În cazul lui Iohannis, absenteismul făţiş ascunde o strategie de a rupe guvernarea PSD-UNPR tocmai prin metoda prin care PSD a obligat PNL să iasă de la guvernare şi să rupă USL.
Gabriel Oprea, aliat de guvernare al premierului Victor Ponta, a făcut azi, în ziua în care se votează moţiunea de cenzură a PNL contra Executivului, un anunţ-surpriză.
Liberalii au nevoie de o mobilizare maximă a propriilor parlamentari, dar şi de votul aleşilor din celelalte partide pentru a dărâma Guvernul. Iată cum arată situaţia acum:
ALERTĂ PENTRU PONTA! ANUNŢUL DE ULTIMĂ ORĂ AL ALIATULUI OPREA
Semnată de 109 deputaţi PNL, PND (fost PPDD), PMP şi neafiliaţi, moţiunea n-a fost votată nici măcar de toţi semnatarii, bilanţul la urnă fiind 96 de voturi şi 184 de voturi contra. PNL n-a avut succes nici la votul în Cameră asupra încuviinţării cererii DNA de urmărire penală a lui Laszlo Borbely de la UDMR, unde 125 de deputaţi au votat pentru şi 154 contra, în condiţiile în care PNL şi-a pus deputaţii să voteze la vedere, ca să nu fie suspectaţi că se opun justiţiei.
Următorul test, unul decisiv, ar fi posibila moţiune de cenzură care ar urma să fie depusă de PNL dacă guvernul Ponta insistă să treacă noul Cod fiscal prin asumarea răspunderii în parlament în loc să-l propună spre dezbatere. După ce şeful Senatului, Călin Popescu-Tăriceanu, a trimis o scrisoare deschisă foştilor colegi din PNL, propunându-le un armistiţiu pe tema Codului fiscal, cu argumentul că acesta este „cea mai liberală reformă fiscală din 2004, de la introducerea cotei unice“, PNL l-a in-vitat în parlament pe ministrul finanţelor, Darius Vâlcov, ca să le explice cum vrea guvernul să com-penseze pierderile de venituri rezultate din aplicarea facilităţilor fiscale incluse în Cod, întâlnirea ur-mând să aibă loc la 17 martie.
Premierul Victor Ponta a declarat că guvernul îşi va asuma răspunderea în parlament pentru proiec-tul Codului fiscal, care va fi gata în jur de 18-20 martie, numai dacă liberalii blochează adoptarea acestuia, adăugând că apreciază faptul că acestora le-a venit „mintea de pe urmă“ şi nu mai combat propunerile PSD în materie fiscală.
În lipsa unei perspective clare de dărâmare rapidă a guvernului, liberalii încep încet-încet să se re-orienteze spre gherila normală pentru un partid de opoziţie care vrea pur şi simplu să cucerească simpatiile electoratului: copreşedinta Alina Gorghiu a anunţat că PNL va propune până la finele lui martie un proiect legislativ pentru votul în diaspora, incluzând mărirea numărului de parlamentari pentru diaspora, „ca rezultat al consultărilor cu societatea civilă“.
Aceasta intervine însă după ce PSD şi PNL s-au înţeles în Comisia de cod electoral ca românii din străinătate să fie reprezentaţi de 2 senatori şi 5 deputaţi la viitoarele alegeri, singurul protest ulterior venind din partea PMP, care a cerut 10 deputaţi şi 5 senatori pentru diaspora. Cât despre programul de guvernare al PNL, potenţialul premier din umbră Cătălin Predoiu a explicat că documentul a început să fie dezbătut în grupurile parlamentare ale partidului şi că va fi definitivat până la sfârşitul lunii, urmând ca pe baza lui PNL să-i cheme la luptă contra guvernului pe toţi parlamentarii „care vor să facem România lucrurilor bine făcute“.
Întrebat de jurnalişti în legătură cu afirmaţia preşedintelui Klaus Iohannis potrivit căreia acesta îşi doreşte un guvern PNL, Ponta a spus că ultimul vot dat actualului guvern în Parlament a fost în urmă cu doar o lună şi că rezultatul a fost de 377 de voturi “pentru” şi 143 “împotrivă”.
