivul vulnerabil este o priză electrică inteligentă care le permite utilizatorilor să pornească sau să oprească alimentarea cu energie electrică direct de pe ecranul telefonului, potrivit informaţiilor trimise de reprezentanţii companiei. Priza poate fi folosită pentru a alimenta orice fel de aparat care necesită conectarea la o sursă de alimentare electrică – sisteme de alarmă, aparatură medicală, camere de supraveghere, senzori de fum, termostate, televizoare smart, etc.

    Cercetarea arată că atacurile cibernetice care vizează dispozitive inteligente nu se mai limitează doar la prejudicii materiale sau la încălcarea drepturilor fundamentale ale omului prin accesarea datelor personale până la cel mai mic detaliu, ci pot pune în pericol viaţa şi integritatea corporală prin oprirea funcţionării acestora.

    Principalele vulnerabilităţi identificate sunt legate de proceduri de autorizare şi autentificare insuficiente, care permit modificarea parolei dispozitivului, injectarea de cod periculos şi, ulterior, controlarea de la distanţă a acestuia. Astfel, atacatorii pot nu doar ajunge în reţeaua de internet a victimelor, de unde să colecteze date personale şi parole, ci chiar să oprească alimentarea cu energie electrică. În cazul anumitor dispozitive, sistarea alimentării cu energie conduce la oprirea dispozitivului, ceea ce poate cauza inclusiv pagube materiale sau vătămări corporale.

     „Spre deosebire de alte vulnerabilităţi ale dispozitivelor inteligente identificate anterior, acest tip de atac poate fi orchestrat de oriunde din lume. Practic, atacatorul nu trebuie să se mai afle în aceeaşi reţea de internet în care e conectat dispozitivul, ci îl poate controla cu uşurinţă de la distanţă sau chiar crea reţele de botneţi (dispozitive controlate de răufăcători pentru a răspândi spam şi a instala ameninţări pe alte calculatoare)”, spune Alexandru Bălan, Chief Security Researcher al Bitdefender.

    Sfaturi pentru utilizatori

    Cercetarea le reaminteşte utilizatorilor riscurile de securitate pe care Internetul Lucrurilor le aduce, dat fiind că exploatarea anumitor vulnerabităţi poate avea consecinţe serioase nu doar legate de confidenţialitate, ci şi legate de siguranţa fizică.

    1. Faceţi o scurtă cercetare înainte de a cumpăra un dispozitiv smart pentru locuinţă. Cronicile de pe internet pot descrie problemele de confidenţialitate pe care alţi utilizatori le-au identificat.

    2. Testaţi gadgetul şi înţelegeţi cum funcţionează. Încercaţi să găsiţi răspunsuri la următoarele întrebări: Cum se conectează la internet? Ce date accesează? Unde stochează datele şi în ce circumstanţe? Pot ajunge datele pe mâna unui necunoscut, dacă reţeaua Wi-Fi este atacată? Calculaţi raportul între riscuri şi beneficii.

    3. Citiţi declaraţia producătorului dispozitivului legată de protejarea dreptului la viaţă privată. 

    Numărul dispozitivelor conectate la Internet a depăşit nivelul de patru miliarde de unităţi la finele anului 2015, iar industria va continua să se dezvolte într-un ritm alert pe fondul plusului de confort oferit utilizatorilor.

    În luna martie, specialiştii Bitdefender au analizat alte patru dispozitive inteligente populare, cu peste 150.000 de clienţi la nivel global, şi au reuşit să controleze gadgeturile, fără cunoştinţa proprietarului: WeMo Switch (dispozitiv care foloseşte o reţea Wi-Fi ca să controleze televizoare, becuri, boxe, termostate, etc.), Lifx (bec inteligent controlat prin Wi-Fi), MUZO Cobblestone Wi-Fi Audio Receiver (sistem audio care redă muzica de pe smartphone sau tabletă) şi Link Hub (consolă cu două becuri electrice care permite administrarea sistemului de iluminat). Rezultatele au fost publicate în raportul ”Internet of Things. Riscuri în locuinţele conectate”. 

