Tag: Google

  • Lupta pentru supremaţie în lumea inteligenţei artificiale a început: Google lansează Bard A.I, rivalul pentru celebrul ChatGPT

    Google a anunţat recent lansarea Bard A.I., un chatbot bazat pe inteligenţă artificială, care va apărea în următoarele săptămâni. Produsul gigantului Google este conceput pentru a concura cu celebru ChatGPT, creat de OpenAI, scrie CNBC.

    Google testează capacităţile chatbotului alături de angajaţii săi, care au proiectat programul de inteligenţă artificială să fie capabil să concureze cu produsul celor de la OpenAI, ChatGPT.

    Bard se foloseşte de modelul ligvistic LAMDA sau Modelul Lingvistic Pentru Aplicaţii de Dialog. Momentan Bard este testat de inginerii Google şi mai durează până va fi accesibil publicului larg.

    „În curând veţi vedea în funcţia de „Search” capacităţi alimentate de inteligenţa artificială care distilează informaţii complexe şi perspective multiple în formate uşor de înţeles, astfel încât să puteţi înţelege rapid imaginea de ansamblu, să invăţaţi şi descoperiţi mai multe cu ajutorul interentului: fie că este vorba despre căutarea unor perspective suplimentare, cum ar fi blogurile unor persoane care cântă la pian sau chitară, fie că este vorba despre aprofundarea unui subiect conex cum ar fi paşii pe care un începător trebuie să-i urmeze pentru a învăţa să cânte la aceste instrumente”, a declarat Sundar Pichai, CEO-ul Google.

    Compania a arătat într-o prezentare de test cum Bard este folosit pentru simplificarea unor subiecte complexe, cum ar fi explicarea noilor descoperiri de la tescopul spaţial James Webb al NASA unui copil de 9 ani.

    Testarea riguroasă şi continuă a produsului vine după ce în urma unui meeting al angajaţilor Google, aceştia şi-au exprimat îngrijorarea privind avantajul competitiv al companiei în domeniul AI, având în vedere faptul că ChatGPT a făcut de la lansare şi până în prezent valuri pe internet, cu o popularitate aflată într-o continuă ascensiune.

    Principala activitate a Google este websearching-ul, iar compania se prezintă de mult timp ca un pionier în domeniul inteligenţei artificiale. În ultimele săptămâni, liderii au cerut ca mai mulţi angajaţi să îşi exprime părerea cu privire la aceste eforturi.

    Compania a subliniat că va fi nevoie de teste riguroase, spunând că “vom combina feedback-ul extern cu propriile noastre teste interne pentru a ne asigura că răspunsurile lui Bard îndeplinesc un standard ridicat de calitate, siguranţă şi ancorare în informaţii din lumea reală”.

     

  • După ce OpenAI şi ChatGPT au făcut furori în întreaga lume, Google scoate banii de investiţii şi pariază 300 de milioane de dolari pe startup-ul de inteligenţă artificială Anthropic

    Google a investit aproximativ 300 de milioane de dolari în start-up-ul de inteligenţă artificială Anthropic, devenind astfel cel mai recent gigant tehnologic care îşi pune banii pe o nouă generaţie de companii care încearcă să îşi revendice un loc la masa giganţilor din tech prin Inteligenţa Artificială, scrie FT. 

    În cadrul acestei tranzacţii, Google preia o participaţie de aproximativ 10% din start-up. 

    Investiţia Google este un ecou al pariului de 1 miliard de dolari pe care Microsoft l-a făcut în OpenAI în urmă cu trei ani şi celui de 10 mld. de dolari pe care plănuieşte să îll facă pentru ChatGPT.

    Atât OpenAI, cât şi Anthropic încearcă să facă progrese în domeniul inteligenţei artificiale generative, programe informatice sofisticate care pot scrie scripturi şi crea artă în câteva secunde.

     

  • Problemele continuă în tehnologie: Google amână bonusurile pentru angajaţi. „Nu cheltuiţi banii înainte de a-i primi”.

    Google amână cu câteva luni bonusurile de sfârşit de an, demonstrând în acelaşi timp un principiu cheie al finanţelor casnice: nu conta pe banii pe care nu îi ai în cont, scrie CNBC.

    „Dacă ştii că banii sunt pe drum, te poţi gândi [la] ce ai putea dori să faci cu ei, dar nu cheltuiţi banii înainte de a-i primi”, a spus Carolyn McClanahan, director de planificare financiară la Life Planning Partners.

    Angajaţii Google care se califică pentru bonusuri vor primi 80% din sumă în ianuarie, restul urmând în martie sau aprilie, potrivit unui document obţinut de CNBC. Aceasta este o abatere de la practica tipică a Google de a plăti bonusurile complete în ianuarie. Un purtător de cuvânt al Google a spus că a comunicat „pe larg” această schimbare.

    Google a mai anunţat, vineri, că va concedia aproximativ 12.000 de oameni.

    „În timp ce companiile se pregătesc pentru ceea urmează în 2023, au oferit bonusuri mai mici de sfârşit de an pentru 2022”, a scris Luke Pardue, economist la Gusto, într-o analiză recentă, făcând aluzie la o perspectivă economică incertă pentru anul următor.

    Momentul şi valoarea bonusurilor de sfârşit de an nu sunt, în general, o garanţie – aşa cum au arătat marile companii recent. Şi asta înseamnă că lucrătorii nu ar trebui să cheltuiască bani pe care anticipează că îi vor primi, dar nu îi au încă.

    „Companiile sunt atât de variabile în ceea ce priveşte modul în care determină şi plătesc bonusurile”, a spus McClanahan, membru al Consiliului consultativ al CNBC.

     

  • Google are o pierdere de 2 miliarde de dolari de pe urma investiţiei în UiPath

    Acţiunile Alphabet (Google) au minus 33% în ultimele 12 luni în timp ce UiPath are minus 67% Alphabet a marcat pierderi pe UiPath Indicele Nasdaq are minus 25% din decembrie 2021 încoace Gigantul american, ale cărui acţiuni sunt de asemenea lovite de scumpirile accelerate, şi-a înjumătaţit deţinerea la primul unicorn românesc de la circa 30 mil. de acţiuni în vara lui 2021 la 14 mil. de acţiuni în prezent.