“Cred că actuala majoritate nu doar că este stabilă, dar poate să guverneze foarte bine până în 2016, iar dacă guvernează foarte bine va câştiga alegerile. Şi Băsescu şi-a dorit guvernul său şi n-a ieşit prea bine“, a spus Victor Ponta.
Premierul a adăugat: “Avem obligaţia să lucrăm toţi, adică preşedinte cu premier şi Parlament”.
“Voi face tot ce ţine de mine să nu se întoarcă la guvernare cei care în 2010 luau şpăgi de la Microsoft, cei care retrocedau pe milioane de euro tot felul de terenuri, cei care au blocat fondurile europene sau cei care au dus TVA la 24%. Dacă vin alţii mai buni ne gândim“, a precizat Victor Ponta.
Preşedintele Klaus Iohannis a declarat, joi, la Realitatea TV, că îşi doreşte un guvern PNL, cu care să se simtă confortabil şi să pună în aplicare viziunea sa pe zece ani, precizând că relaţia cu guvernul actual este una instituţională, normală.
”Da, eu îmi doresc un Guvern PNL. Nu fac niciun secret din asta”, a spus Iohannis, precizând că ”una este ce avem acum, colaborăm instituţional, alta este dacă va fi un guvern, acum sau după 2016, cu cât mai repede cu atât mai bine”.
El a mai spus că îşi doreşte ”un Guvern cu care se simte confortabil, cu care, dacă merge la Bruxelles, să spună: Domnule preşedinte, Guvernul meu şi cu mine..”.
Despre relaţia cu actualul Guvern condus de Victor Ponta, preşedintele a precizat că are o relaţie instituţională, normală. ”Acest Guvern a fost aici, când am devenit preşedinte, nici nu i-am ales, nici nu îi resping. Instituţional, nu e treaba preşedintelui, dar cu acest guvern nu văd cum să pun în practică viziunea mea pe zece ani pentru România”, a spus Iohannis.
El a continuat: ”Eu îmi doresc un guvern PNL, dar trebuie să vedem cum, ce mi-aş dori, varianta optimală, şi ce se poate”, adăugând că preşedintele nu poate schimba Guvernul.
”Acum nu avem alegeri, dar este posibil, am spus-o şi înainte de alegeri, şi toată lumea a observat că vor începe mişcări în Parlament. Se vor forma noi grupuri. Acest lucru se întâmplă, lucrurile se întâmplă în Parlament. Este posibil, pe parcursul acestui an, să fie mişcări între partide, să se scimbe majoritatea, şi este normal, când actuala Opoziţie vine cu o moţiune de ceznură şi schimbă guvernul. Aşa funcţionează democraţia, este normal, este natural, şi atunci vom avea alt guvern”, a mai spus Iohannis.
UDMR a decis în 27 noiembrie, la Consiliul Permanent al Uniunii, ieşirea de la guvernare, recomandarea urmând să fie validată în şedinţa CRU de sâmbătă, de la Târgu Mureş.
Kelemen Hunor a spus la acel moment că, în urma alegerilor prezidenţiale, UDMR a înţeles mesajul electoratului, respectiv ca Uniunea să se întoarcă mai mult către alegători. El a menţionat că Uniunea nu vrea să creeze instabilitate prin ieşirea de la guvernare şi că a ajuns la concluzia că Guvernul poate funcţiona şi poate avea stabilitate şi fără UDMR.
“Am constatat că şi fără noi Guvernul Ponta are majoritate. (..) Stabilitatea politică nu depinde de participarea noastră la guvernare. Nu vrem să creăm instabilitate, să dăm jos guverne, nu există nicio astfel de intenţie de a da un vot negativ Guvernului, care şi fără noi poate funcţiona (…) Recomandarea Consiliului Permanent pentru Consiliul Reprezentanţilor Unionali care va avea loc pe 13 decembrie este continuarea a ceea ce ştim foarte clar că este de făcut. Ne întoarcem şi ne ocupăm de comunitatea noastră, în Parlament vom susţine toate demersurile pentru susţinerea comunităţii noastre”, a afirmat liderul UDMR.