  • Cum ne pun hackerii viaţa în pericol

    Utilizatorii dispozitivelor smart îşi riscă nu doar intimitatea, ci chiar siguranţa fizică, arată o investigaţie recentă a specialiştilor în securitate cibernetică ai Bitdefender. Un model popular de priză inteligentă este expus riscului unor actualizări cu software periculos şi poate fi controlat de la distanţă, conform cercetării.

    Dispozitivul vulnerabil este o priză electrică inteligentă care le permite utilizatorilor să pornească sau să oprească alimentarea cu energie electrică direct de pe ecranul telefonului, potrivit informaţiilor trimise de reprezentanţii companiei. Priza poate fi folosită pentru a alimenta orice fel de aparat care necesită conectarea la o sursă de alimentare electrică – sisteme de alarmă, aparatură medicală, camere de supraveghere, senzori de fum, termostate, televizoare smart, etc.

    Cercetarea arată că atacurile cibernetice care vizează dispozitive inteligente nu se mai limitează doar la prejudicii materiale sau la încălcarea drepturilor fundamentale ale omului prin accesarea datelor personale până la cel mai mic detaliu, ci pot pune în pericol viaţa şi integritatea corporală prin oprirea funcţionării acestora.

    Principalele vulnerabilităţi identificate sunt legate de proceduri de autorizare şi autentificare insuficiente, care permit modificarea parolei dispozitivului, injectarea de cod periculos şi, ulterior, controlarea de la distanţă a acestuia. Astfel, atacatorii pot nu doar ajunge în reţeaua de internet a victimelor, de unde să colecteze date personale şi parole, ci chiar să oprească alimentarea cu energie electrică. În cazul anumitor dispozitive, sistarea alimentării cu energie conduce la oprirea dispozitivului, ceea ce poate cauza inclusiv pagube materiale sau vătămări corporale.

     „Spre deosebire de alte vulnerabilităţi ale dispozitivelor inteligente identificate anterior, acest tip de atac poate fi orchestrat de oriunde din lume. Practic, atacatorul nu trebuie să se mai afle în aceeaşi reţea de internet în care e conectat dispozitivul, ci îl poate controla cu uşurinţă de la distanţă sau chiar crea reţele de botneţi (dispozitive controlate de răufăcători pentru a răspândi spam şi a instala ameninţări pe alte calculatoare)”, spune Alexandru Bălan, Chief Security Researcher al Bitdefender.

    Sfaturi pentru utilizatori

    Cercetarea le reaminteşte utilizatorilor riscurile de securitate pe care Internetul Lucrurilor le aduce, dat fiind că exploatarea anumitor vulnerabităţi poate avea consecinţe serioase nu doar legate de confidenţialitate, ci şi legate de siguranţa fizică.

    1. Faceţi o scurtă cercetare înainte de a cumpăra un dispozitiv smart pentru locuinţă. Cronicile de pe internet pot descrie problemele de confidenţialitate pe care alţi utilizatori le-au identificat.

    2. Testaţi gadgetul şi înţelegeţi cum funcţionează. Încercaţi să găsiţi răspunsuri la următoarele întrebări: Cum se conectează la internet? Ce date accesează? Unde stochează datele şi în ce circumstanţe? Pot ajunge datele pe mâna unui necunoscut, dacă reţeaua Wi-Fi este atacată? Calculaţi raportul între riscuri şi beneficii.

    3. Citiţi declaraţia producătorului dispozitivului legată de protejarea dreptului la viaţă privată. 

    Numărul dispozitivelor conectate la Internet a depăşit nivelul de patru miliarde de unităţi la finele anului 2015, iar industria va continua să se dezvolte într-un ritm alert pe fondul plusului de confort oferit utilizatorilor.