    Cu circa 2 miliarde de dolari a scă­zut investiţia Google la producă­torul de software UiPath din vara lui 2021 încoace pe fondul deprecierii preţului acţiunilor primului unicorn românesc, dar şi ca urmare a faptului că gigantul american şi-a înjumătăţit numărul de acţiuni deţinute pe un trend de scădere şi a marcat cel mai probabil pierderi.

    La celălalt fir, ca şi cumpărător al acţiunilor UiPath, s-au aflat în special fondurile ARK ale lui Cathie Wood, care au o prezenţă puternică în acţionariatul primei companii pornite din România care ajunge pe cea mai puternică bursă din lume, cea din New York.

    Astfel, potrivit datelor agregate de Ziarul Financiar din raportărilor „ASF-ului“ american, adică Securities and Exchange Commission (SEC), Alphabet Inc – compania-mamă a Google, avea la septembrie 2022 un număr de 14 milioane de acţiuni UiPath, ceea ce la un preţ de 12,6 dolari echivala cu o investiţie de 177 mil. dolari. Alphabet şi-a menţinut această deţinere a numărului de acţiuni din decembrie 2021 încoace, arată datele SEC. Vânzările au început în vara lui 2021, adică după listarea din aprilie a UiPath. În iunie 2021 Alphabet avea 29 mil. de acţiuni UiPath, ceea ce la un preţ de 68 de dolari echivala cu o investiţie de 2 mld. dolari, pentru ca în toamna acelui an numărul de acţiuni să fie de 17,6 milioane, adică circa 925 mil. dolari la un preţ de 52,6 dolari.

    „Am văzut anul acesta o depreciere puternică a companiilor din IT, fiind marcată în primul rând o mutare a fondurilor către sectoare mai defensive, dat fiind contextul. De ase­menea, creşterile de dobândă au afectat pu­ternic evaluările companiilor, iar în IT aveam cele mai scumpe companii din punctul de vedere al indicatorilor. Bineînţeles, marile com­panii din IT nu au fost ajutate nici de contextul economic, raportând scăderi importante ale rezultatelor şi recent, restructurări importante“, spune Radu Cojoc, broker al Goldring. Acţiu­ni­le Alphabet (Google) au minus 33% în ultimele 12 luni în timp ce UiPath are minus 67%. Spre comparaţie, indicele Nasdaq are minus 25%.

    UiPath este una dintre puţinele investiţii din portofoliul celor de la Alphabet, unul în care predomină companii din IT şi biotech, precum Kronos, Lyft, WeWork, Verve, Gitlab, arată datele SEC. UiPath are acum o capitalizare bursieră de circa 7,8 mld. dolari comparativ cu 35 mld. dolari la listare. Alphabet este evaluată de investitori la aproximativ 1.290 de miliarde de dolari, în scădere în ultimul an cu aproximativ 32%.

    Întreg sectorul IT din SUA a fost puternic lovit de scumpirile accelerate din economie dar şi de „switch-ul“ făcut de investitori după pandemie, acum de la companii „growth“ spre „value“, adică de la companii de creştere, în special din sectorul IT&C, la companii cu politică predictibilă de dividende. Tocmai aceste scăderi poziţionează acum sectorul IT în topul agendei investitorilor.

    „Cred că e nevoie să vedem un vârf al inflaţiei şi un FED pacifist, care să revină în ajutorul economiei. Odată ce ratele dobânzilor vor începe un trend descendent, vom vedea cu siguranţă că investitorii îşi vor reîndrepta atenţia către companiile growth“.

    UiPath a raportat venituri de 262,7 mil. dolari în T3/2022 – lunile august, septembrie şi octombrie –, ceea ce reprezintă o creştere de 19% faţă de rezultatul obţinut în aceeaşi perioadă de anul trecut. Grupul a avut o pierdere de 57,7 milioane de dolari sau 10 cenţi pe acţiune, de la o pierdere de 128,8 milioane de dolari sau 28 de cenţi pe acţiune, în intervalul similar din 2021. Rata anuală de reînnoire a abonamentelor (ARR), unul dintre principalii indicatori folosiţi de UiPath, a ajuns la 1,1 mld. dolari în perioada respectivă, în creştere cu 36%.

  • Beneficiile tranzacţiei de peste 2 miliarde de dolari ale integrării Fitbit în ecosistemul Google

     

    În noiembrie 2019, la aproape un deceniu de la deschiderea primului birou în România, Google anunţa oficial că a încheiat un acord pentru achiziţionarea brandului Fitbit, lider global în industria de wearables. În ianuarie 2021 se anunţa finalizarea tranzacţiei în valoare de 2,1 miliarde de dolari, în urma căreia Bucureştiul devenea centru de cercetare şi inovare pentru tehnologiile gigantului american, iar soluţiile şi serviciile dezvoltate în România erau încorporate în smartwatch-uri, trackere sau telefoane distribuite în toate colţurile lumii. Ce a urmat după această achiziţie?

     

    „Integrarea celor două companii globale, Google şi Fitbit, a avut ca scop stimularea inovaţiei la nivelul produselor wearables Made by Google. Pe termen mediu şi lung, scopul comun este acela de a ajuta tot mai mulţi oameni să facă alegerile potrivite în viaţa de zi cu zi, contribuind activ la îmbunătăţirea sănătăţii lor”, răspunde Lavinia Neagoe, Director of Engineering & Bucharest Technology Site Lead, Google, unul dintre personajele cheie ale acestei transformări. Google a deschis primul birou pe plan local, cu câţiva angajaţi care lucrau într-un spaţiu de coworking din Bucureşti, în 2010, primele produse anunţate local fiind legate de Google Maps: funcţia de navigaţie şi primele imagini Street View din România. La 12 ani distanţă, compania are un nou birou în Capitală, după integrarea producătorului de ceasuri şi brăţări inteligente Fitbit, în februarie 2021, în portofoliul gigantului american. În urma acestui pas, Google România, care are în prezent o echipă de peste 350 de specialişti, a devenit cel mai mare centru al Google de dezvoltare pentru dispozitive „wearables” (dispozitive purtabile – n.red) din Europa, Orientul Mijlociu şi Africa (EMEA). Bucureştiul a ajuns astfel un centru de inovare pentru tehnologiile Google, prin prisma faptului că soluţiile şi serviciile care se dezvoltă în România sunt încorporate în smartwatch-uri, trackere sau telefoane comercialziate apoi în toată lumea.