El a precizat că decizia Consiliului Permanent al UDMR de a recomanda CRU ieşirea de la guvernare a fost luată cu majoritate, fiind înregistrate două abţineri şi niciun vot împotrivă, iar înaintea şedinţei Consiliului Permanent au avut loc consultări cu organizaţiile judeţene ale Uniunii.
Întrebat dacă CRU ar putea întoarce propunerea, liderul Uniunii a spus că “orice este este posibil”, dar nu crede că se va întâmpla.
Premierul Victor Ponta şi preşedintele UDMR Kelemen Hunor au avut, luni, la Parlament, o discuţie tehnică privind retragerea Uniunii de la guvernare, liderul UDMR precizând, după întrevedere, că miniştrii maghiari vor pleca din funcţii în momentul instalării noilor miniştri din Guvernul Ponta 4.
UDMR deţine în actualul Cabinet două portofolii – al Culturii, prin Hegedüs Csilla (de asemenea unul dintre cei patru viceprim-miniştri ai Guvernului Ponta) şi al Mediului, prin Korodi Attila. Reprezentanţi ai Uniunii ocupă, de asemenea, mai multe funcţii de secretar de stat.
Premierul Victor Ponta a precizat că UDMR va ieşi de la guvernare nu doar la nivel de miniştri, ci şi la nivel de secretari de stat, pentru că şi acestea reprezintă funcţii politice, el arătând de asemenea că schimbarea prefecţilor pe care Uniunea îi are în Harghita şi Covasna urmează a fi discutată.
Din Guvernul Ponta 3 a făcut parte pentru o perioadă şi liderul UDMR Kelemen Hunor (vicepremier şi ministru al Culturii), el anunţând însă în vară decizia de a se retrage din funcţii, cu rămânerea UDMR la guvernare, în contextul unor controverse privind iniţiativa cetăţenească referitoare la minorităţi. “Cunoscând acest compromis adoptat de premierul Victor Ponta şi de mine (n.r. – privind iniţiativa cetăţenească referitoare la minorităţi), s-a ajuns la concluzia că UDMR rămâne în guvernare. Eu o să mă retrag în zilele următoare din funcţia de ministru al Culturii şi din funcţia de vicepremier (…). Nu pot să fiu şi în Guvern şi parte a procesului (n.r. – procesul de la Curtea de Justiţie a Uniunii Europene) din partea iniţiatorilor”, a spus Kelemen, la finalul unei reuniuni din luna iulie a Consiliului Permanent al UDMR.
Guvernul Ponta 3, pe care UDMR se pregăteşte să îl părăsească, este cel de-al optulea Cabinet din care Uniunea a făcut parte începând cu anul 1996.
Astfel, UDMR a avut în Guvernul Victor Ciorbea (decembrie 1996 – aprilie 1998) doi reprezentanţi – ministrul Turismului, Akos Birtalan, şi un ministru delegat pe lângă primul ministru pentru minorităţi naţionale, Gyorgy Tokay.
După ce prim-ministru a devenit Radu Vasile (aprilie 1998 – decembrie 1999), UDMR a rămas aliat la guvernare al CDR, având în acest Cabinet portofoliulul Sănătăţii (ocupat succesiv de doi reprezentanţi – Francisc Baranyi şi Hajdu Gabor).
Şi prim-ministrul Mugur Isărescu (decembrie 1999 – decembrie 2000) optează să îl păstreze pe Hajdu Gabor ca ministru al Sănătăţii în Cabinetul său.
În perioada 2000-2004, UDMR a susţinut în Parlament guvernarea PDSR fără să facă parte, însă, din Guvern.
Uniunea revine la guvernare în perioada 2004-2008, iniţial împreună cu Alianţa D.A., apoi, după ieşirea PD din Guvern, îşi asumă, alături de PNL, rolul de guvern “ultraminoritar”.