    În luna martie, specialiştii Bitdefender au analizat alte patru dispozitive inteligente populare, cu peste 150.000 de clienţi la nivel global, şi au reuşit să controleze gadgeturile, fără cunoştinţa proprietarului: WeMo Switch (dispozitiv care foloseşte o reţea Wi-Fi ca să controleze televizoare, becuri, boxe, termostate, etc.), Lifx (bec inteligent controlat prin Wi-Fi), MUZO Cobblestone Wi-Fi Audio Receiver (sistem audio care redă muzica de pe smartphone sau tabletă) şi Link Hub (consolă cu două becuri electrice care permite administrarea sistemului de iluminat). Rezultatele au fost publicate în raportul ”Internet of Things. Riscuri în locuinţele conectate”. 

  • Autorităţile franceze l-au identificat pe adevăratul lider al atentatelor din noiembrie 2015

    Autorităţile franceze au declarat că au descoperit identitatea adevăratului lider al atacurilor militanţilor islamişti de la 13 noiembrie 2015, declarându-l pe Abdelhamid Abaaoud doar unul dintre coordonatori, informează site-ul agenţiei Reuters.

    Noi documente oficiale au fost publicate de Bernard Bajolet, comandantul Direcţiei Generale a Securităţii Externe, în cazul unei anchete efectuate cu uşile închise asupra activităţilor teroriste din Franţa.

    Bajolet nu a dezvăluit însă identitatea persoanei suspecte, şi nici dacă aceasta este încă în viaţă.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Tocmai au emojionat biblia. Dar treaba când o încep?

    M-am minunat un pic că presa din România, atât de excitată de tot ce este nou şi amuzant şi trendy, a ratat, cel puţin până în momentul în care scriu acest text, ştirea cu Biblia tradusă în limba milenialilor. Care este istoria? Un ins care se identifică şi el doar printr-un emoji – „tipul cool cu ochelari de soare“ – s-a gândit că ar putea rămâne în istoria viitorilor 100 de ani dacă va traduce Biblia, şi drept urmare a programat un „traducător“ care a înlocuit în jur de 200 de cuvinte cu circa 80 de iconiţe (asta nu-i un soi de limitare, de eliminare a nuanţelor?, întreb cu o faţă de smiley). Procesul de „traducere“ a celor 66 de cărţi a luat în jur de şase luni. Rezultatul demersului „tipului cool cu ochelari de soare“ este la vânzare în magazinul iTunes, iar o variantă pentru Android va apărea în curând. Alte platforme nu sunt receptive la noua cultură, şi de aceea munca lui „cool-dude-with-sunglasses emoji“ nu va putea ajunge la clienţii Amazon, care nu permite folosirea emoticoanelor (asta nu-i un soi de limitare, de eliminare a nuanţelor? şi tocmai de la Amazon!?!, întreb din nou cu o faţă de smiley). Reacţiile, spune tipul cu ochelari de soare, au fost împărţite, unele mai amabile şi apreciative, altele mai dure. Întrebat despre nivelul scăzut de sentimente religioase pe care îl deţine tânăra generaţie, tipul cool a zis că el mizează pe răspândirea păcii (folosind desigur emoticonul cu cele două degete) şi a dragostei (emoticon inimă roşie). Dar că este „«emoticon biceps flexat»ly“, adică „strongly“, adică puternic de acord cu mesajul lui Isus.

    Aleluia, frate!, am exclamat, şi m-am uitat un pic pe traducerea Bibliei. I-aş sugera tipului cool să facă şi o traducere inversă, pentru că multe dintre emoticoanele lui nu-mi spun nimic şi drept urmare sunt lipsit de înţelepciunea tehnologizată. Nu am avut la dispoziţie varianta completă, chiar sunt curios cum arată Cântarea cântărilor sau Ecleziastul, emojionate.