     

    Tehnologia cu impact direct în sănătate. În prezent, echipa Google din Bucureşti proiectează şi dezvoltă Google Wearables Health Experiences şi Fitbit Consumer Services, alături de zona de Google Research şi soluţiile de infrastructură Google Cloud. Multe dintre serviciile şi funcţionalităţile dezvoltate în România se găsesc pe dispozitivele wearable de la Google, precum aplicaţia de electrocardiogramă (EKG), funcţionalităţile de analiză a somnului sau management al stresului.

    Potrivit Laviniei Neagoe, Fitbit este un pionier în industria globală de wearables, care a reuşit să construiască în cincisprezece ani o comunitate de zeci de milioane de utilizatori activi în toată lumea, iar dispozitivele wearables Made by Google pot ajuta la prevenirea unor boli grave prin detectarea şi corelarea semnalelor timpurii ale manifestărilor acestor boli şi la conştientizarea importanţei sănătăţii, prin încurajarea constantă a utilizatorilor de a fi activi. „Aceste dispozitive inteligente evoluează şi devin din ce în ce mai accesibile şi mai performante, de la an la an. Tehnologia redefineşte modul în care oamenii îşi gestionează sănătatea şi starea de bine, atât prin dispozitive cât şi prin servicii tot mai precise şi mai rafinate. (…) Începând cu această toamnă, alături de produsele Sense şi Versa, deja consacrate, am lansat Google Pixel Watch, un dispozitiv inteligent nou, primul din această gamă, care încorporează tehnologiile de sănătate şi fitness de la Fitbit cu ecosistemul inovator al aplicaţiilor Google.”


    Rădăcini româneşti

    Tranzacţia de peste 2 mld. dolari prin care brandul Fitbit a fost achiziţionat de Google o succede pe o alta, din 2017, în care Fitbit a cumpărat, cu 15 milioane de dolari, start-up-ul românesc de ceasuri inteligente Vector Watch.


    Un alt exemplu specific şi concret îl reprezintă, spune ea, lansarea funcţionalităţii „Profile de somn”, care de la lansarea din luna iulie a acestui an şi până în prezent a fost folosită de 6,35 milioane de utilizatori ai produselor Google wearables.  Aminteşte, de asemenea, şi de ceasul inteligent de sănătate şi fitness de la Google, Fitbit Sense 2, care include instrumente de gestionare a stresului şi noi modalităţi de a monitoriza sănătatea inimii, inclusiv o aplicaţie EKG pentru a evalua ritmul cardiac şi semne de fibrilaţie atrială (FibA). De asemenea, spune că cel mai recent tracker, Fitbit Inspire 3, a adus un design şi funcţii îmbunătăţite, la un preţ mult mai accesibil „pentru ca tot mai mulţi oameni să poată descoperi şi beneficia de aceste inovaţii”. Potrivit ei, produsele Fitbit by Google permit oamenilor să vizualizeze modificările variaţiei ritmului cardiac, ale ritmului respirator şi ale saturaţiei de oxigen din sânge, având un impact transformaţional pentru cei interesaţi de starea lor de bine. „Sunt dispozitive ce se adresează utilizatorilor de toate vârstele, de la copii la vârstnici. Avem o comunitate cu zeci de milioane de utilizatori de wearables în întreaga lume, care folosesc produsele noastre zi de zi. Acest lucru reprezintă o motivaţie extrem de puternică pentru a continua să inovăm, să descoperim şi să ne susţinem utilizatorii în parcursul lor de îndeplinire a obiectivelor de sănătate şi a stării de bine, direct din  hubul nostru tehnologic din Bucureşti.”

     

    Competitia pentru specialistii din zona STEM, acerbă. La capitolul „forţă de muncă”, potrivit Laviniei Neagoe, România are o bază solidă de angajaţi foarte bine pregătiţi în zonele STEM. Cu toate acestea, subliniază ea, competiţia este foarte mare în a atrage talentele atât din ţară, cât şi din regiunea geografică în care ne aflăm. În ceea cce priveşte compania pe care o reprezintă, Neagoe spune că „ne diferenţiem şi suntem atractivi pentru viitorii noştri colegi prin nivelul de profesionalism al echipelor, prin misiunea noastră şi potenţialul impact asupra calităţii vieţii a miliarde de oameni”. În plus, adaugă ea, jucătorul susţine comunitatea de IT din România prin programe de formare, atât pentru începători cât şi pentru avansaţi, dar şi prin sponsorizarea frecventă de cursuri de programare pentru Embedded, Mobile şi Backend. De asemenea, „realizăm career workshops unde angajaţi Google vorbesc despre experienţa unui interviu în cadrul companiei sau împărtăşesc bune practici din industrie. Suntem în parteneriat şi susţinem mediul academic prin programe de internship, proiecte de diplomă şi cercetare.”

    Întrucât Google şi Fitbit „au avut întotdeauna valori comune şi misiuni complementare”, procesul de integrare dintre cele două companii povesteşte că a fost unul cât se poate de natural şi de rapid. „Armonizând obiectivele, cele două culturi organizaţionale s-au îmbinat coerent şi eficient. În prezent vorbim despre o singură echipă puternică, ce colaborează strâns pentru a dezvolta servicii şi produse inovatoare în segmentul de wearables. Hubul tehnologic regional din Bucureşti susţine acum tot ciclul de dezvoltare al produselor Google din acest segment: Engineering, Product Management şi UX.”  Ca angajat al Google, Lavinia Neagoe spune că ai ocazia să dezvolţi produse care să ajute oamenii din toata lumea să fie „mai sănătoşi, mai fericiţi şi să-şi atingă obiectivele oriunde s-ar afla”, lucru care reprezintă o mare responsabilitate, dar care totodată „ne inspiră şi ne motivează în fiecare zi să ţintim către excelenţă în dezvoltarea produselor şi serviciilor noastre”.

