Tag: gaze naturale

  • Europa va creşte capacitatea de stocare a gazelor cu peste 75 mld. mc

    Potrivit datelor CEDIGAZ, o asociaţie internaţională care reuneşte aproximativ 100 de companii din domeniul gazelor naturale, în prezent se construiesc sau se extind capacităţi pentru înmagazinarea a 44 de miliarde de metri cubi de gaze la nivel mondial, jumătate din acestea fiind pe teritoriul Europei. Spaţiile de stocare europene vor fi suplimentate cu încă 55 de miliarde de metri cubi în viitorul apropiat, echivalentul a 59% din depozitele propuse spre construire la nivel mondial.

    Odată cu liberalizarea pieţelor europene, comerţul cu gaze naturale se intensifică şi la fel şi competiţia. Statele UE încearcă să găsească noi surse pentru acoperirea cererii de gaze naturale, ca urmare a conflictului dintre Rusia şi Ucraina, care ameninţă să perturbe alimentarea cu gaze spre continent, la fel ca în 2006 şi 2009.  Europa importă 50% din necesarul de gaze naturale, iar CEDIGAZ estimează că dependenţa de importuri va creşte la 70% până în 2030.

    Aproape 30% din consumul de gaze din Europa este acoperit de gazele ruseşti, iar jumătate din livrările Gazprom trec prin conductele din Ucraina. Statele europene trebuie să construiască mai multe spaţii de înmagazinare, consideră reprezentanţii CEDIGAZ, care anticipează o creştere a cererii de gaze naturale cu 15% în următorii 15 ani, la 595 de miliarde de metri cubi.  Marea Britanie construieşte sau are în plan să construiască cele mai multe spaţii de stocare a gazelor, urmată de Germania şi Italia.

  • Guvernul va suspenda nedeterminat liberalizarea preţului gazelor din România destinate populaţiei

    “Problema suportabilităţii preţului gazelor de către populaţie devine îngrijorătoare. Pentru companii, liberalizarea este aproape de final conform calendarului, dar vrem să prelungim termenul. Suntem în momentul în care trebuie să începem să propunem măsuri”, a afirmat Nicolescu, într-o conferinţă.

    El a precizat că sunt necesare astfel de măsuri, având în vedere că în ultimii doi ani salariul mediu pe economie a scăzut, în timp ce preţul final la gaze naturale a crescut cu 16%.

    Departamentul pentru Energie a propus Comisiei Europene să accepte amânarea cu doi ani şi jumătate a calendarului de liberalizare a preţului gazelor pentru populaţie, precum şi menţinerea, până cel puţin la 1 iulie 2016, a preţului actual al gazelor produse intern.

    Potrivit unor declaraţii anterioare ale ministrului pentru Energie, ultima discuţie de la Comisia Europeană a avut un rezultat bun, chiar dacă nu s-a ajuns încă la o concluzie, adăugând că în cele din urmă România ar putea ajunge la Curtea Europeană de Justiţie pentru a-şi apăra poziţia.

    “O direcţie generală a Comisiei Europene a luat o decizie, care spune că acest calendar, agreat de domnul Boc cu cei de la FMI şi CE, este ilegal. Deci eu nu pot să aplic în România ceva ce o parte din Comisie, care a fost la masa de discuţii şi a negociat acest calendar, îmi spune că este ilegal”, preciza Nicolescu.

    El a explicat că în procedura de infringement declanşată împotriva României se vorbeşte că liberalizarea nu se face în mod corect, în sensul că se dă prioritate consumatorului casnic din România la gazul din intern.

    “Sunt două lucruri separate, în primul rând trebuie să finalizăm această procedură de infrigement şi să ne fie recunoscut acest drept, de a da prioriate populaţiei la gazul din intern, şi în al doilea rând trebuie să stabilm noi, intern, ce facem cu preţul la gaz pentru populaţie şi cât de sustenabile sunt”, a continuat Nicolescu.

    Potrivit ministrului Energiei, pentru a amâna aplicarea majorării preţului la gaze de la 1 octombrie, Guvernul va trebui să emită o hotărâre de guvern, iar mai apoi o amânare de câţiva ani va necesita modificarea Legii energiei electrice şi a gazelor naturale 123/2012.