    Ziceam mai sus de ceva întrebări pe care ar trebui să ni le punem. Şi vreau să spun că poate este momentul ca lumea civilizată să depăşească perioada fetişizării tinerei generaţii şi să vadă ce le oferă, în ce mediu îi formează, înainte de a-i înzestra cu virtuţi magice. Am început să mă gândesc la asta cu ceva vreme în urmă, după o întâlnire cu un grup de tineri, bine dotaţi şi bine tehnologizaţi. Şi le-am spus teoria aceea despre cum vor schimba ei lumea cu tehnologia şi cu o abordare proaspătă – credeam sincer, în acel moment, asta. Am început să am dubii în momentul în care un tânăr din grup, îngrijorat de greaua misiune ce îi aştepta, a întrebat: „Cum, ce trebuie să facem pentru a schimba lumea?“. Pai să fii tu însăţi, simplu, tânăr, inteligent, este de ajuns, îi răspund; altfel nu trebuie nimic, nici eforturi speciale, nici nopţi nedormite, nici manifestaţii în stradă.

    Problema este că atât de mult li s-a spus acestor tineri asta – şi aici am făcut şi eu o greşeală – încât întreaga generaţie s-a trezit cu o vână mesianică un pic nefondată. Nu este nimic rău în a miza pe tinereţe – chiar Business Magazin va pune pe piaţă, în zilele următoare, a 11-a ediţie a catalogului tinerilor manageri de top – dar, ca în orice demers uman, exagerarea este cât se poate de dăunătoare. Şi zic că milenialii ar trebui să înceapă, dacă tot au ajuns driverul societăţii, să se ia în serios, să priceapă că nu chiar orice lucru îţi trece prin cap înseamnă musai o idee bună şi să se apuce de treabă. Un studiu al Forrester, una dintre cele mai influente companii de cercetare din lume, intitulat chiar „The Kids Are Overrated“ identifică câteva mituri legate de mileniali şi le demontează pe rând: unul se referă la ideea că tehnologia îi face diferiţi; o bună parte dintre persoanele în vârstă au deja şi folosesc în mod curent tehnologie, un smatphone cel puţin, ceea ce îi transformă într-o grupă de consumatori la fel de importantă ca şi tinerii, pentru că sunt mai numeroşi, mai bogaţi şi mai sănătoşi decât generaţiile trecute. Din 85 de inovaţii şi tehnologii disruptive apărute în ultimii 80 de ani aşa cum le-a selectat Bloomberg Businesweek, doar 25 au apărut după 1980 – printre care CNN, PowerPoint-ul, moneda euro sau bascheţii Jordan de la Nike, şi doar şapte după anul 2000, printre care smartphone-ul, Twitter, YouTube, Facebook sau mariajul gay. Epoca de aur a inovaţiei umane a început după al doilea război mondial şi s-a terminat la începutul anilor ‘80, asta însemnând cele mai importante medicamente, care au făcut ca populaţia lumii să crească şi să trăiască mai mult, transportul aerian de masă, computerele, energia nucleară, sateliţii, agricultura industrială, pilula sau automobilul personal. Acea perioadă avea un zbor supersonic transatlantic care astăzi nu mai este. Acea perioadă a trimis un om pe Lună, azi mai există o singură naţie care are rachete ce pot duce oameni sau obiecte pe orbită, iar exploarea spaţiului se mută spre o zonă de interese comerciale. Medicamentele se înghesuie mai degrabă în zona placebo, şi oamenii mor în continuare de boli ce ar fi trebuit învinse de mult. Inovaţiile se regăsesc acum într-o zonă consumeristă, regăsindu-se într-o zonă tehnologică de masă, subţirică şi fără fond. De aia zic, e buna şi Biblia cu emoji, dar treaba când o începeţi?

  • Modificări la RATB: controlorii obligaţi să poarte veste reflectorizante

    Începând cu 2 iunie 2016, controlorii RATB sunt obligaţi să poarte veste reflectorizante albastre. Măsura a fost luată de RATB pentru a-i încuraja pe cei care circulă cu mijloacele de transport să îşi valideze cardurile de călătorie.