În perioada 2004-2008 (Cabinetele Tăriceanu 1 şi Tăriceanu 2), Marko Bela a fost, până în 2007, ministru de stat pentru coordonarea activităţilor din domeniul culturii, învăţământului şi integrării europene, portofoliul Comunicaţiilor şi tehnologiei informaţiei a fost deţinut, succesiv, numai de membri ai Uniunii – Zsolt Nagy, Laszlo Borbely, Iuliu Winkler şi Karoly Borbely, funcţia de ministru al Mediului şi gospodăririi apelor a revenit, din aprilie 2007, lui Attila Korodi. În perioada 2004 -2007, Laszlo Borbely a ocupat funcţia de ministru delegat pentru lucrări publice şi amenajarea teritoriului, ulterior fiind numit ministrul Dezvoltării, lucrărilor publice şi locuinţelor. Un alt ministru UDMR din Guvernul Tăriceanu a fost Iuliu Winkler, care a ocupat funcţia de ministru delegat pentru comerţ.
După scrutinul parlamentar din 2008, UDMR intră în opoziţie alături de PNL. În decembrie 2008, după alegeri, Marko declara că liderii UDMR şi PNL au convenit să îşi coreleze mişcările şi să se consulte cât mai des în ceea ce priveşte eventualele majorităţi în care ar putea intra, acesta lăsând să se înţeleagă că o alianţă cu liberalii ar fi prima opţiune a Uniunii, pentru ca, ulterior, Marko să nu excludă şi o alianţă cu PDL.
În 10 decembrie 2008, preşedintele de atunci al PSD, Mircea Geoană, declara la finalul negocierilor PSD-PDL pentru formarea unei coaliţii de guvernare că PSD va intra la guvernare fără ca Uniunea să facă parte din Executiv.
“Dacă nu se va respecta condiţia PSD, ca UDMR să nu fie la guvernare, atunci nu va mai fi nici guvern PSD-PDL”, arăta el, adăugând că are mandat explicit din partea conducerii PSD, a Comitetului Executiv Central, să negocieze o formulă de guvernare care să excludă UDMR.
În replică, liderul PDL, Emil Boc, declara că democrat-liberalii negociază în continuare şi cu UDMR, iar Marko Bela declara, în urma întâlnirilor din acea perioadă cu liderii PDL, că democrat-liberalii îşi menţin poziţia ca reprezentanţii Uniunii să facă parte din viitoarea formulă guvernamentală.
Totuşi, la finalul negocierilor, UDMR nu este inclusă în coaliţia de guvernare formată după alegeri din PDL şi alianţa PSD+PC, “Parteneriatul pentru România”. Alianţa de guvernare între democrat-liberali şi social-democraţi se rupe, însă, în octombrie 2009, când PSD iese de la guvernare.
În data de 13 octombrie 2009, UDMR a votat, alături de celelalte partide din opoziţie, pentru demiterea Guvernului Boc, după ce semnase, alături de PNL, moţiunea de cenzură.
După căderea Guvernului Boc, Uniunea s-a alăturat PSD, PNL şi grupului minorităţilor naţionale din Camera Deputaţilor pentru formarea unui nou guvern, care să fie condus de Klaus Iohannis. În pofida eforturilor celor patru formaţiuni, preşedintele Traian Băsescu a optat să îl menţină în funcţia de premier pe Emil Boc, reprezentant al partidului care la ultimele alegeri câştigase cel mai mare număr de mandate.
Ulterior acestor eşecuri, Uniunea optează să intre la guvernare alături de PDL.
Scurta perioadă de opoziţie a UDMR se încheie în decembrie 2009, când Uniunea intră la guvernare alături de PDL şi UNPR, în Guvernul Boc 2.
Consiliul Reprezentanţilor Unionali al UDMR a votat atunci intrarea Uniunii la guvernare. Înainte de vot, liderul UDMR Marko Bela a amintit poziţia Uniunii înainte de formarea unor guverne şi i-a întrebat pe reprezentanţii Consiliului Reprezentanţilor Unionali dacă moralitatea există în politică.