    Calendarul de liberalizare a preţului gazelor, convenit de Guvern cu Comisia Europeană în 2012, prevede ca acest proces să se încheie la 31 decembrie 2018.

    În cazul în care CE va fi de acord cu propunerea Departamentului pentru Energie, liberalizarea va fi operată până la 1 iulie 2021.

    Calendarul de liberalizare presupune mai multe creşteri trimestriale ale preţului gazelor din producţia internă.

    Departamentul pentru Energie arată, într-un comunicat transmis la începutul lunii septembrie, că, din cauza unor neînţelegeri cu DG Întreprinderi, structură din cadrul CE, în privinţa dreptului consumatorilor casnici de a primi cu prioritate doar gaze din producţia internă, mai ieftine faţă de cele importate din Rusia, aplicarea calendarului agreat în 2012 de Guvern este momentan suspendată.

    Astfel, prin suspendarea calendarului de liberalizare, creşterea de preţ programată pentru 1 octombrie este anulată.

    Nicolescu declara în luna august pentru MEDIAFAX că legislaţia românească actuală prevede obligativitatea ca producătorii de gaze naturale să livreze cu prioritate gaze produse intern pentru populaţie, dar DG Întreprinderi din cadrul CE doreşte liminarea acestei prevedere.

    România consumă anual circa 12,5 miliarde metri cubi de gaze naturale şi produce aproximativ 11 miliarde metri cubi. Diferenţa este importată din Rusia, prin firme intermediare, la preţuri mai mari decât cele ale gazelor produse intern.

    Aproximativ 60% dintre consumatorii de gaze sunt deja în piaţa liberă, în timp ce 24% sunt consumatori casnici. Restul de circa 16% sunt consumatori non-casnici care cumpără gaze la preţ reglementat.

  • Statele din estul Europei îşi cresc rezervele de gaze, de teama întreruperii livrărilor din Rusia. Bloomberg: România îşi poate asigura majoritatea necesarului de gaze din producţia internă

    România produce o cantitate semnificativă de gaze naturale, iar facilităţile de înmagazinare a gazelor, cu o capacitate totală de 2,8 miliarde de metri cubi, sunt pe jumătate pline, relatează Bloomberg.

    De altfel, ministrul delegat pentru Energie, Răzvan Nicolescu, a declarat recent că autorităţile din Bucureşti sunt pregătite pentru o eventuală criză în alimentarea cu gaze de import, în contextul conflictului dintre Rusia şi Ucraina, susţinând că stocurile pentru iarnă vor fi de 2,5 miliarde de metri cubi.

    România consumă anual circa 12,5 miliarde metri cubi de gaze naturale şi produce aproximativ 11 miliarde metri cubi. Diferenţa este importată din Rusia, prin firme intermediare, la preţuri mai mari decât cele ale gazelor produse intern.

    Gazprom a redus vineri cu 5% exporturile de gaze naturale către România faţă de nivelul planificat, fără ca autorităţile de la Bucureşti să fie informate oficial. Ministrul Nicolescu a declarat pentru MEDIAFAX că producţia de gaze a României este în această perioadă de 30 milioane metri cubi pe zi, în timp ce importurile sunt nesemnificative, de numai 0,5 milioane metri cubi.

    Dacă Republica Cehă şi Polonia au suficient spaţiu de înmagazinare a gazelor naturale, Serbia, ale cărei depozite au o capacitate de doar 450 milioane de metri cubi de gaze, ar putea să ceara guvernului ungar să înmagazineze o cantitate suplimentară de până la 200 de milioane de metri cubi, potrivit ministrului Energiei sârb, Aleksandar Antic.

    De asemenea, Slovacia a anunţat că îşi va extinde reţeaua de depozite în următoarele zile pentru a înmagazina cantităţi suplimentare de gaze.

    Deşi gradul de dependenţă al ţărilor est-europene de importurile de gaze din Rusia variază de la stat la stat, per total, regiunea se bazează mai mult pe livrările Gazprom decât economiile din vestul Europei.

    “Letonia este singura capabilă să supravieţuiască iarna aceasta fără gaze din Rusia. Celelalte ţări din centrul şi estul Europei nu au destulă capacitate de înmagazinare”, a declarat Mikhail Korchemkin, analist al East European Gas Analysis.