    Astfel regia de transport speră să îşi sporească încasările.

    “Am instituit un nou element de identificare vizuală în rândul controlorilor de bilete. Este vorba de o vestă pe care scrie «Control RATB», vestă prin care ne propunem întărirea autorităţii de control. Scopul nu este acela de a amenda călătorii care nu au bilet, ci de a-i determina să-şi cumpere un titlu de transport. Profilul controlorului este altul acum. El a devenit interfaţa Regiei. Este reprezentantul RATB în teritoriu. El poate da informaţii călătorilor privind anumite trasee, de exemplu. Considerăm că acest element de identificare vizuală este benefică pentru bucureşteni. Schimbarea face parte dintr-un amplu proiect de îmbunătăţire a imaginii RATB. Vor urma şi alte acţiuni în acest sens”, a declarat purtătorul de cuvânt al RATB, Constantin Tobescu, potrivit b365.ro

    Foto: Alex Mihaileanu

  • Facebook şi Google, investigate de ANAF

    Facebook, Google şi alte companii din industria online, care nu sunt înregistrate în România, sunt investigate de Fisc, potrivit unei declaraţii a lui Dragoş Doroş, şeful ANAF, într-o emisiunea a Digi 24.

    Şeful Fiscului spune că se încearcă identificarea veniturilor realizate de mai multe companii IT, dar care nu se reflectă în declaraţii de impozite la noi, pentru a putea fi taxate corespunzător.

    „Plătesc ceva taxe, dar ele se află în acelaşi pool de analiză în felul în care plătesc taxe şi ar trebui să plătească taxe. O să vedem în urma analizei dacă ar trebui sau nu să plătească mai multe taxe, dar scopul pentru care facem această analiză este evident că da, credem că da”, a declarat Dragoş Doroş pentru Digi 24.

    „Trebuie să identificăm sursele de venit şi dacă acele surse de venit pe care le realizează nu doar aceste două companii, e vorba de industria online, aici avem discuţii mai complicate şi mai complexe, e vorba şi de site-urile de vânzări online ş.a.m.d., toate astea se află în vizorul nostru”, a dat asigurări şeful Fiscului.

    „Dacă acele venituri care se localizează pe teritoriul României, dar ele – prin plăţi electronice sau alte mecanisme – nu sunt vizibile sau declarate, noi să le impozităm în România”, a explicat Dragoş Doroş.

  • 18 economişti pentru rezolvarea crizei europene

    Volum cu 18 semnatari, coordonat de Daniel Dăianu, Giorgio Basevi, Carlo D’Adda şi Rajeesh Kumar, toţi autorii şi coordonatorii fiind specialişti în economie, „Criza zonei euro şi viitorul Europei“ îşi propune să identifice căile prin care Europa poate ieşi din criză şi din stagnare.

    Cartea, apărută iniţial în 2014 la editura Palgrave Macmillan, nu invocă doar risipa bugetară, ci identifică şi problemele de organizare instituţională şi aranjamentele de politici care au favorizat dezechilibrele tot mai mari dintre statele membre. Extrem de dens şi de documentat, volumul explică în prima parte dinamica dezechilibrelor economice care au stat la baza decalanşării crizei; Radu Vrânceanu, decan pentru cercetare şi profesor de economie la ESSEC Business School din Paris, crede că a luat sfârşit epoca creşterii bazată pe datorii şi că nicio ţară cu raport datorie – PIB mare nu poate fi ferită de riscul lipsei de lichidităţi.

    Partea a doua a cărţii analizează managementul crizei în zona euro şi relaţia dintre politică şi economie; este plină de opinii interesante, precum aceea că moneda euro este în primul rând o creaţie a diplomaţiei, iar criza a scos la iveală neajunsurile sale structurale. Jonathan Story, profesor emerit de economie politică internaţională şi Shell fellow în transformare economică, emerit, la INSEAD din Franţa, identifică chiar o „problemă germană“ în zona politicilor uniunii, dar şi care sunt relaţiile dintre politică şi economie în spaţiul european.