    Potrivit ei, pachetele de beneficii centrate în jurul angajaţilor şi familiilor acestora sunt concepute pentru a le susţine confortul fizic, financiar şi emoţional. „Am conceput programe locale şi am adoptat tendinţe globale pentru a oferi accesul la o educaţie continuă în zona tehnică şi de abilităţi interpersonale. Suntem hotărâţi să încurajăm şi să creştem o cultură bazată pe incluziune şi diversitate.” Neagoe menţionează aici şi programul „I am Remarkable”, o iniţiativă Google care susţine femeile şi alte grupuri subreprezentate pentru a-şi celebra realizările la locul de muncă şi nu numai, şi al cărei facilitator a fost ea însăşi. O altă strategie implementată de companie este modelul de lucru hibrid, „asigurând o tranziţie uşoară către munca la birou postpandemie, dar şi un echilibru cât mai armonios între viaţa de la birou şi cea personală”.

    Lavinia Neagoe susţine că achiziţia de talente este un mediu competitiv. „Ne dorim să avem alături de noi oamenii cei mai pasionaţi din ramurile tehnologiei, motivaţi să aibă un impact transformativ, deschişi şi determinaţi în a se îmbunătăţi ca indivizi, profesionişti şi coechipieri. Pe lângă abilităţile caracteristice poziţiei, ne concentrăm în a descoperi şi susţine potenţialul fiecărui candidat care îşi doreşte o carieră într-un domeniu atât de efervescent şi inovator cum este domeniul IT.” Potrivit ei, compania caută oameni cu spirit intraprenorial, care să lucreze şi să colaboreze foarte bine în echipe regionale sau globale. „Încurajăm inovaţia, cât şi posibilitatea de a experimenta continuu. Orice experiment înseamnă sute de încercări nereuşite, iar aceasta este calea către o posibilă descoperire şi totodată oportunitatea dezvoltării personale.” Însă cel mai important lucru spune că rămâne împărtăşirea unor valori comune: „respectul pentru utilizator, pentru oportunitate şi respectul reciproc”. În rolul pe care îl au, şi care are impact în vieţile a miliarde de oameni, angajaţii companiei spune că trebuie să asculte cu respect şi curiozitate, să dezbată, să decidă şi apoi să meargă mai departe ca o echipă unită.

     

     

    Lavinia Neagoe

     

    Œ Absolventă a Universităţii Politehnica Bucureşti, Lavinia şi-a început cariera în 2005 în cadrul Ixia, unde a avut poziţii diverse, de la Software Engineer, Team Leader şi ulterior Engineering Manager;

     În perioada 2014-2017 a fost Head of Architecture and Development Credit Risk la una dintre cele mai mari instituţii bancare din piaţa locală;

    Ž În 2017 s-a alăturat Fitbit, formând o echipă responsabilă cu dezvoltarea şi susţinerea platformei de servicii a companiei (arhitecţi software, dezvoltatori, ingineri devops, SREs);

     Ulterior, s-a concentrat pe crearea şi dezvoltarea ecosistemului de aplicaţii pentru dispozitivele Fitbit, având o contribuţie
    majoră în lansarea globală a tuturor produselor wearable din ultimii trei ani.

    „Este un domeniu foarte flexibil, deschis, în care este încurajată autonomia si nu se pune foarte mare pret pe ierarhiile standard. Tehnologia este într-o permanentă evolutie, iar inovatia tehnologică are impact pentru milioane sau chiar miliarde de consumatori. Nu te vei plictisi niciodatà si satisfactiile profesionale vor fi pe măsura impactului creat.”

    „Ne dorim sã avem alãturi de noi oamenii cei mai pasionţi din ramurile tehnologiei, motivaţi sã aibã un impact transformativ, deschişi şi determinaţi în a se îmbunãtãţi ca indivizi, profesionişti şi coechipieri.”

    Lavinia Neagoe, Director of Engineering & Bucharest Technology Site Lead, Google

     

    O industrie în care experimentezi continuu. Lavinia Neagoe spune că a ales să lucreze în această industrie deoarece este una inovativă, antrenantă, pionier pentru dezvoltare la nivel global. „Ai şansa să participi direct la schimbări care influenţează o lume întreagă.” Mai mult, spune că la Google ai oportunitatea de a lucra într-un mediu care încurajează şi susţine diversitatea. „Împărtăşesc acest lucru pentru că există o serie de programe pe care le lansăm pentru creşterea domeniului STEM (Science, Technology, Engineering, and Mathematics) în România, cum ar fi programele Grow Romania with Google, Mind The Gap, I am Remarkable. Totodată, am avut ocazia să învăţ foarte multe lucruri nu doar prin ceea ce fac zilnic, ci şi prin oamenii cu care interacţionez, atât pe plan local cât şi internaţional. Eşti încurajat să creşti şi îţi poţi găsi mentori şi colegi excepţionali care să te ghideze în acest proces.” Ea mai spune că este un domeniu în care poţi avea o dezvoltare continuă, foarte importante fiind pasiunea, perseverenţa şi dorinţa de a crea lucruri noi. „Este şi un domeniu foarte flexibil, deschis, în care este încurajată autonomia şi nu se pune foarte mare preţ pe ierarhiile standard. Tehnologia este într-o permanentă evoluţie, iar inovaţia tehnologică are impact pentru milioane sau chiar miliarde de consumatori. Nu te vei plictisi niciodată şi satisfacţiile profesionale vor fi pe măsura impactului creat.” În prezent, echipa lucrează într-un format hibrid, „care încurajează flexibilitatea şi creativitatea în echipă”. Lavinia Neagoe spune că acest format de lucru este util mai ales pentru industria în care activează „şi am observat că productivitatea colegilor a crescut, deoarece fiecare îşi alege stilul de lucru cel mai potrivit pentru sine”.