    Bulgaria şi Serbia sunt unele dintre cele mai vulnerabile state în cazul în care Gazprom ar decide sistarea livrărilor, în contextul în care îşi asigură aproape integral necesarul de gaze din Rusia, via Ucraina.

    “Bulgaria va avea cel mai mult de suferit în absenţa gazelor care tranzitează Ucraina. Cât despre potenţialele importuri de gaze naturale lichefiate ale Lituaniei şi Poloniei, acestea ar acoperi doar 25%-30% din cantităţile zilnice de gaze ruseşti livrate prin Ucraina”, a afirmat Korchemkin.

    Rezervele de gaze ale Lituaniei sunt suficiente pentru a acoperi necesarul de consum până în decembrie, când este preconizată inaugurarea unui nou terminal de gaze naturale lichefiate, a afirmat premierul Algirdas Butkevicius, în timp ce oficialii din Letonia au declarat că stocurile interne sunt suficiente pentru a asigura consumul pentru mai mult de un an.

    Pe de altă parte, companiile naţionale de gaze din Slovacia şi Polonia, ţări care la rândul lor exportă gaze către Ucraina de la izbucnirea conflictului cu Rusia, au raportat în ultimele zile scăderi ale cantitatăţilor de gaze livrate de Gazprom.

    Livrările de gaze către Austria au fost de asemenea reduse cu 15% joi şi vineri, a declarat purtătorul de cuvânt al companiei OMV, care însă a adăugat că OMV primeşte oricum o cantitate mai mare de gaze decât necesarul, iar depozitele companiei sunt 98% pline.

  • Guvernul amână creşterea preţului la gazele furnizate populaţiei cu 3% de la 1 octombrie

    Potrivit calendarului de liberalizare a pieţei gazelor asumat de Guvern prin acordurile cu FMI şi Comisia Europeană, preţul gazelor livrate populaţiei urma să crească cu 3% de la 1 octombrie.

    “Legislaţia românească actuală prevede obligativitatea ca producătorii de gaze naturale să livreze cu prioritate gaze produse intern pentru populaţie şi noi considerăm că acest lucru este perfect legal din punct de vedere al legislaţiei comunitare. Direcţia Generală Întreprinderi (DG Enterprise) doreşte să eliminăm această prevedere, dar noi nu vrem”, a declarat marţi agenţiei MEDIAFAX ministrul delegat pentru Energie, Răzvan Nicolescu.

    O delegaţie guvernamentală condusă de Nicolescu a avut luni consultări, la Bruxelles, cu reprezentanţii Direcţiei Generale Energie din CE în legătură cu aspecte naţionale şi regionale din domeniul gazelor naturale, potrivit unui comunicat al Departamentului pentru Energie.

    Nicolescu a adăugat că, până la ajungerea la un acord cu DG Enterprise, România nu va mai pune în aplicare calendarul de dereglementare a preţului gazelor pentru populaţie.

    “Există însă şi o divergenţă majoră cu DG Enterprise a CE referitoare la o presupusă interdicţie privind exportul de gaze naturale din România. Am cerut implicarea Direcţiei Generale Energie în soluţionarea acestui diferend, fapt care a fost acceptat. Am informat ca până la soluţionarea acestei situaţii, statul român îşi rezervă dreptul de a amâna aplicarea calendarului de liberalizare a gazului natural pentru populaţie. În consecinţă, intenţionăm să nu punem în aplicare creşterea preţului la gazul domestic, agreată de guvernul Boc cu CE pentru 1 octombrie anul curent”, a declarat Nicolescu, citat în comunicatul Departamentului pentru Energie.

    Nicolescu afirma în luna mai că procesul de convergenţă a preţurilor gazelor naturale pentru industrie a fost realizat şi nu mai este necesar să fie majorate preţurile, aşa cum erau angajamentele faţă de FMI şi CE.

    România consumă anual circa 12,5 miliarde metri cubi de gaze naturale şi produce aproximativ 11 miliarde metri cubi. Diferenţa este importată din Rusia, prin firme intermediare, la preţuri mai mari decât cele ale gazelor produse intern.

    Aproximativ 60% dintre consumatorii de gaze sunt deja în piaţa liberă, în timp ce 24% sunt consumatori casnici. Restul de circa 16% sunt consumatori non-casnici care cumpără gaze la preţ reglementat.