    A treia parte priveşte spre viitor, capitolul semnat de profesorii Francesco Nicoli şi Fabian Zuleeg prezentând trei scenarii de ieşire din criză şi implicaţiile acestora pentru politicieni şi societate. Ei vorbesc de un „impas permanent“, de o „tranziţie îndelungată“ sau de o „abordare comprehensivă“ – numele sunt grăitoare. Daniel Dăianu vine cu ideea redefinirii în întregime a aranjamentelor politice şi instituţionale din zona euro în vederea eliminării neajunsurilor, a remedierii rupturilor tot mai mari care se manifestă în uniune, dar şi îmblânzirea pieţelor financiare, în condiţiile în care autorul consideră că valurile de dereglementare din ultimele decenii sunt principala cauză a crizei. O carte care ar trebui citită de oricine face afaceri în Europa.

  • 18 economişti pentru rezolvarea crizei europene

    Volum cu 18 semnatari, coordonat de Daniel Dăianu, Giorgio Basevi, Carlo D’Adda şi Rajeesh Kumar, toţi autorii şi coordonatorii fiind specialişti în economie, „Criza zonei euro şi viitorul Europei“ îşi propune să identifice căile prin care Europa poate ieşi din criză şi din stagnare.

    Cartea, apărută iniţial în 2014 la editura Palgrave Macmillan, nu invocă doar risipa bugetară, ci identifică şi problemele de organizare instituţională şi aranjamentele de politici care au favorizat dezechilibrele tot mai mari dintre statele membre. Extrem de dens şi de documentat, volumul explică în prima parte dinamica dezechilibrelor economice care au stat la baza decalanşării crizei; Radu Vrânceanu, decan pentru cercetare şi profesor de economie la ESSEC Business School din Paris, crede că a luat sfârşit epoca creşterii bazată pe datorii şi că nicio ţară cu raport datorie – PIB mare nu poate fi ferită de riscul lipsei de lichidităţi.

    Partea a doua a cărţii analizează managementul crizei în zona euro şi relaţia dintre politică şi economie; este plină de opinii interesante, precum aceea că moneda euro este în primul rând o creaţie a diplomaţiei, iar criza a scos la iveală neajunsurile sale structurale. Jonathan Story, profesor emerit de economie politică internaţională şi Shell fellow în transformare economică, emerit, la INSEAD din Franţa, identifică chiar o „problemă germană“ în zona politicilor uniunii, dar şi care sunt relaţiile dintre politică şi economie în spaţiul european.

    A treia parte priveşte spre viitor, capitolul semnat de profesorii Francesco Nicoli şi Fabian Zuleeg prezentând trei scenarii de ieşire din criză şi implicaţiile acestora pentru politicieni şi societate. Ei vorbesc de un „impas permanent“, de o „tranziţie îndelungată“ sau de o „abordare comprehensivă“ – numele sunt grăitoare. Daniel Dăianu vine cu ideea redefinirii în întregime a aranjamentelor politice şi instituţionale din zona euro în vederea eliminării neajunsurilor, a remedierii rupturilor tot mai mari care se manifestă în uniune, dar şi îmblânzirea pieţelor financiare, în condiţiile în care autorul consideră că valurile de dereglementare din ultimele decenii sunt principala cauză a crizei. O carte care ar trebui citită de oricine face afaceri în Europa.

  • Managerii spun că mita şi corupţia sunt în declin

    Potrivit studiului, există un nivel crescut de susţinere a acţiunilor împotriva mitei şi a corupţiei, atât din partea guvernelor cât şi din partea instituţiilor internaţionale. Colaborarea între diverse instituţii a dus la condamnarea unor nume importante anul trecut şi a intensificat eforturile de a aplica standarde internaţionale atunci când vine vorba de transparenţă vizavi de cei care deţin companii.