    În ceea ce o priveşte, consideră că este esenţial să aloce timp celor mai importante activităţi. De aceea, din calendarul său nu lipsesc intervale de timp recurente dedicate pentru strategia organizaţională şi strategia de produs, definirea şi alinierea la nivel interdepartamental a viziunii şi strategiei asigură succesul organizaţiei pe termen lung şi discuţiile cu echipa pentru a propaga viziunea şi a clarifica planurile de execuţie sunt parte componentă a modului de lucru zilnic. „Spaţiul nostru de lucru nu este doar un loc de săli de întâlnire şi birouri.” Se întâlnesc, de asemenea, şi în contexte informale, pentru „a ne cunoaşte mai bine şi pentru a sărbători realizările întregii echipe”. Provocarea cea mai mare cu care ea şi echipa sa se confruntă este să prioritizeze zilnic „între atâtea idei şi proiecte revoluţionare”, fiecare cu plusurile şi minusurile lor, pentru a păstra un echilibru între viteza de execuţie, aşteptările utilizatorilor şi resursele disponibile la un anumit moment în companie. „Lucrul într-o companie globală de tehnologie de top vine cu o deschidere pentru a experimenta continuu, iar câteodată poate însemna să începi un proiect de la zero sau să refaci totul bazat pe noi premise. Această deschidere îţi creează contextul şi capacitatea de a gândi la scară largă, de a te detaşa de frica unui eşec, şi de a dezvolta produse şi servicii de succes pentru piaţă. Una dintre cele mai mari satisfacţii ale sale este că a construit în Bucureşti o echipă de leadership puternică, capabilă să susţină continua dezvoltare a centrului tehnologic regional. „Este un privilegiu pentru mine să am în echipă oameni atât de inteligenţi, care au un impact real în industrie.” Acum, odată cu fuziunea celor două echipe sub aceeaşi umbrelă, a Google, se declară convinsă că „vom continua să creştem împreună şi să ne inspirăm unii pe alţii”. În opinia Laviniei Neagoe, pentru un tânăr la început de drum este important să caute oportunităţi de mentorat, atât în cadrul companiei unde lucrează, cât şi prin accesarea programelor de accelerare şi mentorship din domeniu. „Îi încurajez pe tineri să caute oportunităţi variate şi să experimenteze pentru a putea găsi aria profesională ce le aduce cea mai mare satisfacţie. Nu aş ignora nici decizia de a-ţi găsi o nişă. Dacă devii foarte bun în ceea ce faci şi eşti consecvent, oportunităţile pot veni către tine cu uşurinţă.”

     

     

    Daniel Rizea


    Are o experienţă de peste 10 ani în companii globale de tehnologie şi start-up-uri, dezvoltate în industria de wearables, wellness şi fitness;

     Din rolul actual coordonează grupul de Health şi Wellbeing Experiences din cadrul Google, cu departamente de ingineri aflate în birourile din Bucureşti şi Mountain View, sediul central al Google din Statele Unite;

    Ž Printre cele mai noi reuşite ale echipelor sale se numără lansarea experienţelor de monitorizare continuă a stresului şi noul mod de prezentare al stagiilor de somn, proiectate pentru Fitbit Sense 2;

     Daniel este un susţinător al ecosistemului de start-up-uri, fiind mentor în cadrul programelor de accelerare pentru acestea;

     Este absolvent al Universităţii Politehnica Bucureşti, cu o licenţă în Computer Engineering (2012) şi un Master în Arhitecturi Avansate de Calcul.

    „Ader la filosofia de «servant leader». Rolul meu este să creez contextul propice astfel ca echipele să aibă succes în cadrul organizatiei. Cred cu convingere că trebuie să existe o aliniere între obiectivele individuale, ale echipelor si ale companiei pentru ca împreună să putem genera un impact relevant.”

    Daniel Rizea, Software Engineering  Director, FitBit

    Un „servant leader” cu 10 ani de experientă la activ. Un alt rol esenţial în dezvoltarea ecosistemului de produs al companiei îl are Daniel Rizea, Software Engineering Director, Fitbit, care coordonează grupul de Health şi Wellbeing Experiences din cadrul Google, cu departamente de ingineri aflate în birourile din Bucureşti şi Mountain View, sediul central al Google din Statele Unite. În copilărie, lui Daniel îi plăcea să construiască diverse proiecte lego, piesă cu piesă, până când obţinea construcţia finală. „Industria de dezvoltare software este similară: porneşti de la o idee, scrii cod şi poţi crea un produs ce poate avea un impact global în viaţa oamenilor sau a altor companii. Un alt avantaj este partea de flexibilitate, deoarece poţi lucra de oriunde din lume pentru diverse proiecte internaţionale.”

    Din agenda sa zilnică nu lipsesc întâlnirile cu echipa, care „asigură o conexiune şi o aliniere între membrii echipei, mai ales în contextul de lucru hibrid”. Potrivit lui, partea de timp alocat pregătirii individuale este importantă pentru realizarea unor strategii de succes pentru proiectele aflate în desfăşurare şi cele viitoare. „Astfel se pot anticipa şi adresa în timp util riscuri sau identifica oportunităţi adiţionale.” Din rolul actual, cele mai mari provocări întâmpinate au fost legate de partea de creştere şi conducere a unui departament global, cu membri în mai multe birouri şi culturi diferite. În schimb, dacă e să ne raportăm la cele cu care s-a confruntat încă de la începutul carierei, „aş menţiona o provocare pe care o au majoritatea inginerilor când vor să facă un start-up şi anume să dezvolte produsul fără a valida anterior necesitatea acestuia pe piaţă. E foarte important să testezi soluţia propusă cu un grup relevant de potenţiali clienţi, acest lucru având rolul de a preveni probleme sau iteraţii ulterioare.” Pe de altă parte, una dintre cele mai mari reuşite spune că a fost formarea departamentului de Health & Wellbeing Experiences, echipele din cadrul acestuia ocupându-se cu dezvoltarea şi livrarea experienţelor aplicaţiilor mobile Fitbit, dedicate îmbunătăţirii stilului de viaţă al utilizatorilor.  Un alt reper profesional la care Daniel se raportează este dezvoltarea primelor produse wearables din familia Ace, dispozitive  dedicate copiilor cu vârsta de şase ani sau mai mari. „Totodată, menţionez crearea infrastructurii software pentru serviciul Fitbit Premium, un nou model de business la care au lucrat echipe din Bucureşti şi care s-a dovedit a fi un produs de succes.” În ceea ce priveşte stilul său de leadership, Rizea spune că aderă la filosofia de „Servant Leader”. „Rolul meu este să creez contextul propice astfel ca echipele să aibă succes în cadrul organizaţiei. Cred cu convingere că trebuie să existe o aliniere între obiectivele individuale, ale echipelor şi ale companiei pentru ca împreună să putem genera un impact relevant.” Pe cei aflaţi la început de carieră, el îi încurajează să fie cât mai curioşi şi să înveţe sau să activeze în diverse zone de dezvoltare, cum ar fi mobile development cât şi backend căci în timp, acest lucru va contribui la creşterea expertizei profesionale. „Totodată, este bine ca aceştia să înţeleagă cum pot aduce valoare prin ceea ce fac, şi cum acele linii de cod scrise ajung să se integreze în produsul final. Această curiozitate îi poate duce din ce în ce mai sus pe scara organizaţiei sau, de ce nu, să-şi pornească propria companie. Nu în ultimul rând, este important ca aceştia să acorde atenţie şi dezvoltării abilităţilor de comunicare şi leadership, ce pot juca un rol hotărâtor în definirea traiectoriei lor profesionale.”