“Noi, totuşi, cu cine să mai ţinem? Să mergem la Sibiu cu Klaus Iohannis, în opoziţie cu PNL sau alături de Mircea Geoană? UDMR a fost în diverse poziţii în viaţa politică din România. Nu vreau să despic firul în patru, să spun fiecare partid unde era acum cinci ani. Majoritatea guvernamentală va exista şi fără UDMR, vă spun eu”, a afirmat Marko Bela.
El a arătat că intrarea UDMR la guvernare înseamnă totuşi o garanţie şi că reprezentanţii Uniunii vor încerca să obţină la maxim “posibilităţile guvernării”, în timp ce intrarea în opoziţie prezintă riscuri mai mari.
În cadrul coaliţiei PDL-UDMR, Marko Bela a fost vicepremier, Kelemen Hunor ministru al Culturii, Laszlo Borbely şi Cseke Attila au condus Ministerul Mediului şi Pădurilor şi, respectiv, Ministerul Sănătăţii.
După demisia lui Emil Boc, în februarie 2012, UDMR continuă activitatea la guvernare, alături de PDL şi UNPR, în Cabinetul Mihai Răzvan Ungureanu (februarie 2012 – aprilie 2012).
UDMR a fost în opoziţie în timpul Guvernului Victor Ponta 1 (mai 2012 – decembrie 2012) şi Guvernului Ponta 2 (decembrie 2012 – martie 2014), dar s-a alăturat PSD, UNPR, PC, după ruperea USL, în Guvernul Ponta 3 (martie 2014 – prezent).
Preşedinţii PSD şi UDMR, Victor Ponta şi, respectiv, Kelemen Hunor, au semnat, la 3 martie 2014, la Palatul Parlamentului, acordul pentru intrarea Uniunii la guvernare. După semnare, Ponta a precizat că întotdeauna a apreciat “competenţa şi seriozitatea” la UDMR, şi când au fost împreună la putere, şi când au fost în opoziţie. De asemenea, liderul UDMR Kelemen Hunor a menţionat, înainte de acest moment al semnării acordului, că Uniunea va intra la guvernare cu miniştri şi secretari de stat şi pe programul guvernamental aprobat de Parlament în decembrie 2012. “Am constatat că în acest moment România are nevoie de stabilitate guvernamentală şi contribuţia noastră este extrem de importantă ţinând cont de toată situaţia din România şi din jurul nostru”, a spus atunci Kelemen Hunor.
Dacă decizia luată de Consiliul Permanent în 27 noiembrie este validată sâmbătă de CRU, UDMR va ieşi de la guvernare, însă va vota în favoarea învestirii Guvernului Ponta 4.
Kelemen Hunor a declarat, după întrevederea de luni cu premierul Ponta, că Uniunea va vota pentru învestirea Guvernului Ponta 4, el opinând că opoziţia actuală “nu se înghesuie” să preia guvernarea şi că ţara trebuie, totuşi, guvernată. “În ceea ce mă priveşte, eu sunt convins că în acest moment trebuie să meargă mai departe acest guvern – sigur, nu ştim cu cine, cu ce miniştri, cu ce partide – în continuare, mai puţin UDMR. Dar, în principiu, nu avem niciun motiv să nu dăm vot pentru a învesti Guvernul Ponta 4 sau cum se va numi” a spus Kelemen.
El a arătat că UDMR va intra în opoziţie. “Eu sunt de acord să meargă ei mai departe, fără noi. Noi vom intra în opoziţie, dar votul pentru învestire nu înseamnă că UDMR va vota toate proiectele Guvernului”, a mai spus Kelemen.
Şedinţa CRU va avea loc sâmbătă, de la ora 10.00, la Târgu-Mureş.
Consiliul Reprezentanţilor Unionali se întruneşte sâmbătă,13decembrie, ora 10.00 la Târgu Mureş.
Decizia a fost luată la şedinţa grupurilor reunite ale Partidului Social Democrat, la care a fost prezent şi premierul Victor Ponta.
Conform surselor citate, Ponta a propus în cadrul reuniunii ca până pe 19 decembrie în Parlament să se dea votul pe proiectul legii bugetului şi pe noua structură a guvernului.