    Grupul de lucru format din statele membre ale G20 a identificat, ca punct critic în lupta globală împotriva corupţiei, abuzul structurilor de tip offshore prin care se încearcă ascunderea unor activităţi criminale. Acelaşi lucru a fost subliniat şi de membri ai Băncii Mondiale, care s-au angajat să impună reguli de transparenţă atunci când vine vorba de acţionarii unor astfel de structuri.

    Referindu-se la Europa de Est, autorii raportului notează că această zonă aduce destul de multe provocări companiilor care vor să investească, iar încrederea în mediul legislativ lipseşte de multe ori.
    Ideea că anumite acţiuni ale autorităţilor sunt motivate politic scade gradul de încredere în acestea, iar asta ridică semne de întrebare cu privire la evoluţia luptei împotriva corupţiei.

    Unele state din regiune au introdus acte normative care să protejeze sursele anonime, practică des întâlnită în Vest. Rămâne de văzut cât de mult succes va avea această strategie; 20% dintre respondenţii din Europa de Est au declarat că loialitatea este motivul pentru care nu ar raporta astfel de incidente către instituţiile abilitate; în Slovacia, spre exemplu, siguranţa personală este principalul motiv pentru care angajaţii nu ar raporta un incident de fraudă.

    Corupţia este percepută ca o practică uzuală, astfel că reprezentanţii unui business trebuie să se asigure că valorile şi regulile prezentate angajaţilor fac referire şi la astfel de acte.

    Modul în care statele din estul Europei luptă împotriva criminalităţii de acest tip variază puternic, iar singurele state care s-au remarcat în ultima perioadă sunt Polonia şi România. Polonia, spre exemplu, a mărit simţitor numărul de angajaţi din poliţie, în vreme ce România a fost extrem de activă în punerea sub acuzare şi condamnarea unui număr de politicieni sau oameni de afaceri. Rusia, pe de altă parte, a apelat la modificări de ordin legislativ, obligând funcţionarii publici să îşi declare bunurile.

    „Conform studiului, 90% dintre respondenţii din România cred că instituţiile de aplicare a legii sunt pregătite să pună sub acuzare cazurile de corupţie, atunci când acestea sunt întâlnite. Acţiunile proactive întreprinse de către Parchet, în special de către Direcţia Naţională Anticorupţie, sunt recunoscute în UE şi considerate la nivel mondial drept poveşti de succes. Pe de altă parte, rezultatele studiului evidenţiază ca fiind necesară o mai mare comunicare a instituţiilor de aplicare a legii pentru a creşte susţinerea publicului în acţiunile de urmărire penală a persoanelor fizice“, a declarat Kenan Burcin Atakan, partener, liderul departamentului de investigare a fraudelor şi soluţionare a disputelor din cadrul EY România.

    Autoritaţile de reglementare admit ameninţarea reprezentată de corupţie şi mită pentru un sistem financiar aflat deja sub presiune şi au început să coopereze tot mai intens la nivel transfrontalier pentru a-i responsabiliza pe indivizi în privinţa actelor ilegale. Astfel de eforturi par puternic susţinute de respondenţi, 83% dintre aceştia fiind de acord că anchetarea indivizilor implicaţi în astfel de acte va ajuta la ameliorarea nivelului de fraudă, mită şi corupţie în viitor.

    Cu toate acestea, în contextul unui procent de 42% dintre respondenţi care admit că pot justifica un comportament lipsit de etică pentru atingerea ţintelor financiare şi cu 16% din membrii echipelor financiare de la nivelul imediat inferior directorului financiar care sunt gata să justifice efectuarea de plăţi în numerar pentru a atrage şi reţine clienţi de afaceri, managerii responsabili cu problemele de etică şi conformitate din companii par să se confrunte cu o mare provocare pentru a-şi menţine organizaţiile în afara ariei de investigaţie a procurorilor anticorupţie.