     

     

    Rafaela Voiculescu


    Œ Coordonează mai multe echipe de ingineri din biroul local şi, împreună cu echipele sale, este responsabilă de dezvoltarea experienţei de onboarding pentru produsele wearable ale companiei;

     Este pasionată de tehnologie, educaţie şi oameni şi a fost membră a unor organizaţii nonprofit unde a lucrat cu copii din medii defavorizate, a dezvoltat cursuri de programare pentru liceeni şi a fost un promotor activ al multor evenimente ce susţin diversitatea în domeniul tehnologiei;

    Ž Obiectivul său este să creeze şi să facă parte din echipe care, „cu pasiune, respect şi încredere”, dezvoltă produse utile pentru oameni din toată lumea;

     Este absolventă a studiilor de masterat în Computer Engineering în cadrul Technical University of Denmark (2014) şi a Universităţii Politehnica Bucureşti, cu o licenţă în Computer Engineering (2012)

    „Pentru a avea succes într-un rol de management este necesar să ne crestem capacitatea de a fi flexibili. Fiecare proiect, fiecare echipă, fiecare persoană cu care lucrăm sunt diferite. Este important să înţelegem ce nevoi apar în fiecare caz si să rezolvăm problemele pe care le avem în faţă, nu pe cele cu care suntem obisnuiti din experienţa anterioară”

    Rafaela Voiculescu, Engineering Manager, Google

    Industria tech, locul în care rezolvi probleme reale la scara largă. La rândul său, Rafaela Voiculescu, Engineering Manager, Google, coordonează mai multe echipe de ingineri din biroul local şi, împreună cu acestea, este responsabilă de dezvoltarea experienţei de onboarding pentru produsele wearable ale companiei. „Sunt şi am fost mereu o persoană curioasă. Privesc problemele pe care le avem de rezolvat ca pe nişte puzzle-uri şi mă bucur de fiecare dată de momentul acela când apare soluţia creativă pe care o căutam. Îmi doresc ca soluţiile pe care le găsim să nu fie simple răspunsuri ale unor întrebări teoretice, ci ale unor situaţii de care se lovesc oamenii zi de zi. Pentru mine industria tech a reprezentat fix oportunitatea de a rezolva probleme reale la scară largă. Cred că este o industrie antrenantă în care creativitatea în gândire este foarte apreciată, care permite flexibilitate în modul în care lucrăm, iar atunci când facem o treabă bună putem vedea uşor cum rezultatele muncii noastre aduc un plus în viaţa altora”, descrie Rafaela Voiculescu, Engineering Manager, Google, într-o frază, motivele care au convins-o să îşi construiască o carieră în industria tehnologiei. Ea ne-a mai povestit că preferă să aibă agenda organizată astfel încât să minimizeze schimbarea de context. „Ce înseamnă acest lucru? Prefer să îmi grupez în timpul zilei, pe cât posibil, şedinţele care au legătură cu o anumită temă. Acest lucru mă ajută să evit oboseala cognitivă adiţională cauzată de trecerea de la un subiect la altul în succesiune rapidă.” Ce nu lipseşte niciodată din agenda sa zilnică sunt intervalele de timp blocate pentru munca individuală. „Majoritatea timpului particip la şedinţe împreună cu diferite grupuri de oameni, dar nu aş putea fi productivă în aceste sesiuni fără să îmi aloc timp pentru aprofundarea subiectului ce urmează să fie dezbătut. De asemenea, am timp blocat în fiecare săptămână pentru discuţii unu la unu cu cei din echipa mea, iar această practică este pentru mine cea mai importantă, stând la baza unei colaborări eficiente.” La începutul carierei, Rafaela Voiculescu spune că cea mai dificilă lecţie pe care a trebuit să o înveţe a fost să renunţe la a găsi „soluţia perfectă”, cea care „în realitate nu există. Am învăţat  să merg pe o soluţie care să fie suficient de bună pentru contextul în care ne aflăm, pe baza informaţiei pe care o avem la momentul respectiv”.  În rolul actual, crede că provocarea vine din a se asigura că există o propagare corectă şi eficientă a informaţiilor către şi dinspre echipele sale. „O comunicare defectuoasă poate duce la amânarea lansării unui produs sau, în cazuri extreme, la anularea lui. În această perioadă în care munca în format hibrid devine noul normal, este foarte important să ne redefinim obiceiurile de comunicare.”  Ea îşi descrie stilul de management drept unul adaptiv, şi este de părere că pentru a avea succes într-un rol de management este necesar să îţi creşti capacitatea de a fi flexibil. „Fiecare proiect, fiecare echipă, fiecare persoană cu care lucrăm sunt diferite. Este important să înţelegem ce nevoi apar în fiecare caz şi să rezolvăm problemele pe care le avem în faţă, nu pe cele cu care suntem obişnuiţi din experienţa anterioară.” La oamenii care se alătură echipei sale caută integritatea, capacitatea de a oferi şi primi feedback şi dorinţa de a învăţa lucruri noi. „Acestea sunt calităţile pe care eu le consider esenţiale pentru a lucra în echipă şi a avea o traiectorie frumoasă atât în carieră, cât şi în viaţă.” Şi, dacă ar putea oferi un singur sfat cuiva care este la începutul carierei, acesta ar fi să îşi definească obiective aliniate cu valorile personale pentru a putea depăşi mai uşor obstacolele ce inevitabil vor apărea. „Nu cred în reţete. Cred, în schimb, că e important ce îţi doreşti şi cât eşti dispus să investeşti în tine pentru a putea obţine acel lucru. Nu este uşor. Este vorba de multă muncă, de timp alocat dezvoltării tale în direcţia dorită, de momente în care motivaţia dispare sau în care următorul pas nu este clar. Toate acestea sunt o parte firească a procesului. Diferenţa o face capacitatea fiecăruia dintre noi de a ne da un pas înapoi şi de a ne reaminti care este scopul nostru. Dacă am pornit cu un motiv suficient de bun, unul care rezonează cu cine suntem, atunci nu ne vom abate de la drumul ales pentru mult timp.”