A câştigat, în schimb, linia impusă de Victor Ponta şi Liviu Dragnea, vizând rămânerea la guvernare a partidului, organizarea unui congres în martie 2015 pentru “lansarea unui nou proiect politic” şi excluderea unor rebeli ca Mircea Geoană şi Marian Vanghelie (plus Dan Şova, probabil ca să se lase o impresie de echidistanţă, având în vedere că Şova nu e cunoscut drept contestatar al lui Ponta sau Dragnea). La aceasta s-a adăugat demisia lui Sebastian Ghiţă, care a avut brusc iluminarea că preşedintele de onoare Ion Iliescu ar fi “comunist” şi că ar frâna, deci, drumul glorios al PSD spre electoratul de centru sau dreapta. Cei patru nu au fost penalizaţi însă pentru rezultatele scoase în alegeri, ci pentru contestarea lui Ponta şi, după unele surse, pentru intenţia de a menţine PSD la guvernare printr-o formulă de alianţă cu PNL.
La nivel de guvern, premierul Ponta a promis o restructurare imediată, dar fără a indica vreun nume de ministru remaniabil sau de minister desfiinţat şi fără a detalia eventualele pretenţii ale (încă) partenerilor de coaliţie de la UNPR, PC sau PLR de a ocupa posturi în schema cabinetului. Senatorul Mircea Geoană, singurul care a vorbit mai concret pe această temă, propusese impunerea unor criterii de performanţă şi integritate pentru miniştri, reducerea numărului de ministere şi agenţii aferente, precum şi înfiinţarea unui minister pentru românii din diaspora. Dacă la aceasta s-ar adăuga şi un program de guvernare actualizat, ar urma ca noul executiv să-şi asume răspunderea sau să ceară parlamentarilor un vot de încredere în următoarele săptămâni.
Pentru moment însă, prioritatea rămâne negocierea bugetului cu FMI şi CE. Ministrul finanţelor, Ioana Petrescu, a dezminţit zvonurile că redevenţele pentru resursele naturale ar urma să fie înlocuite sau reduse prin ordonanţă de urgenţă, explicând că sistemul actual de redevenţe va fi prelungit cu încă un an, fără nicio schimbare, urmând ca de la 1 ianuarie 2016 să fie introdus un mod nou de taxare, pe baza unor propuneri discutate cu FMI şi cu specialişti străini şi care urmează să fie lansate în dezbatere publică şi parlamentară pe parcursul anului 2015.
În acelaşi timp, Petrescu a anunţat că accizele pentru 2015 vor fi îngheţate la nivelul din prezent, urmând ca din 2016 să fie indexate cu inflaţia. Ministrul bugetului, Darius Vâlcov, a confirmat şi el că nu vor fi creşteri de taxe şi că guvernul ia în calcul chiar o scădere a TVA. Premierul Victor Ponta a anunţat, la rândul său, că Guvernul nu intenţionează să majoreze în 2015 nicio taxă sau impozit, insistând şi că accizele vor rămâne neschimbate.
Discuţiile despre buget se vor încheia după vizita din această săptămână a delegaţiei FMI-CE, urmând ca la 10 decembrie proiectul legii bugetului să fie trimis în dezbatere parlamentară. Deocamdată, execuţia bugetară s-a încheiat la 31 octombrie cu excedent pentru a doua lună consecutiv, care a urcat de la 0,06% din PIB în septembrie la 0,29% din PIB, în condiţiile creşterii veniturilor şi ale reducerii cheltuielilor pentru investiţii faţă de primele zece luni din 2013. Potrivit Consiliului Fiscal, guvernul va avea însă de acoperit un gol la buget de circa 2% din PIB pentru 2015, provenit din scăderea CAS şi alte măsuri adoptate recent, la care se adaugă reducerea necesară de deficit bugetar pentru încadrarea în ţinta asumată de 1,4%% din PIB.