  • Comisarul european pentru Energie: Alte state UE să livreze Ucrainei gaze naturale, în caz de nevoie

    “În caz de urgenţă, este necesar să fie posibil să se livreze gaz provenind de la alte state UE către Ucraina”, a declarat comisarul german într-un interviu pentru cotidianul Bild.

    “În prezent, depozitele sunt pline aproape pe jumătate. Până la începutul iernii, ele trebuie să fie umplute”, a continuat el.

    Oettinger afirmă totuşi că “nu crede că preşedintele rus Vladimir Putin vrea să transforme livrările de energie într-un instrument al politicii sale”.

    Comisarul participă marţi, alături de şefa diplomaţiei europene Catherine Ashton, la un summit regional, la Minsk, consacrat Tratatului de Asociere încheiat între Kiev şi Bruxelles, la care vor participa, de asemenea, preşedinţii ucrainean Petro Poroşenko şi rus Vladimir Putin.

    În interviul acordat Bild, Oettinger a precizat că Bruxelles-ul pregăteşte o analiză, pentru summitul UE din octombrie, cu privire la riscurile unei crize a gazelor pentru ţările din cadrul Uniunii.

    “Există, în prezent, şase state membre (UE) care sunt dependente în proporţie de 100% de (livrările de gaze naturale din) Rusia, dintre care patru primesc în mod direct gaze, fără să treacă prin Ucraina”, a subliniat comisarul european.

    “Cel mai mare pericol este, în opinia mea, ca tranzitul să nu mai poată fi efectuat. Acest lucru ar putea avea mai multe motive, de exemplu atentate. Atunci, livrările către Bulgaria şi Slovacia ar fi întrerupte complet”, a adăugat el.

  • Vocea Americii: România ar putea începe exploatarea gazelor de şist în 2020

    Deşi mare parte a Europei depinde de importurile energetice din Rusia, continentul are rezerve de gaze de şist estimate la 13.000 mld. mc de gaze de şist. Franţa, Polonia şi Ucraina au cele mai mari zăcăminte, însă au fost găsite rezerve şi în România, Bulgaria şi Marea Britanie.

    Totuşi, Europa se află departe de momentul când ar putea începe exploatarea comercială a gazelor de şist. Polonia, Marea Britanie şi România se aşteaptă ca exploatarea să înceapă în 2020, scrie Vocea Americii.

    La aceasta se adaugă opoziţia din partea grupurilor ecologiste, care reclamă că majoritatea perimetrelor de extracţie se află în preajma unor zone intens populate, expuse la poluarea aerului şi a apei ca urmare a operaţiunilor de fracturare hidraulică.

    Există, de asemenea, şi obstacole de ordin politic şi fiscal, ţinând cont de taxele impuse industriei energetice şi de reglementările stricte care creează probleme pentru companiile de profil. “Este mult mai complicat să extragi gaze în Europa Centrală decât în SUA. Deci trebuie să înţelegem mai bine amploarea problemelor şi cum pot fi ele depăşite”, afirmă Eric Stewart, preşedintele Consiliilor de Afaceri Româno-American şi Polono-American.

    “Cred că fracturarea hidraulică este un element care poate aduce securitate energetică în Europa, dar va fi nevoie de timp îndelungat. Sunt foarte multe alte lucruri care trebui să fie rezolvate”, a comentat Keith Smith, fost ambasador american în Lituania, actualmente expert în fracturare hidraulică.

  • ANRE a decis ca producătorii de gaze vor fi obligaţi să vândă minim 20% din cantitate pe bursă

    “Fiecare producător sau operator economic afiliat acestuia din sectorul gazelor naturale are obligaţia să încheie tranzacţii pe pieţele centralizate, pentru vânzarea a minimum 20% din cantitatea de gaze naturale din producţia proprie destinată consumului pe piaţa concurenţială. De la aplicabilitatea obligaţiei mai sus amintite sunt exceptate cantităţile de gaze naturale din producţia internă proprie, care fac obiectul contractelor de vânzare a gazelor naturale aferente pieţei concurenţiale aflate în derulare la data intrării în vigoare a acestui ordin”, potrivit unui comunicat al Autorităţii Naţionale de Reglementare în Energie (ANRE).