  • Renault Group încheie noi contracte în domeniul tehnologic cu Google

    Renault Group şi Google anunţă semnarea unor noi contracte privind concepţia şi realizarea arhitecturii digitale a aşa-numitului «Software Defined Vehicle» (SDV) şi consolidarea procesului de digitalizare a grupului. 

    Cu aceste noi acorduri, companiile vor dezvolta, pe de o parte, un ansamblu de componente soft onboard şi offboard dedicate platformei SDV, iar pe de altă parte vor aprofunda sinergiile şi modurile de utilizare în cadrul strategiei « Move to Cloud » a grupului.

    Această colaborare în domeniul cloud computing, iniţiată în 2018, primeşte acum un nou impuls prin crearea unei veritabile replici digitale a vehiculului (Digital Twin) dotată cu cele mai avansate tehnologii de Inteligenţă Artificială (IA) pentru a facilita integrarea continuă a serviciilor în vehicul şi crearea celor mai noi aplicaţii onboard (In-Car Services) sau offboard. În viitor, grupul îşi va transforma întregul model operaţional în cloud pentru a deveni mai agil, mai performant şi mai rentabil.

    Renault Group şi Google îşi extind parteneriatul pentru a dezvolta un ansamblu de platforme şi de servicii pentru viitorul « Software Defined Vehicle ». Acestea vor include dezvoltarea unui soft instalat la bordul vehiculului pentru platforma « Software Defined Vehicle » şi crearea unei replici digitale a vehiculului (Digital Twin) în cloud. Această colaborare va permite reducerea costurilor, îmbunătăţirea eficienţei, a flexibilităţii şi a timpului de dezvoltare a vehiculelor, şi va mări valoarea pentru clienţi datorită evoluţiei permanente a software-ului.

    Renault Group va extinde utilizarea tehnologiilor Google Cloud pentru « Software Defined Vehicle » şi va putea astfel gestiona mai bine obţinerea de date şi analiza acestora, într-un mod securizat şi confidenţial.

    Cu ajutorul sistemului de exploatare al « Software Defined Vehicle » şi al Car Data Platform, Renault va fi în măsură să monitorizeze şi să analizeze modul de folosire al vehiculului pentru o mai bună înţelegere a comportamentelor şi nevoilor clienţilor, pentru a le oferi servicii cu adevărat individualizate şi adaptate aşteptărilor acestora, cu respectarea normelor de siguranţă şi de confidenţialitate în vigoare.

    Grupul a desemnat marţi Google drept partener cloud privilegiat urmând să beneficieze de inovaţiile acestuia în Inteligenţa Artificială şi „machine learning”, precum şi de investiţiile constante în infrastructura sa deschisă şi tot mai sustenabilă şi de abordarea securizată a resurselor cloud.

     

     

  • Rezultatele Google şi Microsoft, afectate de încetinirea economiei

    Vânzările giganţilor tehnologici Alphabet şi Microsoft au încetinit brusc, ceea ce sporeşte temerile legate de o încetinire a economiei, scrie BBC.

    Alphabet, care deţine Google şi YouTube, a declarat că vânzările au crescut cu doar 6% în cele trei luni până în septembrie, la 69 miliarde de dolari, pentru că firmele şi-au redus bugetele de publicitate.

    Aceasta este cea mai slabă creştere trimestrială a firmei americane din aproape un deceniu, în afara începutului pandemiei.

    Între timp, Microsoft a declarat că cererea pentru computerele sale şi alte tehnologii a slăbit.

    Vânzările sale au crescut cu 11%, ajungând la 50,1 miliarde de dolari, marcând cea mai slabă creştere a veniturilor din ultimii cinci ani.

    Consumatorii şi întreprinderile din întreaga lume îşi reduc cheltuielile, pe măsură ce preţurile şi ratele dobânzilor cresc, alimentând temerile legate de o recesiune globală.

    Un dolar american puternic a afectat, de asemenea, multinaţionalele americane, făcând mai costisitoare vânzarea produselor în străinătate.

    Profitul Alphabet a scăzut cu aproape 30%, la 13,9 miliarde de dolari în acest trimestru, în condiţiile în care veniturile din reclame pe YouTube au scăzut pentru prima dată de când firma a început să raporteze public.

    Creşterea vânzărilor la firmă a încetinit timp de cinci trimestre consecutive.

    Microsoft a declarat că se aşteaptă ca cererea pentru PC-urile sale şi pentru tehnologia de cloud computing să continue să scadă în acest an, deoarece clienţii din mediul de afaceri îşi reduc cheltuielile.

    De asemenea, vânzările în afacerea sa cu jocuri video Xbox s-au prăbuşit.

    Marile firme de tehnologie şi-au văzut vânzările crescând în timpul pandemiei, pe măsură ce consumatorii şi angajaţii aţi au ajuns să se bazeze mai mult pe tehnologie. Dar soarta sectorului pare mai sumbră în climatul actual.

    În ultimele luni, Alphabet a declarat că încetineşte angajările, în timp ce Microsoft şi-a redus numărul de locuri de muncă.

    Multe alte companii de tehnologie au decis să concedieze personal, inclusiv Netflix şi Twitter, sau să încetinească ritmul de recrutare, cum ar fi platforma de socializare Snap.