“Au furat alţii pentru el şi acum i s-a umflat tărîţa-n pipotă, se crede mare Führer mare. Datorită lui, Germania va acorda României Klausa. Nu contează care, dar să sune bine în urechile Poporului” – C. V. Tudor (PRM) despre Klaus Iohannis
“Guvernarea pentru noi şi pentru mine niciodată nu a fost un scop în sine, este o posibilitate, este un instrument pentru a pune în aplicare un proiect politic, un program politic sau parte dintr-un proiect politic” – Kelemen Hunor (UDMR)
“Merg prin toată ţara, pup fiecare mamaie, mai tai cu toporul un lemn, mai beau o palincă” – Marian Vanghelie (ex-PSD) despre felul cum vrea să atragă oameni spre viitorul său partid
“Cred că singurul român pe care l-ar ajuta real suspendarea lui Traian Băsescu ar fi exact Traian Băsescu” – Daniel Constantin (PC) despre dorinţa lui Dan Voiculescu de a se iniţia o nouă suspendare a preşedintelui
“Era campanie. Îmi pare rău de multe lucruri pe care le-am spus în campanie şi acum încerc doar, repet, să înţeleg” – premierul Victor Ponta, întrebat dacă îşi menţine afirmaţia că ICCJ va da un verdict nefavorabil în chestiunea incompatibilităţii lui Klaus Iohannis
“Sperăm în continuare. Altă întrebare?” – Ioan Rus, ministrul transporturilor, întrebat care este stadiul proiectului de autostradă Comarnic-Braşov, pentru care câştigătorii licitaţiei (Vinci, Strabag, Aktor) au fost anunţaţi în dec. 2013
“Noi mărim bugetul DNA, mărim bugetul ANI, îl dublăm, îl triplăm şi după aceea ne mirăm de ce se întâmplă” – Cristiana Anghel (PC), acuzând decredibilizarea Senatului ca efect al dosarelor DNA
Preşedintele Traian Băsescu a cerut guvernului să prezinte bugetul pentru 2015, sugerând astfel şi el că ar dori ca guvernul Ponta să se menţină la putere cel puţin până la predarea mandatului către noul preşedinte Klaus Iohannis, adică până la 21 decembrie. În acest sens, MFP a anunţat că o misiune a FMI şi CE vine la Bucureşti în perioada 2-10 decembrie special pentru a discuta cu autorităţile proiectul legii bugetului, după care proiectul va fi supus dezbaterii publice şi transmis guvernului spre aprobare.
Estomparea discuţiilor despre o demisie a cabinetului Ponta era cu atât mai previzibilă cu cât PNL nu are la ora actuală niciun interes să intre la guvernare cu un buget necunoscut pe care ar trebui să-l administreze şi înainte de o consolidare a fuziunii PNL-PDL ca forţă de opoziţie. În acelaşi timp, guvernul nu poate fi dat jos pe căi legale acum: o moţiune de cenzură contra guvernului nu se poate depune decât în noua sesiune care începe în februarie, întrucât în actuala sesiune a fost deja depusă una în luna septembrie.
În aceste condiţii, singurele speranţe ale celor mai grăbiţi dintre penelişti şi pedelişti de a ajunge la putere rapid se pot lega doar de eventuale lupte pentru putere din PSD care ar determina demisia de bunăvoie a premierului Ponta ori, în cel mai rău caz, de alte proteste de stradă pentru demisia guvernului, organizate pe Facebook după tipicul celor din perioada alegerilor prezidenţiale.
Deocamdată, primul efect al victoriei lui Klaus Iohannis s-a văzut în comportamentul parlamentarilor. Ca prin farmec, îndemnurile lui Klaus Iohannis şi Victor Ponta către parlamentari au făcut posibilă o rafală de decizii amânate în campanie. A fost respinsă rapid legea amnistiei şi graţierii şi a fost încuviinţată în ritm alert, atât în comisiile juridice, cât şi în plen, cererea DNA de arestarea preventivă în cazul a trei deputaţi – Ion Diniţă (PC), Ioan Adam (PSD) şi Mircea Roşca (PNL), a fost aprobată cererea DNA de începere a urmăririi penale a foştilor miniştri şi actuali senatori Ecaterina Andronescu şi Şerban Mihăilescu (PSD), iar Akos Mora (PNL), căruia ANI i-a cerut revocarea pentru incompatibilitate, şi-a dat demisia din Senat.