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Salariul mediu net a scăzut cu 3,1% în luna mai, la 1.682 lei. Care sunt domeniile cu cele mai mari câştiguri

     Cele mai mari salarii medii nete s-au înregistrat domeniile extracţiei petrolului brut şi a gazelor naturale (5.512 lei), iar cele mai mici în hoteluri şi restaurante (959 lei).

    Indicele câştigului salarial real pentru luna mai 2014 faţă de luna precedentă, calculat ca raport între indicele câştigului salarial nominal net şi indicele preţurilor de consum, a fost de 96,9%. Faţă de luna octombrie 1990, indicele câştigului salarial real a fost de 124,9%, cu 3,9 puncte procentuale mai mic faţă de cel înregistrat în luna aprilie 2014.

    În luna mai 2014, în majoritatea activităţilor din sectorul economic, nivelul câştigului salarial mediu net a fost mai mic decât în luna precedentă, ca urmare a acordării în luna aprilie de premii ocazionale (inclusiv pentru sărbătorile de Paşte), sume din profitul net şi sume din alte fonduri (inclusiv tichete de masă şi tichete cadou).

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Gruparea Statul Islamic deţine controlul asupra principalelor câmpuri petroliere din estul Siriei

     Gruparea Statul Islamic, care a anunţat luni înfiinţarea unui “califat” pe teritoriile ocupate în Siria şi Irak, “a preluat controlul asupra câmpului petrolifer Al-Tanak, situat în zona deşertică Al-Chouaitam, din estul provinciei Deir Ezzor”, a anunţat, joi seară, OSDH.

    Al-Tanak era ultimul dintre marile câmpuri petrolifere din regiune ce nu se afla sub controlul islamiştilor, care au desfăşurat acţiuni pentru a-l ocupa după retragerea combatanţilor rivali din cadrul Frontului Al-Nosra, filiala siriană a Al-Qaida.

    Un singur câmp petrolifer din Siria nu se află în prezent sub controlul grupării Statul Islamic. “Câmpul petrolifer Al-Ward este controlat de membri unui trib şi produce doar 200 de barili pe zi, ceea ce nu înseamnă mare lucru”, a explicat Rami Abdel Rahmane, directorul OSDH.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Populaţia va plăti cu 2,5% mai mult pentru gaze de la 1 iulie deoarece cresc volumele importate

    El a arătat că importul mai mare pentru luna iulie creşte ponderea gazelor aduse din Rusia în coşul de consum, astfel că preţul final va fi majorat cu 1,5% la firme şi cu 2,5% la populaţie.

    Creşterea preţului pentru populaţie este sub nivelul de 3% prevăzut în programul de liberalizare a pieţei, a menţionat şeful ANRE.

    Guvernul s-a angajat faţă de Fondul Monetar Internaţional să renunţe treptat la preţurile reglementate la electricitate şi gaze.

    Populaţia beneficiază de o perioadă mai lungă de aplicare a liberalizării preţurilor gazelor naturale, respectiv până în 2018, termen care ar putea fi însă prelungit cu un an. Pentru consumatorii noncasnici de gaze, dereglementarea ar urma să se încheie în 1 octombrie 2014.

    În opinia ministrului delegat pentru Energie, Răzvan Nicolescu, exprimată în luna mai, pentru companii creşterea suplimentară a preţului gazelor nu mai este necesară, deoarece tarifele au fost aliniate deja cu cele din ţările din regiune.

    Luna iulie va aduce şi scumpirea energiei electrice, întrucât ANRE va recunoaşte în facturi costurile Hidroelectrica şi Nuclearelectrica cu impozitul pe construcţiile speciale. Hidroelectrica şi Nuclearelectrica sunt singurii producători de energie pe care ANRE îi obligă să livreze electricitate la preţuri reglementate pentru populaţie şi firme mici.

    Impozitul pe proprietate pentru construcţiile speciale, de 1,5% din valoarea construcţiei, a fost introdus la începutul acestui an. Prima tranşă din taxă a fost plătită până la 26 mai, iar a doua are ca termen data de 25 septembrie.

    Hidroelectrica trebuie să plătească în acest an 163 milioane de lei impozit pe construcţiile speciale, în timp ce costurile pentru Nuclearelectrica sun evaluate la 89,4 de milioane de lei.

    Guvernul estimează că încasările din taxa pe stâlp vor totaliza 1,5 miliarde de lei.