     

  • Proces: compania Google este acuzată că trimite în spam e-mailurile republicanilor americani

    Compania care deţine Google a fost dată în judecată deoarece ar trimite în fişierele spam e-mailurile republicanilor americani. Politicienii acuză compania de discriminare şi spun că au pierdut fonduri şi informaţii din acest motiv, potrivit Reuters.

    Comitetul Naţional Republican (RNC) a intentat vineri un proces împotriva Google, deţinut de Alphabet Inc., pentru că ar fi trimis e-mailurile sale în fişierele de spam ale utilizatorilor.

    Comitetul politic american acuză gigantul tehnologic de „discriminare” prin „blocarea mesajelor sale de e-mail din cauza afilierii şi opiniilor politice ale RNC”, potrivit documentului depus la Tribunal.

    „Google a trimis milioane de e-mailuri ale RNC în fişierele de spam ale potenţialilor donatori şi susţinători în timpul unor momente cruciale pentru strângerea de fonduri pentru alegeri şi construirea comunităţii”, a susţinut RNC.

    Reprezentanţii Google au respins acuzaţiile.

    „Aşa cum am spus în repetate rânduri, pur şi simplu nu filtrăm e-mailurile pe baza afilierii politice. Filtrele de spam ale Gmail reflectă acţiunile utilizatorilor”, a răspuns purtătorul de cuvânt al Google, José Castañeda, prin intermediul unui comunicat.

    „Oferim instruire şi orientări pentru campanii, am lansat recent un proiect pilot aprobat de FEC pentru expeditorii politici şi continuăm să lucrăm pentru a maximiza capacitatea de livrare a e-mailurilor, reducând în acelaşi timp la minimum spam-ul nedorit”, a mai spus el, referindu-se la Comisia Electorală Federală.

    Filtrele de spam de pe serviciile de e-mail redirecţionează mesajele care astfel nu mai apar pe pagina principală.

    RNC susţine că, în cea mai mare parte a lunii, aproape toate e-mailurile sale ajung în căsuţele de primire ale utilizatorilor, dar la sfârşitul lunii, care este o perioadă importantă pentru strângerea de fonduri, acestea merg în fişierele de spam.

    „În mod critic şi suspect, această perioadă de sfârşit de lună este, din punct de vedere istoric, cea în care RNC are cel mai mare succes în strângerea de fonduri”, se arată în plângerea republicanilor.

    Comitetul a mai susţinut că „discriminarea” durează de aproximativ 10 luni, în ciuda eforturilor de a colabora cu Google pentru a rezolva problema.

    Republicanii se plâng că presupusa direcţionare a e-mailurilor către dosarele de spam îi afectează financiar chiar înaintea alegerilor de la mijlocul mandatului.

    Republicanii au acuzat de mai multe ori marile companiile de tehnologie că discriminează opiniile conservatoare şi suprimă libertatea de exprimare.

  • Scandal la Bruxelles: mai mulţi parlamentari europeni acuză Google, Facebook şi alţi giganţi tech că au făcut lobby netransparent, folosindu-se de organizaţii precum IAB Europe, care au pretins că reprezintă de fapt interesele firmelor mici

    Giganţii tech precum Google, Facebook (Meta) sau Amazon i-au indus în eroare pe legiuitorii europeni desfăşurând activităţi de lobby pe ascuns, prin intermediul unor organizaţii care şi-au ascuns relaţiile cu companiile menţionate, afirmă mai mulţi parlamentari europeni, care cer ca aceste organizaţii să nu mai aibă voie să intre în contact cu instituţiile europene, scrie Politico.

    Parlamentarii social-democraţi Paul Tang, René Repasi şi Christel Schaldemose au depus plângeri împotriva a opt companii şi grupuri de lobby la registrul de transparenţă al UE, solicitând şi lansarea unei investigaţii împotriva Google, Facebook (Meta) şi Amazon, cât şi împotriva unor organizaţii şi asociaţii precum IAB Europe, Computer & Communications Industry Association (CCIA), SME Connect, Allied for Startups şi Connected Commerce Council.

    Aceste organizaţii ar fi pretins că reprezintă interesele IMM-urile în dezbaterile pe mai multe acte normative în timp ce ele ar fi apărat de fapt interesele giganţilor tech americani. Organizaţiile “au pretins că reprezintă oficial IMM-urile în timp ce au promovat în acelaşi timp şi au apărat interesele de business ale giganţilor tech”, “fără a-şi dezvălui conexiunile” cu aceştia, acuză parlamentarii.

    Companiile au respins acuzaţiile, la fel ca şi organizaţiile menţionate.

     

  • Scandal la Bruxelles: mai mulţi parlamentari europeni acuză Google, Facebook şi alţi giganţi tech că au făcut lobby netransparent, folosindu-se de organizaţii precum IAB Europe, care au pretins că reprezintă de fapt interesele firmelor mici

    Giganţii tech precum Google, Facebook (Meta) sau Amazon i-au indus în eroare pe legiuitorii europeni desfăşurând activităţi de lobby pe ascuns, prin intermediul unor organizaţii care şi-au ascuns relaţiile cu companiile menţionate, afirmă mai mulţi parlamentari europeni, care cer ca aceste organizaţii să nu mai aibă voie să intre în contact cu instituţiile europene, scrie Politico.

    Parlamentarii social-democraţi Paul Tang, René Repasi şi Christel Schaldemose au depus plângeri împotriva a opt companii şi grupuri de lobby la registrul de transparenţă al UE, solicitând şi lansarea unei investigaţii împotriva Google, Facebook (Meta) şi Amazon, cât şi împotriva unor organizaţii şi asociaţii precum IAB Europe, Computer & Communications Industry Association (CCIA), SME Connect, Allied for Startups şi Connected Commerce Council.

    Aceste organizaţii ar fi pretins că reprezintă interesele IMM-urile în dezbaterile pe mai multe acte normative în timp ce ele ar fi apărat de fapt interesele giganţilor tech americani. Organizaţiile “au pretins că reprezintă oficial IMM-urile în timp ce au promovat în acelaşi timp şi au apărat interesele de business ale giganţilor tech”, “fără a-şi dezvălui conexiunile” cu aceştia, acuză parlamentarii.

    Companiile au respins acuzaţiile, la fel ca şi organizaţiile menţionate.