     

  • Ce pot învăţa managerii de la un cal – VIDEO

    Într-un careu format din stâlpi între care este legată o panglică, un director de resurse umane dintr-o multinaţională trebuia să convingă un cal să se învârtă în jurul ei în galop. Calul a ales să sară din careu de două ori, iar reacţia s-a repetat şi la cel de al doilea cal adus în careu“, descrie George Leca un exerciţiu din programul de training pe care îl organizează împreună cu soţia sa, Corina Leca, în cadrul proiectului Horse Eye. „Animalul ia o decizie după ce analizează într-o fracţiune de secundă peste zece semnale nonverbale, cum ar fi bătaia puternică a inimii, pupila mărită, postura, poziţia membrelor“, îmi explică Leca, ce a observat că astfel pot fi scoase în evidenţă o serie de competenţe legate de leadership cum ar fi orientarea spre obiective, lucrul în echipă, aplicarea presiunii cu discernământ în business sau crearea unui mediu în care oamenii se pot exprima.

    Leca are o experienţă de peste 15 ani de management în companii multinaţionale, acumulată atât în ţară, cât şi peste hotare, şi a găsit un echilibru între viaţa de corporatist şi pasiunea pentru cai. În prezent, îşi împarte timpul între responsabilităţile funcţiei de Europe head of project management office (PMO) în cadrul grupului SAB Miller şi rolul de trainer la Horse Eye. Înainte de a se alătura SAB Miller, George Leca a lucrat timp de un an ca program manager pentru joint venture-ul dintre Orange şi Vodafone şi ca PMO manager în cadrul Orange, pentru alţi şase ani. A pus bazele Horse Eye în 2013, împreună cu Corina Leca, soţia sa, inspiraţi de pasiunea lor comună, caii. Corina Leca intrase deja în antreprenoriat în 2004 cu propria firmă de evenimente corporate, după cinci ani petrecuţi în zona de marketing, în industria hotelieră.

    Horse Eye este o companie de învăţare experienţială, care organizează seminarii de business şi leadership din România în care facilitatorii sunt caii. Până în prezent, peste 50 de companii şi 700 de participanţi au beneficiat de un astfel de training, Horse Eye, iar veniturile firmei sub care operează această activitate se plasează între 50.000 şi 70.000 de euro anual (în această valoare fiind incluse şi partea de organizare de evenimente, marketing şi comunicare). Metodele de învăţare folosesc doar exerciţii directe cu caii, inspirate de situaţii concrete din mediul de business.

    După trei ani de la începutul acestui proiect, au ajuns să organizeze 30 de astfel de seminarii pe an. Iar dacă la început se adresau mai ales companiilor multinaţionale din diferite industrii – printre care asigurări, FMCG, IT, farma – ulterior au avut drept clienţi şi companii mai mici, mai ales din domeniul avocatorii de business. „Au vrut să testeze cum să fie empatici şi nu simpatici, să îşi testeze calitatea şi simplitatea în comunicare“, exemplifică el obiectivele angajaţilor companiilor de avocatură.

    Potrivit lui Leca, problemele reale din afaceri îşi pot găsi rezolvarea în lucrul cu animalul, iar exerciţiile sunt revelatoare pentru managerii din poziţii de top, potrivit lui Leca. Directorul de resurse umane din exemplul oferit de el a dat dovadă de o atitudine dominatoare asupra animalului şi a aflat astfel că exercita presiune şi în relaţiile cu angajaţii. Se fereşte să folosească termenul de greşeli, însă printre alte printre lucrurile pe care a observat că au tendinţa să le facă majoritatea managerilor cu care a lucrat se numără neconcordanţa între ceea ce spun şi ceea ce fac, un comportament managerial asociat cu dominanţa şi controlul – despre care spune că este neagreat de către cal, a cărui reacţie este mai sinceră decât un angajat care nu va mărturisi acest lucru şefului său, dar va alege să plece, să nu colaboreze sau să se izoleze.